Proiectul privind numirea lui Herman von Hebel în Comisia de Evaluare a procurorilor nu a fost susținut de Parlament, după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi. Inițiativa a obținut doar 53 de voturi ale deputaților PAS, în condițiile în care pentru adoptare erau necesare cel puțin 61.Eșecul votului scoate la iveală o ruptură în interiorul majorității parlamentare, în contextul în care doi deputați aleși pe lista PAS — Dinu Plîngău și Stela Macari — s-au abținut de la vot.Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut în dimineața zilei de 26 februarie că „pe moment” ar putea exista un blocaj în procesul de votare și a declarat că partidul de guvernare caută soluții pentru a depăși situația.În plen, deputatul Dinu Plîngău a criticat modul în care a fost organizată procedura de desemnare, precum și lipsa unor explicații publice suplimentare din partea candidatului. Acesta a propus ca votul să fie exprimat separat pentru fiecare candidatură, nu „la pachet”, și a atras atenția că graba în procesul de reformă a justiției ar putea afecta calitatea deciziilor.„Suntem astăzi puși într-o situație chiar incomodă”, a declarat Plîngău, menționând că majoritatea deputaților nu au avut suficient timp pentru a analiza candidaturile și că ar fi fost necesară o tentativă de consens atât în Parlament, cât și în societate. El a subliniat că întrebările apărute în spațiul public privind candidatura lui von Hebel ar fi trebuit clarificate înainte de supunerea la vot.Candidatura lui Herman von Hebel a generat reacții critice după ce publicația Anticoruptie.md a relatat despre mai multe controverse legate de activitatea și reputația acestuia. Potrivit investigației, în perioada 2013–2018, când a activat la Curtea Penală Internațională, von Hebel ar fi fost implicat în implementarea reformei „ReVision”, care a dus la plecarea a 120 de angajați. O parte a reformei a fost ulterior declarată ilegală de Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii, instanța dispunând plata unor despăgubiri și a cheltuielilor de judecată.De asemenea, investigația semnalează discrepanțe între CV-ul publicat pe site-ul Comisiei Pre-Vetting și alte versiuni ale CV-ului lui von Hebel, inclusiv în ceea ce privește experiența sa la Curtea de Apel din Den Bosch și funcțiile deținute în cadrul Ministerului olandez al Justiției.Un alt aspect invocat ține de faptul că, potrivit informațiilor obținute de jurnaliști, von Hebel activează din mai 2020 la Curtea de Apel din Den Bosch. Or, legislația Republicii Moldova interzice membrilor Comisiei Pre-Vetting să cumuleze această funcție cu alte activități profesionale.