Liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, ar fi fost ucis în urma unor lovituri aeriene americane și israeliene asupra Teheranului, potrivit unor oficiali din domeniul informațiilor citați de presa internațională. Informația nu a fost confirmată oficial, iar autoritățile iraniene neagă ferm decesul ayatollahului.Potrivit surselor citate, trupul lui Khamenei ar fi fost recuperat dintre dărâmături, prezentând răni provocate de schije, în urma unei „operațiuni militare majore” lansate de președintele SUA, Donald Trump, cu scopul declarat de a slăbi sau chiar răsturna regimul de la Teheran.Documente fotografice care ar confirma asasinarea liderului iranian ar fi fost prezentate premierului israelian Benjamin Netanyahu și oficialilor de rang înalt din domeniul apărării din Israel. De asemenea, potrivit relatărilor, aceleași imagini i-ar fi fost arătate și președintelui american.Israelul ar fi efectuat un atac masiv asupra complexului în care se afla Khamenei, în debutul unei serii de bombardamente lansate sâmbătă dimineață asupra Iranului. Anterior, Netanyahu declara că „semnele cresc că Khamenei nu mai este printre noi”.În replică, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a susținut că liderul suprem este „în siguranță și sănătos”. De altfel, potrivit postului Sky News, care citează mass-media de stat iraniană, Khamenei este în viață și continuă să conducă țara. „Pot spune cu certitudine că liderul revoluției este ferm și comandă cu hotărâre”, a declarat o sursă din conducerea iraniană.În urma atacurilor, Teheranul a răspuns prin lansarea mai multor valuri de rachete balistice asupra bazelor americane din Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, precum și asupra cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain.Președintele american, Donald Trump, a declarat că „crede” că informația privind moartea lui Khamenei este corectă. „Simțim că aceasta este o poveste adevărată”, a afirmat el, adăugând că „majoritatea” conducerii iraniene ar fi fost eliminată în urma atacurilor americano-israeliene. „Am provocat daune uriașe. Le-ar trebui ani pentru a reconstrui”, a susținut liderul de la Casa Albă.

Situația de securitate în Orientul Mijlociu s-a deteriorat dramatic după ce Iran a lansat rachete balistice asupra tuturor statelor din Golful Persic, cu excepția Oman. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, noi explozii au fost raportate în Abu Dhabi și Dubai. Evacuări din Burj Khalifa și panică în BahrainAutoritățile din Dubai au început evacuarea oamenilor din clădirea simbol a orașului, Burj Khalifa, în contextul unor explozii auzite și în zona Dubai Marina. Activitatea la Aeroportul Internațional Dubai a fost paralizată, iar zborurile au fost suspendate pe termen nedeterminat.În Bahrain, un om a murit după interceptarea unor rachete iraniene, iar imagini din mediul online arată oameni fugind panicați pe străzi. Tot acolo a izbucnit un incendiu la o bază militară americană. Autoritățile au anunțat evacuarea populației din zona unde se află cartierul general al Flota a Cincea a Marinei SUA, după ce aceasta ar fi fost vizată de atacuri. Explozii în Qatar, Kuweit și Arabia SaudităExplozii puternice au fost raportate și în Doha, capitala Qatar, precum și în Kuweit. În capitala Arabia Saudită, Riad, au fost semnalate mai multe deflagrații.Guvernul din Qatar a calificat atacul drept „ilegal” și o „încălcare gravă a suveranității naționale”, rezervându-și dreptul de a răspunde inclusiv pe cale militară. Baze americane vizate în regiunePotrivit informațiilor disponibile, Iranul ar fi atacat baze aeriene americane din mai multe țări. În Iordania, ar fi fost lovită baza aeriană Muwaffaq al-Salti, iar în nordul Irakului, sistemele de apărare aeriană americane au interceptat ținte în apropiere de Erbil, unde se află o bază a SUA.Armata iraniană a anunțat, de asemenea, lansarea a „zeci de drone de atac” asupra Israel, marcând prima ofensivă de asemenea amploare de acest tip.Lovituri în Iran: comandanți ai Gărzilor Revoluționare ar fi fost ucișiÎn paralel, agenția Reuters relatează că mai mulți comandanți ai Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și oficiali iranieni ar fi fost uciși în urma unor lovituri asupra teritoriului iranian.Cele mai intense atacuri ar fi vizat Teheran, inclusiv o zonă unde se află biroul și reședința liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Conform presei iraniene, cel puțin șapte rachete ar fi fost lansate spre această zonă.Alte lovituri au fost raportate în orașe precum Isfahan, Ilam, Lorestan, Kermanshah, Karaj și Tabriz. Mass-media de stat iraniană susține însă că liderii de rang înalt se află în siguranță. Acuzații privind un atac asupra unei școliPresa iraniană afirmă că Israelul ar fi lovit o școală primară de fete din sudul țării, unde s-ar fi aflat 170 de eleve în momentul impactului. Potrivit acestor surse, peste 50 de persoane ar fi murit. Informația nu a fost confirmată independent până în acest moment.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu capătă proporții regionale. Presa internațională relatează că Iranul a atacat nu doar Israelul, ci și ținte din Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Qatar și Kuweit, vizând în special obiective militare americane. Lovituri asupra bazelor SUA din GolfAutoritățile din Bahrain au confirmat un atac cu rachete asupra unui centru de servicii al Flota a Cincea a Statelor Unite, element-cheie al prezenței americane în Golful Persic. În mediul online au apărut imagini care ar surprinde impactul asupra bazei.Potrivit relatărilor din mass-media, rachete balistice iraniene ar fi lovit și baza aeriană Al-Dhafra din Emiratele Arabe Unite, precum și baza Ali Al-Salem din Kuweit. Sunt raportate, de asemenea, atacuri asupra unor obiective americane din Iordania și Arabia Saudită. Informațiile privind amploarea pagubelor sunt în curs de confirmare oficială.Canalul 9 din Israel a transmis și despre un presupus atac asupra portavionului american USS Abraham Lincoln, aflat în Marea Arabiei. Deocamdată, nu există o confirmare independentă a acestui incident. SUA: operațiunea „Epic Fury”Între timp, autoritățile americane au anunțat că operațiunea împotriva Teheranului poartă numele „Epic Fury” („Furie Epică”). Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că „bombele vor cădea peste tot” dacă Iranul nu încetează atacurile, în timp ce Teheranul promite „un răspuns devastator” în perioada imediat următoare.Publicația The Wall Street Journal scrie că loviturile „intense” asupra Iranului ar putea continua mai multe zile. Netanyahu: apel direct către poporul iranianPremierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a avut prima intervenție publică după atacurile comune ale Israelului și SUA asupra Iranului. Acesta s-a adresat direct „tuturor componentelor poporului iranian” — perși, kurzi, azeri, beluci și arabi ahvazi — îndemnându-i să „scape de jugul tiraniei” și să conducă Iranul spre „libertate și pace”.Netanyahu i-a mulțumit lui Donald Trump pentru „leadership istoric” și a subliniat că „regimul criminal” de la Teheran nu trebuie să obțină arme nucleare care ar putea amenința întreaga omenire.Totodată, premierul israelian a cerut cetățenilor din Israel să respecte strict indicațiile Comandamentului Frontului Intern, avertizând că în cadrul operațiunii „Răgetul Leului” urmează zile dificile, care vor necesita rezistență și disciplină.

Situație explozivă în Orientul Mijlociu. Ministrul Apărării al Israelului, Israel Katz, a anunțat că armata israeliană a lansat sâmbătă dimineață un „atac preventiv” asupra Iranului, într-o operațiune care, potrivit unor surse citate de Reuters, ar fi fost planificată de luni de zile în coordonare cu Washingtonul.Președintele SUA, Donald Trump, a publicat un videoclip de opt minute pe platforma sa, Truth Social, în care confirmă implicarea Statelor Unite în atacul asupra Iranului. Ținta ar fi fost întregul regim iranianPotrivit informațiilor apărute în presa internațională, obiectivul operațiunii ar fi vizat „întregul regim iranian”, inclusiv pe liderul suprem, Ali Khamenei, care, conform surselor oficiale, nu s-ar afla în prezent la Teheran.Mass-media iraniană relatează că în centrul capitalei Teheran s-au auzit cel puțin trei explozii. Agenția Fars susține că mai multe rachete ar fi lovit zona Republic din oraș. Totodată, Israelul ar fi bombardat masiv și orașul Isfahan, unde este situat unul dintre centrele nucleare ale Iranului.Surse apropiate armatei israeliene afirmă că urmează cel puțin patru zile de lovituri intense comune. Iranul a lansat rachete balistice spre IsraelCa reacție, Iranul a lansat rachete balistice asupra Israelului. Sirenele de alarmă au răsunat în toată țara, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească în buncăre.Armata israeliană a anunțat că, începând cu ora 08:00, întreg teritoriul a trecut de la nivelul „Activitate maximă” la „Activitate esențială”, ceea ce presupune restricții severe și activarea procedurilor de urgență. O alertă a fost transmisă pe telefoanele mobile ale cetățenilor, prin care aceștia sunt sfătuiți să rămână în apropierea spațiilor protejate. Spitale în regim de urgență, spațiul aerian închisMinisterul Sănătății din Israel a declarat cel mai înalt nivel de alertă. Mai multe spitale mari au trecut în regim subteran de funcționare.Centrul medical Sourasky Medical Center din Tel Aviv a deschis un spital de urgență subteran și a început transferul pacienților în zone fortificate. „Unitățile sensibile funcționează deja în spații protejate”, au anunțat reprezentanții instituției.În paralel, Israelul și-a închis spațiul aerian pentru zborurile civile, potrivit autorității aeroportuare, pe fondul escaladării rapide a conflictului. Teheranul „va arăta diferit mâine”Reprezentanți ai armatei israeliene au transmis că operațiunea este în desfășurare și au avertizat că Teheranul „va arăta diferit mâine”, semnalând posibilitatea unei intensificări a loviturilor.

Procuratura din Ucraina anunță că cel puțin 50 de milioane de grivne (aproximativ 1,2 milioane de euro) ar fi fost delapidate în procesul de reparație a Tripilska TPP, centrală termoelectrică grav afectată în urma atacurilor rusești.Potrivit anchetatorilor, valoarea lucrărilor ar fi fost majorată artificial, iar contractele ar fi fost atribuite unor companii „agreate”. De asemenea, prețurile pentru anumite bunuri și servicii ar fi fost umflate de câteva ori față de costurile reale, ceea ce ar fi dus la prejudicii de proporții.În dosar au fost puse sub învinuire șase persoane, funcționari ai unor întreprinderi private. Doi dintre suspecți au fost deja plasați în arest la domiciliu, iar un alt bănuit este dat în urmărire.Termocentrala Tripilska este o subdiviziune structurală a companiei energetice de stat Centrenergo, unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din Ucraina.

Primarul general al capitalei, Ion Ceban, a anunțat lansarea unui nou proiect de infrastructură care vizează fluidizarea traficului și îmbunătățirea accesului către Aeroportul Internațional Chișinău.Potrivit edilului, Direcția Mobilitate Urbană a Primăria Chișinău urmează să semneze un acord cu Administrația de Stat a Drumurilor și cu Calea Ferată din Moldova pentru construirea unui sens giratoriu și a unei platforme destinate îmbarcării și debarcării pasagerilor care merg spre sau vin de la Aeroport. Proiectul va fi realizat pe un teren municipal.Ion Ceban a precizat că, dacă va fi necesar, în zona Revaca ar putea fi amenajată și o parcare de mari dimensiuni pentru cetățeni.În paralel, municipalitatea a semnat recent un alt acord care vizează organizarea trecerilor peste calea ferată în mai multe zone ale orașului: strada Feredeului strada Ismail strada Muncești (zona Carmez) strada P. RareșPrimarul susține că autoritățile locale sunt pregătite să investească de urgență în proiectele considerate prioritare, în special cele de pe străzile P. Rareș și Ismail. Edilul a subliniat că legătura dintre cele două părți ale orașului se realizează în prezent în principal prin trei poduri – Mihai Viteazul, Renașterii Naționale și Ismail – ceea ce pune presiune majoră pe infrastructura existentă.„Sperăm să nu rămână doar la nivel de declarații și doar pe hârtie. Suntem gata să investim astăzi”, a declarat Ion Ceban.

Fostul primar al satului Boldurești, Nicanor Ciochină, a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, în dosarul privind accidentarea mortală a unui băiat de 14 ani și părăsirea locului accidentului.Sentința a fost pronunțată astăzi, 27 februarie, de magistrata Lilia Lupașco, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Niciunul dintre inculpați nu a fost prezent la pronunțare. Hotărârea vine la doi ani și opt zile de la producerea tragediei.Procurorii au solicitat o pedeapsă de nouă ani de închisoare pentru fostul edil, însă instanța a stabilit o sancțiune de șapte ani. Totodată, Ciochină a fost eliberat de pedeapsă pentru capătul de acuzare privind părăsirea locului accidentului, pe motiv că a intervenit termenul de prescripție. Inculpatul nu își recunoaște vina.În același dosar, Ion Andronache, presupusul complice al fostului primar, a fost condamnat la doi ani de închisoare. Acesta urmează să execute șase luni în penitenciar, iar restul pedepsei a fost suspendat condiționat pe un termen de probațiune de trei ani. Andronache este în prezent dat în căutare.Cu două zile înainte de pronunțarea sentinței, Andronache a solicitat reluarea cercetării judecătorești și reaudierea sa, însă instanța a respins cererea, calificând-o drept neîntemeiată.Accidentul rutier s-a produs pe 19 februarie 2024, în satul Boldurești, raionul Nisporeni. Potrivit anchetei, o mașină de serviciu a primăriei, condusă de Ciochină, l-ar fi lovit mortal pe adolescentul de 14 ani, Mihăiță Beșliu. Procurorii susțin că fostul primar ar fi părăsit locul accidentului fără a anunța autoritățile și fără a acorda ajutor victimei.Anchetatorii mai afirmă că, ulterior, Ciochină ar fi încercat să inducă în eroare organele de drept, înscenând o altă coliziune în orașul Codru, municipiul Chișinău, folosind aceeași mașină avariată, dar cu plăcuțele de înmatriculare schimbate. În acest context a fost reținut și medicul stomatolog Ion Andronache, acuzat de complicitate și favorizarea infracțiunii.Sentința poate fi atacată cu apel.

Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate (SIS), a fost trimis în judecată pe 25 februarie de procurorii DIICOT, fiind acuzat de tentativă de trădare prin transmitere de informații secrete de stat către KGB. Dosarul a fost înaintat spre examinare Curtea de Apel București.Potrivit unui comunicat transmis de DIICOT pe 27 februarie, Alexandru Bălan este acuzat oficial de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în formă continuată, precum și de divulgarea secretului care periclitează securitatea națională.Conform procurorilor, în perioada în care a ocupat funcția de șef al Direcției Generale de Contraspionaj din cadrul SIS, iar ulterior pe cea de director adjunct, Bălan ar fi intrat în posesia unor informații clasificate conexe spațiului Federației Ruse.Anchetatorii susțin că, după plecarea din instituție, acesta ar fi deținut fără drept documente și informații secrete de stat de natură să afecteze securitatea națională a României.DIICOT mai arată că, începând cu anul 2024, inculpatul ar fi intrat în contact cu ofițeri de informații din cadrul KGB din Belarus, întâlnindu-se cu aceștia de două ori, la Budapesta. La respectivele întâlniri, ar fi adoptat măsuri de protecție contrainformativă și ar fi folosit inclusiv poșta electronică pentru a transmite date și informații clasificate.Procurorii susțin că Bălan ar fi încercat să furnizeze rapoarte informative ce conțineau informații secrete de stat, solicitând în schimb sume de bani.De asemenea, în urma unei percheziții domiciliare efectuate în luna septembrie 2025, anchetatorii au descoperit asupra sa două documente care conțineau informații secrete de stat, a căror transmitere, divulgare sau deținere neautorizată ar pune în pericol securitatea națională a României.Cazul urmează să fie judecat de Curtea de Apel București.

Aviația pakistaneză a bombardat mai multe ținte din capitala afgană, Kabul, în noaptea de joi spre vineri, într-o nouă escaladare a conflictului dintre Pakistan și Afganistan.Potrivit autorităților afgane, cel puțin trei explozii au fost auzite în oraș, iar loviturile aeriene au vizat și provinciile Kandahar și Paktia.Oficialii pakistanezi susțin că au distrus mai multe baze militare afgane și că în urma raidurilor s-au înregistrat sute de victime în rândul forțelor inamice. Informațiile nu au fost confirmate independent.Islamabad: „Suntem în război deschis”Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat vineri că țara sa se află într-un „război deschis” cu Afganistanul, după intensificarea confruntărilor la frontieră.„Acum va exista o acțiune decisivă”, a avertizat acesta într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de AFP și preluat de Agerpres.„Armata pakistaneză nu a venit de peste mări — suntem vecinii voștri și cunoaștem bine realitatea voastră”, a adăugat Asif, precizând că forțele pakistaneze „dau un răspuns decisiv” agresiunilor afgane.Raidurile au avut loc la doar câteva ore după ce armata afgană a lansat un atac peste frontieră, descris drept reacție la bombardamentele pakistaneze de duminică. Acuzații reciproce și amenințări cu represaliiAutoritățile talibane au anunțat „atacuri masive” împotriva forțelor pakistaneze și susțin că au ucis sau capturat militari inamici, în replică la bombardamentele recente. Marți, schimburi intense de focuri au avut loc de-a lungul frontierei comune de aproximativ 2.600 de kilometri, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de provocări.De ani de zile, Islamabadul acuză regimul taliban de la Kabul că sprijină talibanii pakistanezi — grupări rebele responsabile pentru numeroase atentate pe teritoriul pakistanez. Autoritățile afgane resping acuzațiile și afirmă că securitatea Pakistanului este o problemă internă.Ministrul pakistanez al Apărării a acuzat, de asemenea, regimul de la Kabul că a transformat Afganistanul „într-o colonie a Indiei” și că „exportă terorism”, adunând militanți din întreaga lume. El a criticat și încălcarea drepturilor femeilor de către talibani. Relații tot mai tensionate după 2021Relațiile dintre Pakistan și Afganistan, considerate mult timp apropiate, s-au deteriorat accentuat după revenirea talibanilor la putere în 2021. De luni de zile, tensiunile sunt la cote maxime, iar confruntările de la frontieră s-au soldat cu zeci de morți în rândul soldaților, civililor și presupuşilor militanți.Analiștii avertizează că actuala escaladare ar putea degenera într-un conflict prelungit de-a lungul uneia dintre cele mai sensibile frontiere din regiune, cu implicații majore pentru stabilitatea Asiei de Sud.

Deputatul Partidului Nostru, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Constantin Cuiumju, a declarat că în jurul auditului datoriei SA „Moldovagaz” față de „Gazprom” persistă numeroase semne de întrebare. La postul de televiziune Exclusiv TV, acesta și-a exprimat îngrijorarea că deciziile financiare adoptate ar putea fi, în final, puse din nou pe umerii cetățenilor.În 2023, autoritățile au inițiat auditul datoriei istorice a „Moldovagaz”, pentru care au fost cheltuite aproximativ 1,1 milioane de dolari. În urma acestuia, a fost indicată suma de 86 de milioane de dolari, în locul celor 709 milioane declarate anterior. Cu toate acestea, potrivit deputatului, în evidența contabilă a companiei continuă să figureze datoria de 709 milioane de dolari.Din cauza modificării cursului valutar, până la sfârșitul anului s-a format o diferență de curs, ceea ce a dus la apariția în raportările financiare a unui profit de aproximativ 1,3 miliarde de lei. În baza acestuia, autoritățile fiscale au calculat companiei un impozit de circa 110 milioane de lei, care a fost achitat.„Dacă auditul a stabilit o datorie de 86 de milioane de dolari, de ce în contabilitate rămân 709 milioane și se percepe impozit din această sumă? Există temeri că astfel de decizii vor fi incluse în tarife, iar oamenii vor plăti din nou din propriul buzunar”, a declarat Constantin Cuiumju.

O dronă rusească a fost doborâtă vineri dimineață de sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei la doar 100 de metri de localitatea Chilia Veche, în apropierea graniței cu România. Momentul a fost surprins de localnici, iar imaginile apărute în spațiul public arată zgomote puternice de armament antiaerian, urmate de prăbușirea aparatului în Dunăre, cuprins de flăcări.Potrivit Ministerul Apărării Naţionale, în dimineața zilei de 27 februarie, la ora 06:57, sistemele radar au detectat o dronă în spațiul aerian ucrainean, care se îndrepta spre nordul județului Tulcea. Ca urmare, sistemele de apărare aeriană au fost trecute în stare de alertă, iar la ora 07:17 a fost emis un mesaj de avertizare prin sistemul RO-Alert pentru populația din zona vizată.Reprezentanții MApN au precizat că drona nu a pătruns în spațiul aerian românesc, iar la ora 07:47 a fost dispusă încetarea stării de alertă. Instituția a subliniat că monitorizează permanent spațiul aerian, în cooperare cu aliații din NATO, pentru a asigura siguranța și integritatea teritorială a României.Un nou mesaj RO-Alert a fost emis la ora 08:50, după ce au fost semnalate ținte aeriene în apropierea frontierei româno-ucrainene. Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la ora 09:04 pentru misiuni de cercetare și monitorizare.La ora 09:13, drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană, la aproximativ 9 kilometri de Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, la doar 100 de metri de localitate.Incidente similare au avut loc și în ultimele zile. Joi, patru aeronave de luptă au fost ridicate de la sol după ce radarele MApN au detectat două drone în apropierea graniței cu Ucraina, una dintre acestea pătrunzând pentru scurt timp în spațiul aerian românesc.În paralel, Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri un nou atac asupra portului Odesa. Potrivit ministrului ucrainean al Dezvoltării, Oleksi Kuleba, bombardamentele au provocat pagube infrastructurii portuare, depozitelor și echipamentelor industriale, inclusiv incendii care au afectat containere cu produse alimentare. Oficialul a declarat că, de la începutul războiului, Rusia a avariat aproape 700 de instalații portuare ucrainene și peste 150 de nave civile.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova s-a autosesizat în urma apariției unor informații privind un presupus caz de abuz sexual comis de un profesor asupra unei eleve, într-o instituție de învățământ din nordul țării.Potrivit unui comunicat oficial, ministerul a solicitat Direcției raionale de învățământ suspendarea imediată a cadrului didactic vizat din exercitarea atribuțiilor de serviciu pe întreaga durată a anchetei. De asemenea, s-a cerut interzicerea accesului acestuia în instituțiile de învățământ în care activează, până la clarificarea situației.Totodată, MEC a dispus asigurarea protecției elevei minore și identificarea măsurilor de sprijin necesare, inclusiv acordarea de asistență psihologică specializată prin intermediul Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică.Reprezentanții ministerului precizează că circumstanțele cazului sunt investigate împreună cu instituțiile abilitate, iar informații suplimentare vor fi făcute publice după finalizarea verificărilor.„Astfel de comportamente constituie încălcări grave ale normelor de etică profesională și ale standardelor de protecție a copilului”, se menționează în comunicat.Ministerul reamintește că instituțiile de învățământ au obligația de a raporta orice formă de abuz, neglijare, exploatare sau trafic și de a asigura un climat educațional sigur, protector și favorabil dezvoltării armonioase a fiecărui copil.Autoritățile dau asigurări că vor monitoriza atent evoluția cazului și vor continua consolidarea măsurilor de prevenire și combatere a tuturor formelor de abuz și violență în mediul școlar, subliniind că orice abatere de la această misiune va fi tratată cu toleranță zero.

Ofițerii Centrul Național Anticorupție, în comun cu procurorii din cadrul Procuratura municipiului Chișinău, desfășoară astăzi ample acțiuni procesuale într-o cauză penală pornită pe fapte de escrocherie, ce vizează deposedarea administrației publice locale Durlești de mai multe terenuri situate în intravilanul localității.În cadrul dosarului sunt vizați primarul și viceprimarul localității, ingineri cadastrali, șeful adjunct al Serviciului cadastral teritorial Chișinău, consilieri locali, precum și beneficiari finali ai schemelor de înstrăinare a terenurilor.Potrivit materialelor cauzei, bănuiții ar fi pus la punct o schemă complexă prin care au deposedat Primăria Durlești de terenuri intravilane. Aceștia ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate în lipsa unor documente justificative, facilitând astfel atribuirea ilegală a terenurilor. Ulterior, loturile ar fi cumpărate la un preț simbolic de 100 000 de lei , apoi revândute unor beneficiari reali cu sume cuprinse între 38 000 și 39 000 de euro. Cumpărătorii finali erau adesea dezvoltatori imobiliari interesați de consolidarea terenurilor pentru proiecte de construcție masive.În prezent, sunt desfășurate percheziții în peste 50 de locații din municipiul Chișinău și suburbiile acestuia. Până la această etapă, opt persoane au fost reținute pentru 72 de ore, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei, identificării tuturor persoanelor implicate și atragerii acestora la răspundere penală, conform legislației în vigoare. Urmărirea penală este în desfășurare.

Centrul Național Anticorupție a desfășurat acțiuni de urmărire penală la Primăria Durlești, într-un dosar care vizează modul în care au fost gestionate și transmise unele terenuri din proprietatea publică. Conform informațiilor făcute publice, în atenția anchetatorilor se află conducerea administrației locale, inclusiv primarul și viceprimarul.În cadrul investigației sunt verificați și alți angajați implicați în domeniul funciar, printre care specialiști cadastrali, șeful adjunct al Serviciului cadastral teritorial Chișinău și consilieri locali. Dosarul îi include și pe beneficiarii finali ai unor tranzacții suspectate că ar fi avut drept obiect loturi publice.Oamenii legii urmează să stabilească dacă procedurile de transmitere a terenurilor au respectat prevederile legale și dacă bugetul public a fost prejudiciat.Toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței.

Două persoane și-au pierdut viața în această seară, în urma a două accidente produse în municipiile Chișinău și Bălți. Este vorba despre un accident rutier și unul feroviar, ambele soldate cu decesul pietonilor implicați.Primul caz a avut loc pe strada Băcioii Noi din Chișinău. Potrivit informațiilor preliminare oferite de poliție, un camion condus de un bărbat în vârstă de 64 de ani a lovit un pieton de aproximativ 60 de ani. Din primele date, victima ar fi traversat strada neregulamentar, în afara trecerii pentru pietoni.Impactul a fost fatal, bărbatul decedând pe loc. Șoferul camionului a fost testat alcoolscopic, iar rezultatul a fost negativ.Cel de-al doilea accident s-a produs în apropierea satului Elizaveta, din municipiul Bălți. Un bărbat de 53 de ani, domiciliat în localitate, a fost lovit de tren în timp ce se afla pe calea ferată. În urma traumelor suferite, acesta a decedat.Polițiștii au inițiat anchete în ambele cazuri pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-au produs tragediile.

Proiectul privind numirea lui Herman von Hebel în Comisia de Evaluare a procurorilor nu a fost susținut de Parlament, după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi. Inițiativa a obținut doar 53 de voturi ale deputaților PAS, în condițiile în care pentru adoptare erau necesare cel puțin 61.Eșecul votului scoate la iveală o ruptură în interiorul majorității parlamentare, în contextul în care doi deputați aleși pe lista PAS — Dinu Plîngău și Stela Macari — s-au abținut de la vot.Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a recunoscut în dimineața zilei de 26 februarie că „pe moment” ar putea exista un blocaj în procesul de votare și a declarat că partidul de guvernare caută soluții pentru a depăși situația.În plen, deputatul Dinu Plîngău a criticat modul în care a fost organizată procedura de desemnare, precum și lipsa unor explicații publice suplimentare din partea candidatului. Acesta a propus ca votul să fie exprimat separat pentru fiecare candidatură, nu „la pachet”, și a atras atenția că graba în procesul de reformă a justiției ar putea afecta calitatea deciziilor.„Suntem astăzi puși într-o situație chiar incomodă”, a declarat Plîngău, menționând că majoritatea deputaților nu au avut suficient timp pentru a analiza candidaturile și că ar fi fost necesară o tentativă de consens atât în Parlament, cât și în societate. El a subliniat că întrebările apărute în spațiul public privind candidatura lui von Hebel ar fi trebuit clarificate înainte de supunerea la vot.Candidatura lui Herman von Hebel a generat reacții critice după ce publicația Anticoruptie.md a relatat despre mai multe controverse legate de activitatea și reputația acestuia. Potrivit investigației, în perioada 2013–2018, când a activat la Curtea Penală Internațională, von Hebel ar fi fost implicat în implementarea reformei „ReVision”, care a dus la plecarea a 120 de angajați. O parte a reformei a fost ulterior declarată ilegală de Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii, instanța dispunând plata unor despăgubiri și a cheltuielilor de judecată.De asemenea, investigația semnalează discrepanțe între CV-ul publicat pe site-ul Comisiei Pre-Vetting și alte versiuni ale CV-ului lui von Hebel, inclusiv în ceea ce privește experiența sa la Curtea de Apel din Den Bosch și funcțiile deținute în cadrul Ministerului olandez al Justiției.Un alt aspect invocat ține de faptul că, potrivit informațiilor obținute de jurnaliști, von Hebel activează din mai 2020 la Curtea de Apel din Den Bosch. Or, legislația Republicii Moldova interzice membrilor Comisiei Pre-Vetting să cumuleze această funcție cu alte activități profesionale.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a anunțat înregistrarea unui proiect de lege care prevede eliminarea treptată a scutirilor fiscale aplicate agenților economici din regiunea transnistreană încă din anii 2000. Inițiativa vine după ce măsura a fost anunțată public și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.Potrivit deputatului, primele scutiri fiscale care vor fi eliminate chiar în acest an vizează produsele considerate neesențiale din punct de vedere social, cum ar fi alcoolul. Astfel, la importul și comercializarea acestor produse vor fi aplicate TVA și accize, în aceleași condiții ca în restul țării. Lista exactă a produselor care vor intra sub incidența noilor prevederi urmează să fie aprobată de Guvern.Implementarea integrală a măsurilor ar urma să aducă la bugetul de stat venituri suplimentare estimate la aproximativ 3,3 miliarde de lei anual.Totodată, începând cu 1 august 2026, autoritățile intenționează să creeze un Fond de convergență, în care vor fi direcționate încasările suplimentare. Conform inițiativei, banii vor fi utilizați în beneficiul cetățenilor din raioanele de Est ale Republicii Moldova.Radu Marian a subliniat că obiectivul proiectului este asigurarea echității fiscale și a unei concurențe corecte pentru mediul de afaceri, dar și integrarea treptată a regiunii transnistrene în procesul de modernizare al țării. Potrivit datelor prezentate, doar în 2025, cetățenii Republicii Moldova domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale în valoare de peste 138 de milioane de lei din bugetul național al asigurărilor sociale de stat, cu peste 40% mai mult față de 2024.De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri finanțate de la bugetul de stat în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la Agenția Servicii Publice sunt înregistrați aproape 2.500 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană.Deputatul PAS a reiterat că reintegrarea țării este un proces prioritar, care va fi realizat etapizat, prin integrarea socială a locuitorilor din regiune și aplicarea graduală a acelorași reguli fiscale și economice pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a publicat joi, 26 februarie, o scrisoare deschisă adresată președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în care acuză Kievul că a blocat livrările de petrol prin conducta „Drujba” și că ar fi încercat, în ultimii patru ani, să forțeze Budapesta să se implice în războiul cu Rusia.În mesajul postat pe rețelele sociale, liderul de la Budapesta susține că Ucraina ar acționa împotriva intereselor energetice ale Ungariei și că ar pune în pericol aprovizionarea sigură și accesibilă cu energie a familiilor maghiare. Orbán afirmă că Budapesta nu dorește să participe la război, să finanțeze efortul militar sau să suporte costuri energetice mai mari din cauza conflictului.Totodată, premierul ungar acuză „Bruxelles-ul” și opoziția maghiară că ar coordona acțiuni pentru instalarea unui guvern pro-ucrainean la Budapesta. El îi solicită lui Zelenski să „redeschidă imediat” conducta de petrol Drujba și să renunțe la ceea ce numește o politică „anti-maghiară”.Disputa are loc pe fondul suspendării livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, după un atac rus asupra infrastructurii, situație care a generat tensiuni între Ucraina și state membre ale UE, în special Ungaria și Slovacia. Cele două țări găzduiesc rafinării care utilizează petrol rusesc transportat prin această conductă și au căutat soluții alternative după oprirea fluxului, la 27 ianuarie.Budapesta și Bratislava au acuzat Kievul că tergiversează reluarea livrărilor din motive politice. În replică, au anunțat suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina și au amenințat cu oprirea exporturilor de energie electrică și gaze. Ulterior, partea ungară a precizat că nu intenționează să întrerupă livrările de electricitate.Premierul slovac Robert Fico a emis, la rândul său, un ultimatum privind furnizarea de energie electrică de urgență către Ucraina.Pe de altă parte, un raport publicat la 16 februarie de Centrul de Studii pentru Democrație arată că Ungaria ar dispune de surse alternative și nu ar depinde strict de petrolul rusesc livrat prin Drujba.

Fracțiunea Partidului Nostru și-a reiterat poziția clară împotriva confirmării lui Herman von Hebel în Comisia de vetting a procurorilor și a solicitat ca fiecare dintre cei doi candidați să fie votat prin hotărâri distincte. Miercuri, 25 februarie, la Comisia juridică pentru numiri și imunități, au fost examinate 6 dosare pentru cele două funcții vacante în Comisia de vetting. Majoritatea PAS a propus confirmarea lui Herman von Hebel, considerat un candidat controversat, având în vedere precedentele pe care le-a creat în calitate de președinte al Comisiei de vetting a judecătorilor. „Este foarte stranie abordarea majorității PAS în comisie. Mai straniu este faptul că, printr-o hotărâre de Parlament, ar urma să fie confirmați doi membri odată. Este mai logic ca fiecare candidat să fie votat individual”, a declarat deputatul Partidului Nostru, membru al comisie de resort, Alexandr Berlinschii. El a reconfirmat poziția fracțiunii Partidului Nostru:„Noi suntem împotriva confirmării lui Herman von Hebel în Comisia de vetting a procurorilor, pe motivul precedentelor pe care le-a creat în calitate de președinte al Comisiei de vetting a judecătorilor. Și insistăm pe două hotărâri distincte pentru cele două candidaturi”. De menționat că olandezul Herman von Hebel a deținut mandatul în Comisia „Pre-Vetting” în calitate de președinte, care a expirat în noiembrie 2025. 

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 44% ar vota „pentru”, iar 35% „contra”. 5% spun că nu ar participa, 15% sunt indeciși, iar 1% nu au răspuns.În cazul unui referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România, 30% ar vota pentru, în timp ce 52% ar vota contra. 4% nu ar participa, 13% sunt indeciși, iar 1% nu au răspuns.Referitor la NATO, doar 24% ar vota pentru aderare, în timp ce 55% s-ar pronunța împotrivă. 4% nu ar participa, 15% nu s-au decis, iar 2% nu au răspuns.La întrebarea dacă Republica Moldova va deveni membră a Uniunea Europeană până în 2028, doar 24% dintre respondenți (în februarie 2026) cred că acest lucru se va întâmpla, în scădere față de 30% în decembrie 2025. 68% consideră că aderarea nu va avea loc până în 2028 (față de 60% în decembrie), iar 8% nu știu sau nu au răspuns.În ceea ce privește perspectiva anului 2030, 33% cred că Republica Moldova va deveni membră UE până atunci (în scădere de la 41% în decembrie 2025), 48% spun că nu (față de 46%), iar 19% nu știu sau nu răspund.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, 29,8% din totalul respondenților ar vota pentru PAS. Pe următoarele poziții se clasează PSRM cu 14,3%, Democrația Acasă – 7,2%, Blocul Alternativa – 6,5% și Partidul Nostru – 5,6%. PCRM ar obține 3,8%, Inima Moldovei – 2,4%, iar Viitorul Moldovei – 1,5%.Procente mai mici de 1% ar acumula PSDE (0,3%), LOC (0,3%), PNM (0,3%), CUB (0,2%) și PLDM (0,2%). 4,8% dintre respondenți spun că nu ar vota, iar 22,2% sunt nehotărâți sau nu au răspuns.Raportat doar la respondenții care au o opțiune de vot (811 persoane), PAS ar acumula 40,8%, PSRM – 19,6%, Democrația Acasă – 9,8%, Blocul Alternativa – 8,9%, iar Partidul Nostru – 7,6%. PCRM ar obține 5,2%, Inima Moldovei – 3,3%, iar Viitorul Moldovei – 2,1%. Restul formațiunilor ar rămâne sub 1%.Compania IMAS a prezentat astăzi rezultatele unui nou sondaj sociologic realizat la comanda Independent News. Cercetarea a fost efectuată în perioada 4–23 februarie 2026, pe un eșantion de 1113 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, din 84 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±3%.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, își dorește încheierea războiului din Ucraina „într-o lună”, potrivit unor surse citate de Axios, care au oferit detalii despre conversația sa telefonică cu liderul de la Kiev.Discuția dintre Trump și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut loc miercuri, 25 februarie. Conform publicației americane, care citează un oficial ucrainean și alte două surse familiarizate cu conținutul convorbirii, liderul de la Casa Albă a declarat că își dorește „cât mai rapid” încheierea conflictului.Sursele susțin că Trump urmărește obținerea unui acord de pace până la vară, însă între Ucraina și Rusia persistă divergențe majore, în special în ceea ce privește teritoriile din estul Ucrainei.Potrivit acelorași surse, conversația dintre cei doi lideri a fost „foarte prietenoasă și pozitivă”. Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat și ar fi afirmat că doar acesta îl poate determina pe liderul rus, Vladimir Putin, să oprească războiul.„Zelenski a spus că speră ca războiul să se încheie în acest an, iar Trump a răspuns că războiul durează deja prea mult și că ar dori să se termine în următoarea lună”, a declarat unul dintre interlocutorii citați de Axios.Un oficial ucrainean a mai precizat că Trump și-a reafirmat disponibilitatea de a oferi Ucrainei „garanții de securitate semnificative” din partea Statelor Unite, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia.Deocamdată, nu există o reacție oficială publică din partea Moscovei cu privire la aceste declarații.

Vlad Plahotniuc denunță o bază „extrem de șubredă din punct de vedere juridic a dosarului în care este vizat, unde nu a fost adusă nicio probă concludentă privind pretinsa creare a unei organizații criminale sau implicare în escrocherii”. Fostul lider al PDM susține că acuzarea operează în rechizitoriu cu un șir de „aluzii, supoziții și erori juridice, care, potrivit lui, ar fi fost incluse intenționat pentru a „umfla” dosarul în urma presiunilor din spațiul public alimentate de declarațiile exponenților guvernării”, transmite UNIMEDIA.  În cadrul audierilor sale din instanță, Plahotniuc atenționează asupra faptului că lipsesc probe pe elementele de definiție a articolelor invocate din Codul Penal în baza cărora au fost elaborate capetele de acuzare. În contextul învinuirilor privind crearea așa-zisei organizații criminale, politicianul menționează lipsa elementelor componenței de infracțiune, prevăzute de legislația penală, privind condițiile de constituire a unei astfel de grupări, elemente ce ar demonstra rolul său în structura infracțională sau recrutarea pretinșilor membri.„Pe acest cap de acuzare, pe definiție, nu există probe că ar exista întruniri, măcar un email, un mesaj, un telefon, că m-aș fi întrunit undeva. Probabil, procurorii s-au inspirat foarte mult din „Nașul”, doar povești inspirate, dar nu am văzut nicio probă. (…) Nu s-a demonstrat rolul meu, pentru că nu am recrutat pe nimeni, nu am obligat pe nimeni să semneze, să voteze, să promoveze, să demită pe cineva, să exonereze pe cineva de responsabilitate, să semneze credite, nu am obligat pe nimeni, nu sunt probe că am creat fonduri din banii mei, nu am înzestrat cu arme și instrumente organizația criminală. E frumos descris, doar că nu este nicio probă. Nu se întrunește condiția acestui articol de creare, de conducere a acestei organizații criminale. (…)  Nu am comunicat cu nimeni din pretinșii membri ai grupării criminale. Este o făcătură mare. Nu am găsit învinuirile”, a declarat Vlad Plahotniuc în timpul audierilor din instanță.Potrivit sursei citate, fostul lider al PDM denunță un șir de lacune juridice și în cazul capului de acuzare privind pretinsa escrocherie imputată. Plahotniuc precizează că acuzarea nu a adus nicio probă sau martori ce ar demonstra dobândiri ilicite, inducere în eroare a unor persoane sau documente cu semnătură aferente unor tranzacții de credit.„În toate documentele nu sunt Swift-urile, acele mesaje ce ar reprezenta documente de confirmare a băncilor corespondente. Extrasele bancare nu au solduri la zi. De la bancă poți cere extrasul cu sold. În dosarul meu soldurile lipsesc, aceasta deja fărâmă tot dosarul. (…) În definiția articolului de escrocherie - organizarea infracțiunii, dobândire ilicită prin inducerea în eroare, prezentarea faptelor mincinoase, comportament viclean etc. - lipsesc probele pe elementele de definiție a articolului. Nu s-a demonstrat nicăieri nicio victimă indusă de mine în eroare, o bancă ce a insistat că eu i-am indus în eroare. Nu există probe, martori care au spus că eu am prezentat o faptă mincinoasă ca adevăr, nu există un document prezentat de mine ori dată falsă, nu s-a demonstrat vreo acțiune înșelătoare sau vicleană prin care a fost înșelată de către mine vreo persoană, nu s-a demonstrat legătura dintr-o pretinsă eroare cu vreun document bancar, care l-am folosit ca să primesc credite. Lipsesc probele de coordonare a acestor procese, comunicare, indicații.La probele prezentate de acuzare, extrasele bancare sunt incomplete, nu au solduri, nu arată corect fluxurile, nu există confirmări swift, nu există documente aferente unei tranzacții de credit, nu sunt documente semnate de mine, nu există nici corespondență care ar demonstra asemenea acțiuni”, a mai precizat Vlad Plahotniuc în fața completului de judecată.Fostul lider al PDM a precizat că va veni cu noi argumente privind gravele erori admise în dosarul său la etapa dezbaterilor juridice din cadrul examinării cauzei.

Fostul președinte al Comisiei „Pre-Vetting”, Herman von Hebel, ar putea reveni în sistemul de evaluare externă a justiției. Astăzi, 25 februarie, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat candidatura sa pentru a fi propus Parlamentului în funcția de membru al Comisiei de evaluare externă a procurorilor.În cadrul aceleiași ședințe a fost aprobată și candidatura lui Bernard Lavigne. Pentru a fi numiți oficial, cei doi trebuie să întrunească cel puțin 61 de voturi în plenul Parlamentului.Herman von Hebel a condus anterior Comisia „Pre-Vetting”, structura responsabilă de evaluarea extraordinară a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. După expirarea mandatului său, acesta revine acum în procesul de vetting, de această dată pentru evaluarea procurorilor.Informația a fost prezentată de deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii, care a declarat că „a plecat ca să se întoarcă”, referindu-se la revenirea lui von Hebel în sistemul de evaluare.Potrivit lui Berlinschii, în cadrul comisiei au fost examinate nouă candidaturi propuse de partenerii de dezvoltare. „Cu toate acestea, majoritatea PAS a decis să promoveze anume candidatura lui von Hebel, în detrimentul altor candidați cu experiență directă în urmărire penală, anticorupție și conducere instituțională în sistemele judiciare europene”, a menționat deputatul.În opinia sa, situația „ridică semne de întrebare privind rotația acelorași persoane în procese-cheie ale reformei justiției și lipsa unei competiții reale”.Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 252/2023, Comisia de evaluare a procurorilor este formată din nouă membri, numiți cu votul a trei cincimi din deputați, adică minimum 61 de voturi. Decizia finală privind numirea noilor membri aparține plenului Parlamentului.„Reforma justiției nu poate fi redusă la o formalitate în comisie. Transparența, meritocrația și responsabilitatea politică trebuie asumate în plen”, a mai declarat Alexandru Berlinschii.Jurnaliștii de la anticoruptie.md au publicat anterior un articol, în care se vorbește despre problemele de reputație ale lui Herman von Hebel, care conduce comisia care evaluează etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor moldoveni (Pre-Vetting).Articolul menționează despre unele „pete întunecate” ale reputației lui von Hebel. Prima se referă la activitatea sa la Curtea Penală Internațională de la Haga în perioada 2013-2018. Cu referire la presa străină, anticoruptie.md scrie că Hebel și-a retras candidatura din concurs pentru un nou mandat de cinci ani ca grefier al instanței de la Haga. Motivul a fost scandalul din jurul reformei ReVision, pe care Hebel a realizat-o în această instanță. Ca urmare a ReVision, 120 de angajați ai Curții de la Haga au fost rugați să-și părăsească funcțiile oferindu-le în schimb o compensație sau posibilitatea de a aplica pentru un alt post. Potrivit presei străine, Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a declarat ilegală o parte a reformei ReVision și a dispus, de asemenea, să se plătească despăgubiri în valoare de 660.000 de euro angajaților disponibilizați care s-au adresat acestei instanțe și să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 100.000 €.A doua problemă este legată de discrepanțele din CV-ul lui von Hebel, care este publicat pe site-ul web al Comisiei Pre-Vetting, și din celelalte CV-uri ale acestuia obținute din alte surse. CV-ul de la Curtea Penală Internațională nu conține informații despre experiența acestuia ca judecător penal la Curtea de Apel Den Bosch din Olanda, dar pe site-ul Comisiei de Pre-Vetting este această informație. O altă discrepanță se referă la titlul funcției sale în Ministerul olandez al Justiției.A treia problemă se referă la funcția deținută de acesta la Curtea de Apel din Den Bosch. Jurnaliștii Anticoruptie.md au primit confirmarea de la această instanță că von Hebel lucrează pentru ei din mai 2020 până în prezent. Problema constă în faptul că legislația moldovenească interzice unui membru al comisiei Pre-Vetting să combine această activitate cu o altă funcție.

Fiica în vârstă de aproximativ 13 ani a lui Kim Jong Un a fost plasată într-un rol simbolic de conducere asupra rachetelor nucleare, primind rapoarte de la generali și fiind implicată în decizii strategice, potrivit presei sud-coreene. Fiica liderului de la Phenian a fost desemnată într-o funcție simbolică de „director general pentru rachete”, un rol care îi oferă acces la rapoarte militare de cel mai înalt nivel și o implică direct în decizii privind programul nuclear al Coreei de Nord.Tânăra, cunoscută anterior sub numele „Kim Ju-ae”, și-ar fi schimbat recent numele în „Kim Ju-hae”, un gest interpretat de analiști ca un semnal clar al intrării sale oficiale în linia de succesiune.În ultimii ani, ea l-a însoțit frecvent pe Kim Jong Un la teste balistice și evenimente publice, alimentând speculațiile privind statutul său privilegiat în interiorul dinastiei.Specialiștii sud-coreeni consideră că implicarea directă a fiicei sale în programul nuclear reprezintă o strategie prin care Kim Jong Un își consolidează controlul asupra armatei și transmite un mesaj de continuitate a puterii. Deși funcția oficială este ocupată de Jang Chang-ha, surse indică faptul că fiica liderului primește rapoarte de la generali și poate influența decizii politice și militare majore.Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a informat Parlamentul că fiica lui Kim se află „în etapa desemnării ca succesor” și că a început deja să își exprime opiniile în privința unor decizii politice importante, un lucru extrem de rar pentru un membru atât de tânăr al elitei nord-coreene.Numele „Ju-ae” a devenit cunoscut publicului în 2013, după ce a fost dezvăluit de Dennis Rodman, în urma unei vizite în Coreea de Nord.Schimbarea recentă în „Ju-hae” este văzută ca un pas simbolic, similar cu cel făcut de Kim Jong Un înainte de preluarea puterii. Presa de stat nord-coreeană a confirmat existența fiicei sale abia în noiembrie 2022, când aceasta a apărut public la o lansare de rachetă intercontinentală.Analiștii sud-coreeni avertizează că ascensiunea fiicei lui Kim ar putea prefigura o guvernare și mai rigidă. Dinastia Kim este cunoscută pentru metodele violente de eliminare a adversarilor, inclusiv din interiorul familiei, exemplul cel mai dur fiind execuția unchiului liderului, Jang Song-thaek, în 2013.

Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, critică modul în care actuala guvernare gestionează reformele, acuzând o „externalizare” a actului de guvernare către organizații neguvernamentale apropiate puterii.Potrivit acestuia, în timp ce cetățenii așteaptă soluții concrete pentru problemele economice, creșterea prețurilor și lipsa locurilor de muncă, Cancelaria de Stat semnează memorandumuri cu organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”, condusă de fosta prim-ministră Natalia Gavrilița.Berlinschii susține că situația este „și mai gravă” prin faptul că autoritățile nu își asumă direct responsabilitatea pentru reforme, delegând aceste procese către actori din societatea civilă. În acest context, el a menționat că secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, este cel care parafează astfel de parteneriate, ceea ce, în opinia sa, indică o mutare a reformelor „în mâinile societății civile apropiate puterii”.„Asta nu este reformă. Asta este externalizarea guvernării. Asta este recunoașterea eșecului administrativ”, a declarat deputatul.Acesta a subliniat că statul dispune de ministere, agenții și funcționari plătiți din bani publici, care ar trebui să gestioneze reformele și relația cu partenerii externi, inclusiv Uniunea Europeană.În opinia sa, Republica Moldova nu are nevoie de „rețele de ONG-uri de partid”, ci de instituții funcționale și politici publice eficiente, bazate pe responsabilitate și competență.În final, Alexandr Berlinschii a afirmat că, dacă guvernarea nu este capabilă să administreze eficient țara, ar trebui să aplice programul de guvernare al Partidului Nostru.

Cetățenii Republicii Moldova care muncesc legal în Québec, cea mai mare provincie din Canada, vor putea beneficia de prestații sociale – pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale și pensii de urmaș. Executivul a aprobat semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Québecului în domeniul securității sociale. Totodată, Acordul va permite însumarea perioadelor de muncă din Republica Moldova și Québec, în situațiile în care o persoană nu întrunește stagiul minim de cotizare necesar pentru stabilirea unei pensii într-un singur stat. Data și locul semnării Acordului vor fi convenite după finalizarea procedurilor interne. După semnare, documentul urmează să fie supus procedurii de ratificare de către Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit datelor oficiale, în Québec locuiesc aproximativ 15.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, potențiali beneficiari ai noului Acord.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție, în comun cu procurorii și cu suportul Agenției Moldsilva, desfășoară acțiuni de urmărire penală într-un dosar de delapidare a averii străine, ce vizează gestionarea frauduloasă a fondurilor publice alocate pentru implementarea „Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor”. Perchezițiile vizează factorii de decizie ai Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Iargara”.Potrivit materialelor cauzei, în perioada noiembrie 2024 – prezent, directorul și contabila-șefă, acționând în comun și folosindu-se de funcțiile deținute, ar fi pus în aplicare o schemă de sustragere sistematică a mijloacelor financiare destinate lucrărilor de împădurire. Bănuiții ar fi organizat angajări fictive pentru lucrări de plantare a puieților și împădurire a terenurilor incluse în programul finanțat de Ministerul Mediului. Sumele erau achitate din bugetul programului, însă serviciile nu erau prestate în realitate.Verificările în teren au stabilit lipsa lucrărilor de împădurire pe o suprafață de aproximativ 60 de hectare, prejudiciul estimativ constituind circa 4 milioane de lei. De asemenea, au fost documentate situații de utilizare a bunurilor întreprinderii în scopuri personale, cheltuielile de întreținere și reparație fiind suportate din contul întreprinderii.În urma perchezițiilor desfășurate la sediile de serviciu, domiciliile și automobilele persoanelor vizate, au fost ridicate probe relevante pentru cauza penală. Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării persoanelor implicate.

Cu o durată de 1 oră și 47 de minute, președintele Donald Trump a ținut marți cel mai lung discurs despre Starea Uniunii în fața Congresului SUA. El a depășit ca durată discursul de 1 oră și 20 de minute susținut de democratul Bill Clinton în anul 2000.Donald Trump a evidențiat realizările majore ale administrației sale, cum ar fi lupta împotriva traficului de droguri și a imigrației ilegale. De asemenea, el a susținut că administrația sa a obținut succese economice, controlând inflația și aducând prețul benzinei sub 2 dolari pe galon, pe lângă impunerea de tarife vamale la importurile din alte țări, despre care a afirmat că vor înlocui în cele din urmă „impozitul pe venit”, conform Agerpres.Președintele a profitat, de asemenea, de ocazie pentru a-i ataca pe democrați, denunțând, de exemplu, respingerea proiectului de lege care ar impune tuturor alegătorilor din SUA să își verifice cetățenia la vot, o măsură menită să combată neregulile care, potrivit lui, sunt răspândite și l-au costat alegerile prezidențiale din 2020. Trump i-a denunțat, de asemenea, pe democrați pentru „reducerea tuturor finanțărilor către Departamentul de Securitate Internă”, agenția responsabilă de imigrație care a fost parțial închisă timp de 11 zile din cauza refuzului opoziției de a aproba alocările bugetare.Deși mesajul a fost adresat în special publicului american, Trump a abordat, spre final, și teme de politică externă. Referințele la Ucraina au fost limitate, în ciuda faptului că discursul a coincis cu împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului provocat de invazia Rusiei. El a transmis un nou avertisment la adresa Iranului. „Nu voi permite niciodată celui mai mare sponsor al terorismului să obțină o armă nucleară”Discursul președintelui american a fost urmărit cu un interes deosebit în acest an, deoarece Statele Unite vor organiza alegeri intermediare în noiembrie, în care republicanii se luptă pentru a-și menține controlul în Senat și Camera Reprezentanților.

Autoritățile din Rusia au deschis un dosar penal pe numele fondatorului aplicației de mesagerie Pavel Durov, acesta fiind vizat într-o anchetă privind presupusă „complicitate la terorism”. Potrivit informațiilor apărute în presa rusă, ancheta ar avea la bază acuzații potrivit cărora opoziția și serviciile speciale occidentale ar putea utiliza platforma Telegram pentru a organiza acțiuni de destabilizare în Federația Rusă.În același timp, aplicației i se reproșează că nu ar fi respectat solicitările autorității ruse de reglementare în domeniul comunicațiilor, Roskomnadzor, privind eliminarea unor conținuturi considerate „extremiste” sau asociate cu organizații declarate „indezirabile” în Rusia.În spațiul public au fost invocate și mai multe cazuri de mare impact în care ar fi fost menționată platforma, inclusiv atentatul de la Crocus City Hall, precum și asasinarea Dariei Dugina și a generalului Igor Kirillov.Anterior, autoritățile ruse au impus deja restricții parțiale asupra funcționării Telegram pe teritoriul țării, în contextul tensiunilor legate de controlul conținutului online.Subiectul reaprinde dezbaterile și în Ucraina, unde, după recentul atentat de la Liov, au fost lansate din nou apeluri pentru limitarea accesului la aplicație. Reprezentanți ai Ministerului de Interne de la Kiev au declarat anterior că este necesară analizarea unor eventuale măsuri de restricționare.Deocamdată, fondatorul Telegram nu a comentat public informațiile privind deschiderea dosarului penal.

Consumatorii din Republica Moldova ar putea ști mai clar, chiar din fața raftului, dacă produsul ales este fabricat în țară sau provine din import. O inițiativă legislativă înregistrată marți, 24 februarie, în Parlament propune obligarea magazinelor să afișeze, lângă prețul produselor alimentare, țara de origine a acestora.Proiectul de lege vizează modificarea Legii nr. 231 privind comerțul interior și prevede că informația despre origine să fie indicată vizibil pe eticheta de raft sau direct pe indicatorul de preț, nu doar pe ambalaj. Autorii susțin că măsura ar crește transparența și ar ajuta consumatorii să facă alegeri informate, în special în favoarea produselor autohtone.Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că, în prezent, deși legea obligă indicarea originii pe etichetă, informația este adesea greu de observat. Potrivit acestuia, există situații în care produsele sunt promovate prin denumiri sau imagini ce sugerează o proveniență locală, deși acestea sunt importate.Noua reglementare ar impune comercianților să afișeze clar țara de origine lângă preț, astfel încât informația să fie ușor de identificat dintr-o singură privire. Va fi permisă și utilizarea drapelului statului respectiv, însă doar însoțit de denumirea scrisă a țării. Pentru produsele nepreambalate, datele privind originea vor fi afișate în baza documentelor prezentate de furnizori sau importatori.Autorii proiectului estimează că o vizibilitate mai bună a originii ar putea genera o creștere a vânzărilor produselor locale cu 5–15% în anumite categorii, în special la produsele proaspete.Obligațiile vor viza magazinele cu suprafața mai mare de 50 de metri pătrați, în timp ce unitățile comerciale mici vor fi exceptate. Nerespectarea prevederilor ar putea fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 6.000 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și până la 12.000 de lei pentru persoanele juridice.Inițiativa vine în contextul desfășurării campaniei naționale „Cumpăr BUN de-acasă”, lansată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin care autoritățile încurajează susținerea producătorilor locali și dezvoltarea economiei naționale.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova a transmis o circulară către instituțiile publice de cultură din subordine, precum și către companiile de impresariat, prin care solicită informarea prealabilă în cazul intenției de a invita sau implica artiști din străinătate, în special din statele CSI, în spectacole, concerte, festivaluri sau alte activități cultural-artistice organizate pe teritoriul Republicii Moldova.Potrivit documentului, managerii instituțiilor culturale sunt obligați să evalueze din timp eventualele riscuri și să notifice ministerul înainte de anunțarea publică a evenimentelor și de punerea în vânzare a biletelor. Notificarea vizează participarea oamenilor de creație din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată.Reprezentanții ministerului precizează că măsura nu presupune interzicerea organizării de evenimente culturale și nici limitarea colaborărilor internaționale. Scopul acesteia este prevenirea unor situații care ar putea genera anulări de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului.Totodată, Ministerul Culturii subliniază că libertatea de exprimare și creație artistică trebuie exercitată cu responsabilitate și în conformitate cu valorile unei societăți democratice. Invitarea unor persoane publice care susțin sau justifică agresiuni armate poate afecta interesul public, morala și imaginea instituțiilor culturale.

Ofițerii Departamentului antifraudă și conformare din cadrul Serviciul Vamal, în colaborare cu funcționarii postului vamal de frontieră Leușeni și sub conducerea Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au deconspirat o tentativă de introducere ilegală în Republica Moldova a șapte lingouri de aur din România.Cazul a fost documentat la intrarea în țară prin postul vamal Leușeni. Șoferul unui automobil de marca Mercedes a declarat că nu transportă bunuri pasibile declarării vamale. În urma controlului fizic al mijlocului de transport, funcționarii vamali au descoperit șapte lingouri de aur, camuflate la fundul unei lăzi cu piese auto de schimb și scule.Potrivit estimărilor preliminare, valoarea aurului introdus prin contrabandă se ridică la aproximativ 19 milioane de lei.Ulterior, oamenii legii au desfășurat mai multe percheziții în municipiul Chișinău. Pe lângă șofer, a fost reținut și presupusul organizator al schemei infracționale. Cei doi bărbați, în vârstă de 33 și 36 de ani, sunt cercetați în continuare.

Președintele SUA, Donald Trump, își propune încheierea unui acord de pace între Ucraina și Rusia până la 4 iulie, data la care Statele Unite vor marca 250 de ani de la proclamarea independenței, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.Conform sursei citate, deși administrația Trump urmărește obținerea rapidă a unui acord, nu există indicii că liderul rus, Vladimir Putin, ar fi dispus să accepte un compromis care să nu includă revendicările sale maximale. Trei runde de negocieri trilaterale desfășurate în acest an la Abu Dhabi și Geneva nu au produs un rezultat concret.Discuțiile dintre Ucraina, SUA și Rusia sunt descrise drept „constructive”, însă se află într-un impas. Un oficial NATO, citat de Bloomberg, a declarat că Moscova și Washingtonul încearcă să forțeze reciproc concesii în cadrul negocierilor coordonate de emisarul special american Stephen Witkoff și de Jared Kushner.Printre principalele puncte de blocaj se numără controlul asupra teritoriilor din estul Ucrainei și statutul centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată de forțele ruse. Moscova insistă asupra controlului deplin în Donbas și refuză să cedeze centrala, în timp ce Kievul respinge orice retragere din regiune și propune un armistițiu pe actualele linii ale frontului. SUA ar fi propus crearea unei zone economice libere și oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina.În paralel, aliații europeni ai Kievului ar fi fost în mare parte excluși din negocieri, deși ei finanțează în principal achizițiile de armament pentru Ucraina, mai notează Bloomberg.Experții citați susțin că, în pofida pierderilor militare și a presiunilor economice, Vladimir Putin nu dă semne că ar renunța la obiectivele sale strategice. La rândul său, The Wall Street Journal scrie că recentele contraatacuri ucrainene în regiunea Zaporojie arată că o victorie a Moscovei nu este inevitabilă, în timp ce Sky News notează că eșecurile de pe câmpul de luptă nu par să fi schimbat poziția Kremlinului.

Ofițerii Direcției generale antifraudă din cadrul Serviciul Fiscal de Stat (SFS), sub conducerea procurorilor Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au desfășurat percheziții la sediul unui agent economic suspectat de implicare într-o amplă schemă de livrări fictive.Potrivit unui comunicat al SFS, compania ar fi efectuat livrări fictive de materie primă și accesorii necesare fabricării geamurilor termopan, în valoare de peste 40.000.000 de lei. Schema de evaziune fiscală ar fi fost pusă în aplicare în perioada 2023–2025.În urma acțiunilor de urmărire penală, oamenii legii au ridicat acte contabile, tehnică de calcul, înscrisuri de ciornă, ștampile cu semne de falsificare, precum și obiecte interzise, inclusiv cartușe. De asemenea, au fost depistați și ridicați bani în lei și valută străină în sumă de aproximativ 4.000.000 de lei, care ar proveni din activitatea infracțională investigată.Procurorii PCCOCS au atribuit statutul de bănuit pentru trei persoane, care ar avea roluri de administratori și fondatori ai companiei vizate.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de solidaritate la patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, subliniind curajul și rezistența poporului ucrainean în fața agresiunii ruse.Într-o postare publică, șefa statului a amintit că „în zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste” și a evidențiat faptul că această rezistență a devenit „o lumină pentru întreaga lume liberă”.Maia Sandu a adus un omagiu victimelor războiului și a exprimat compasiune față de familiile îndoliate, răniți și refugiați. „Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor”, a declarat președinta.Totodată, aceasta a menționat suferințele prizonierilor de război, supuși torturii și umilințelor în captivitate, subliniind că aceste drame nu trebuie uitate.În mesajul său, Maia Sandu a reafirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru o pace justă. „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe. Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită”, a punctat șefa statului.

Deputații din Parlamentul Republicii Moldova participă la evenimente comemorative organizate în contextul marcării a patru ani de la începutul războiului din Ucraina.Membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina efectuează o vizită la Rada Supremă a Ucrainei. Delegația este condusă de președintele Grupului de prietenie, deputatul Alexandr Trubca. La Kiev, deputații vor participa, alături de parlamentari din mai multe țări, la evenimentele comemorative organizate de legislativul ucrainean.De asemenea, luni, 23 februarie, președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a participat la Reuniunea specială a Forumului pentru Securitatea Mării Negre, organizată la Odesa. Evenimentul a fost dedicat analizării felului în care războiul remodelează parteneriatele și regulile puterii globale.De menționat că, aseară, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate și susținere a poporului țării vecine.

La 24 februarie 2022, în zori, Rusia lansa invazia pe scară largă a Ucrainei. Patru ani mai târziu, conflictul intră în al cincilea an, iar pacea rămâne incertă, în pofida negocierilor intensificate și a presiunilor internaționale.Președintele rus Vladimir Putin miza pe o campanie rapidă, dar ofensiva de tip „blitzkrieg” a eșuat. Potrivit analizelor publicate de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), Moscova a trecut ulterior la un război de uzură, cu avansuri lente și costuri umane uriașe. Teritorii ocupate și pierderi masiveDatele centralizate de Global Conflict Tracker arată că Rusia controlează în prezent aproximativ 120.000 km², echivalentul a circa 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și zone din Donbas ocupate înainte de 2022. De la invazie, forțele ruse au cucerit aproximativ 75.000 km².În plan uman, bilanțul este dramatic. Conform CSIS, pierderile totale ale Rusiei – morți, răniți și dispăruți – ar ajunge la circa 1,2 milioane de militari. Estimările Forțelor Armate ucrainene indică peste 1,26 milioane de soldați ruși uciși. De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru France 2 că aproximativ 55.000 de militari ucraineni au fost uciși, la care se adaugă numeroși dispăruți.Războiul a provocat peste 53.000 de victime civile, 3,7 milioane de persoane strămutate intern și 6,9 milioane de refugiați. Frontul: înaintări de metri pe ziÎn 2024 și 2025, Rusia a continuat ofensiva în est și sud-est, cu progrese limitate. În zona Chasiv Yar, trupele ruse au avansat aproximativ 10 kilometri în aproape doi ani – o medie de 15 metri pe zi. În regiunea Harkov, ofensiva spre Kupiansk a înregistrat un ritm de circa 23 de metri zilnic.În paralel, Ucraina a lansat în august 2024 ofensiva din Kursk, prima incursiune majoră pe teritoriul rus, capturând temporar 1.250 km². Moscova a reacționat prin mobilizarea a peste 50.000 de soldați. În noiembrie 2024 și ulterior, Kievul a intensificat atacurile cu drone asupra teritoriului rus, inclusiv asupra Moscovei și orașului Kazan.Schimbarea conducerii militare de la Kiev – înlocuirea generalului Valerii Zalujni cu Oleksandr Sîrski, în februarie 2024 – a marcat o nouă etapă strategică, inclusiv retragerea din Avdiivka, considerată o victorie majoră pentru Rusia după Bahmut. Negocieri fragile și presiuni internaționaleRevenit la Casa Albă în ianuarie 2025, președintele american Donald Trump a promis că va pune capăt războiului. Au urmat Summitul din Alaska (august 2025), discuții la Geneva și negocieri trilaterale la Abu Dhabi, la începutul lui 2026. Deși au fost convenite schimburi de prizonieri, divergențele majore persistă: statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina.Între timp, „Coaliția de Voință”, lansată de Franța și Regatul Unit și reunită recent la Paris, și-a reafirmat sprijinul pentru Kiev și necesitatea unor garanții ferme de securitate. La reuniune au participat lideri europeni, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Amenințarea nucleară și blocajul sancțiunilorPe fondul conflictului prelungit, Moscova a modificat doctrina nucleară și a reiterat că dezvoltarea triadei nucleare rămâne o prioritate strategică. În același timp, expirarea tratatului New START, la începutul lui februarie 2026, a lăsat Rusia și SUA fără un acord activ de control al armamentului nuclear.În plan european, adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei este blocată de veto-ul Ungariei, potrivit șefei diplomației UE, Kaja Kallas, Budapesta condiționând sprijinul de reluarea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba.La patru ani de la primele bombardamente, războiul din Ucraina a devenit o realitate cotidiană, cu fronturi care se mișcă în metri, nu în kilometri, și cu negocieri care avansează la fel de greu. Pacea rămâne, deocamdată, un obiectiv negociat, dar încă neatins.

Șapte polițiști ucraineni au fost răniți, dintre care doi grav, în urma unei explozii produse luni seara la Mîkolaiv, în sudul Ucrainei. Incidentul are loc la doar două zile după atentatul de la Liov, soldat cu moartea unei polițiste și rănirea altor 25 de persoane.Potrivit șefului Poliției Naționale, Ivan Vîghivski, deflagrația s-a produs la ora 18:10, într-o stație de alimentare dezafectată, unde agenții își parcaseră autospecialele. Doi dintre polițiștii răniți sunt în stare gravă, iar medicii încearcă să le salveze viața. Autoritățile au anunțat că ar fi explodat un dispozitiv improvizat.Vîghivski a calificat incidentul drept un „atac țintit” menit să ucidă polițiști și să destabilizeze țara, aflată în război cu Rusia. „Alaltăieri, la Liov, a avut loc un atac împotriva polițiștilor. Nu este o coincidență”, a subliniat acesta.Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că sunt investigate toate circumstanțele cazului de la Mîkolaiv, inclusiv posibilitatea unui atac terorist.În paralel, o altă explozie s-a produs luni seara, în jurul orei 20:30, într-o clădire administrativă a poliției din Dnipro. Potrivit Poliției Naționale, nu au fost înregistrate victime, însă suflul exploziei a avariat ferestrele, mobilierul, tehnica de calcul și un automobil parcat în apropiere. Amintim că în noaptea de 22 februarie, în centrul orașului Liov, două explozii au avut loc la sosirea echipajelor de poliție chemate la un presupus furt. În urma deflagrațiilor, polițista de 23 de ani Viktoria Șpilka a murit, iar alte 25 de persoane au fost rănite. Autoritățile ucrainene au calificat incidentul drept „atac terorist”, iar mai mulți suspecți au fost reținuți. Ministrul de Interne, Igor Klîmenko, a declarat că „totul sugerează” implicarea Rusiei, acuzând Moscova că ar organiza capcane mortale pentru forțele de ordine ucrainene.

Alina Bondarenco, fostă corespondentă a unei companii de radio și televiziune din regiunea transnistreană, a publicat luni, 23 februarie, un mesaj video în care susține că este în libertate, după ce a fost reținută în cadrul anchetei privind pregătirea unor omoruri la comandă în Ucraina. Mesajul a apărut pe un cont nou de socializare, creat la 20 februarie, și a fost semnalat de redacția Zona de Securitate.În intervenția video, Bondarenco confirmă că a fost reținută, însă afirmă că nu a fost plasată în arest preventiv și că nu are nicio legătură cu dosarul penal.„Nu sunt în arest și nu am nicio legătură cu dosarul penal deschis în acest moment. Am fost într-adevăr reținută, dar nu am stat nici măcar o oră în arestul preventiv. (…) Am lucrat într-adevăr o perioadă la televiziunea din Transnistria, dar în noiembrie anul trecut mi-am dat demisia și nu am mai avut nicio legătură cu această companie”, a declarat tânăra.Ea a mai susținut că nu deține cetățenie ucraineană și că nu are 19 ani. Potrivit informațiilor obținute de Zona de Securitate din surse terțe, aceasta ar avea în prezent 18 ani împliniți, urmând să împlinească 19 ani în luna august, iar confuzia privind vârsta ar fi apărut din cauza anului nașterii.Bondarenco a mai declarat că nu se află nici pe teritoriul Republicii Moldova, nici în regiunea transnistreană, afirmând că se teme să revină în țara de baștină. „Ar trebui să vă fie rușine, pentru că acum îmi este mai teamă să mă întorc în țara mea de baștină decât să rămân într-o țară străină, unde sunt complet singură”, a spus aceasta, adăugând că foarte mulți oameni și-ar dori moartea ei.Numele Alinei Bondarenco a fost menționat anterior printre cele 11 persoane reținute în cadrul unei operațiuni moldo-ucrainene de destructurare a unei grupări organizate, despre care autoritățile susțin că ar fi acționat la comanda serviciilor speciale rusești pentru asasinarea mai multor persoane publice din Ucraina. În timpul perchezițiilor, la aceasta ar fi fost găsită o legitimație care ar confirma angajarea sa la una dintre televiziunile controlate de administrația de la Tiraspol.În dimineața zilei de 19 februarie, oamenii legii din R. Moldova și Ucraina au desfășurat acțiuni într-o anchetă comună ce vizează pregătirea lichidării fizice a unor persoane publice ucrainene. Potrivit autorităților, activitățile infracționale ar fi fost coordonate de serviciile speciale rusești.Conform informațiilor făcute publice de autoritățile ucrainene, printre potențialele ținte s-ar fi aflat Andrii Yusov, reprezentant pentru comunicare strategică al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina. În dosarul gestionat la Chișinău de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), printre ținte ar figura și jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor”, precum și conducători ai unei întreprinderi strategice de stat și militari activi ai serviciilor de informații ucrainene.Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), executanții ar fi urmat să primească remunerațiile prin portmonee electronice, pentru a evita deconspirarea. Ancheta indică faptul că pregătirile pentru omorurile la comandă ar fi început în decembrie 2025. Într-o primă etapă, principalul suspect ar fi convins două persoane din Moldova să se deplaseze la Kiev, sub acoperirea de curieri ai unei companii de livrare, pentru a colecta informații despre potențialele victime.Ulterior, acesta ar fi identificat și recrutat 11 persoane care ar fi urmat să aibă rol de asasini în Ucraina. Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi procurat arme și muniții, ar fi studiat traseele victimelor și și-ar fi repartizat rolurile pentru executarea atacurilor. Aceștia au fost însă reținuți pe teritoriul ambelor state înainte ca planurile să fie puse în aplicare.Conform IGP, principalul bănuit, cu rol de recrutor, este un bărbat de 30 de ani din Chișinău, anterior condamnat în Federația Rusă pentru trafic de droguri. Presa a scris că este vorba despre Nicolai Șepeli, transferat ulterior în R. Moldova pentru continuarea executării pedepsei.

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc s-a prezentat luni, 23 februarie, în fața instanței de judecată, unde a făcut declarații în dosarul cunoscut drept „Furtul miliardului”. Plahotniuc a acuzat un șir de erori grave bancare, inexactități și calcule dubioase comise de procurori în dosarul în care este vizat. Potrivit lui, acuzatorii, „în multe situații ar fi dublat în mod artificial sumele din dosar” și, deși îl acuză că este beneficiarul final al miliardului furat, „îi atribuie doar 2 la sută din banii dispăruți”, scrie ziua.mdÎn cadrul audierilor, Plahotniuc a atras atenția asupra sumelor cu care operează acuzatorii. Politicianul susține că procurorii îi incriminează că a beneficiat din bănci de o sumă de 21 de milioane de dolari, ceea ce, potrivit inculpatului, reprezintă 2,5 la sută din miliardul furat. Mai mult, politicianul susține că în dosar sumele au fost „umflate cu credite ce nu ar avea legătură cu băncile moldovenești”. De asemenea, Plahotniuc susține că sumele ar fi chiar dublate de procurori, „fiind calculate eronat atât atunci când ar fi fost primite de inculpat, cât și atunci când aceleași sume ar fi fost spălate”. De exemplu, în timpul audierilor în instanță, Vlad Plahotniuc a invocat un transfer de un milion care ar fi fost reflectat ca fiind de trei milioane.„M-au făcut beneficiarul principal al fraudei bancare de un miliard. În dosarul meu, acuzarea speculează sume de 60-70-80 de milioane, uitând să spună că, de fapt, sumele sunt dublate – o dată la primire, a doua oară la spălare, la uscare etc, doar ca să fie suma cât mai mare. Ei au o problemă. Cum poate beneficiarul final al fraudei de un miliard să primească 2 sau 3 procente din fraudă? „Capo di tutti capi” cu 2 procente? E o aberație. În acest dosar suma totală din trei bănci moldovenești care mi-o invocă mie procurorii, precum că aș fi primit-o ca beneficiu, sunt 18 milioane de dolari din primul episod, dar au uitat să spună că 8 milioane sunt din banca rusească, așa că rămânem la 10 milioane de dolari. Urmează alte 4,4 milioane de dolari, deja avem rotunjit 15 milioane. Din a doua tranzacție, vorbim de Zenit care a primit 34 de milioane de euro, ulterior doar 6 ducându-se la Scottway. Ajungem, într-un final, că avem 21 de milioane de dolari de la bănci moldovenești, adică 2,5 procente. Acuzarea o să spună că avem mai multe episoade, doar că și acolo e varză în probe. Dar chiar dacă să adunăm toate sumele invocate, după cum vă spuneam, ajungem la 60-80 de milioane, adică eu sunt cu 8 procente din miliard. Totuși, precizez că e vorba de doar 21 de milioane, dar și această sumă este subțire și cârpită”, a declarat Vlad Plahotniuc în cadrul audierilor din instanță.Totodată, Vlad Plahotniuc a declarat că procurorii i-au atribuit și companii care nu îi aparțin și care, prin sentințe anterioare, sunt descrise că aparțin altor persoane, inclusiv din grupuri controlate de fugarul Ilan Șor.„În materiale am găsit probe ale acuzării care arată că în aceste învinuiri sunt implicate alte persoane. Îmi sunt atribuite tranzacții financiare. Unele din ele sunt atribuite deja altor persoane, conform unor sentințe definitive și irevocabile. Sunt documente incomplete, tranzacțiile financiar-bancare sunt incomplete, lipsesc perioade, iar greșelile aritmetice sunt enorme”, a precizat Vlad Plahotniuc.În cadrul audierilor, Plahotniuc a precizat că procurorii trebuie să răspundă pentru toate aceste abateri și să vină cu explicații de unde în dosar apar tranzacții ce nu au nicio legătură cu inculpat.Totodată, Vlad Plahotniuc a respins existența elementelor infracțiunii organizare și conducere a unei organizații criminale

Guvernul Ungariei a anunțat blocarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, cerând în același timp reluarea tranzitului de țiței prin conducta „Drujba”, care furnizează petrol către Ungaria și Slovacia prin Ucraina.Potrivit ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, „Până când Ucraina nu va relua tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia prin conducta ‘Drujba’, nu vom permite aprobarea deciziilor importante pentru Kiev”, mesaj transmis pe platforma X.Tranzitul de gaz a fost suspendat pe 27 ianuarie, ca urmare a unui atac cu dronă rusească asupra infrastructurii ucrainene, ceea ce a dus la întârzieri în reluarea livrărilor, au explicat autoritățile de la Kiev.

Centrul Național Anticorupție și Procuratura municipiului Bălți informează despre desfășurarea unor acțiuni ample de urmărire penală într-o cauză penală ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură. Astăzi, ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții și ridicări de acte în mai multe primării din centrul, nordul și sudul țării, precum și la sediul unui operator economic. În cadrul măsurilor procesuale întreprinse, cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în izolator.Cauza penală vizează activitatea administratorului și a unor ingineri din cadrul unui operator economic, ale cărui oferte au fost desemnate câștigătoare în urma procedurilor de achiziții publice organizate de mai multe primării pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Lucrările au fost finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin intermediul Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL), în cadrul Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (ediția II). Potrivit materialelor acumulate, operatorul economic a executat lucrări în localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. În cadrul recepției la terminarea lucrărilor și al recepției finale, administratorul și inginerii ar fi promis și oferit mijloace bănești membrilor comisiilor de recepție, inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți, primari și alți specialiști implicați, pentru a nu consemna neconformitățile existente și pentru a semna actele de recepție, deși au fost constatate multiple abateri neînlăturate.De asemenea, au fost documentate cazuri privind includerea fictivă în actele de executare a unor lucrări care, în realitate, nu au fost efectuate, documentele respective fiind prezentate spre achitare către IP ONDRL. Într-un alt episod investigat, la reabilitarea unui drum afectat în urma lucrărilor de construcție a apeductului, s-a constatat utilizarea a doar 84 de tone de asfalt din totalul necesar de 170 de tone. Totodată, în locul grosimii proiectate de 10 cm, stratul de asfalt ar fi fost aplicat într-o grosime variabilă de aproximativ 6–8 cm, contrar documentației de proiect și normativelor tehnice în construcții.Totodată, a fost documentat un caz de transmitere a sumei de 3 500 de euro de către administratorul operatorului economic către o persoană din subordine, care ar fi pretins că are influență asupra unor angajați ai Inspecției teritoriale de muncă, ai Inspectoratului de Poliție teritorial și ai procuraturii teritoriale, pentru a determina neinițierea urmăririi penale într-un caz privind încălcarea regulilor de protecție a muncii, soldat cu cauzarea unei afecțiuni oculare unui salariat.

Primăria Chișinău anunță intervenții masive pe drumurile deteriorate din capitală, începând din această săptămână. Declarația a fost făcută de primarul general Ion Ceban în cadrul ședinței serviciilor municipale.Edilul a făcut apel la locuitorii capitalei să dea dovadă de înțelegere și atenție, în contextul lucrărilor care vor fi desfășurate simultan în toate sectoarele orașului.Potrivit lui Ceban, carosabilul a fost afectat în ultimele peste două luni de condițiile climatice nefavorabile, situații similare fiind înregistrate nu doar în Chișinău, ci și în alte localități din țară, precum și în statele vecine.Primarul a precizat că a avut întrevederi cu inginerii și responsabilii din cadrul serviciilor municipale, fiind stabilit un plan concret de intervenție pentru perioada imediat următoare. Lucrările vor începe pe străzile principale, urmând ca ulterior să fie reparate și străzile adiacente, conform unui grafic prestabilit.

Un bărbat de 77 de ani va petrece următorii 11 ani după gratii. Acesta este acuzat că ar fi violat o fetiță de doar 7 ani, fiica unor vecini. Prin decizia instanței, inculpatul a fost sancționat cu 11 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis. Potrivit materialelor cauzei, în luna mai 2024, inculpatul a violat fiica unor vecini, care locuiau în proximitatea gospodăriei sale, aflată într-un sat din centrul țării. Acțiunile infracționale s-au produs la domiciliul făptuitorului, care a ademenit copila de doar 7 ani, care nu conștientiza intențiile bărbatului. Ulterior, copila a povestit părinților cele întâmplate cu ea. La fel, comportamentul suspect al bărbatului a fost depistat și de o martoră, care vizitase inculpatul în acel timp. Martora a relatat că bărbatul, aflat în stare de ebrietate, era afară cu copila și netezind fetița pe cap îi spunea martorei că „o crește să îi fie femeie”. În fața instanței, inculpatul a negat vinovăția. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru BBC că liderul rus, Vladimir Putin, „a început deja al Treilea Război Mondial” și că acesta nu se va opri la Ucraina.Potrivit lui Zelenski, singurul răspuns eficient din partea comunității internaționale ar trebui să fie o presiune militară și economică puternică asupra Rusiei, pentru a-l forța pe Putin să facă un pas înapoi.„Cred că Putin a început deja războiul. Întrebarea este cât teritoriu va putea ocupa și cum poate fi oprit. Nu pentru că Rusia nu trebuie să câștige, ci pentru că Rusia vrea să impună lumii un alt mod de viață și să schimbe viața pe care oamenii și-au ales-o”, a afirmat președintele ucrainean.Zelenski a subliniat că, în prezent, Ucraina „ține în frâu” conflictul, împiedicând extinderea acestuia într-un război global de amploare. „Oprirea lui Putin astăzi și prevenirea ocupării Ucrainei este o victorie pentru întreaga lume, pentru că Putin nu se va opri la Ucraina”, a adăugat acesta.În context, în Europa a fost simulat recent un posibil scenariu de extindere a agresiunii ruse. Potrivit datelor făcute publice, exercițiul a vizat un posibil atac al Rusiei asupra Lituaniei, prin folosirea unui presupus „crize umanitare” în enclava Kaliningrad.Scenariul prevedea o intervenție în coridorul Suwalki, în octombrie 2026, și ocuparea orașului Marijampolė, un nod strategic de transport între Polonia și Lituania. În cadrul exercițiului, desfășurat fără conducere americană directă, Rusia ar fi reușit, potrivit simulării, să obțină controlul asupra regiunii baltice în câteva zile, cu un contingent de aproximativ 15.000 de militari, afectând încrederea în Alianța Nord-Atlantică.

Postul Paștelui 2026 începe luni, 23 februarie, imediat după Duminica Lăsatului Sec de Brânză, și se va încheia în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie. Credincioșii ortodocși vor sărbători Învierea Domnului duminică, 12 aprilie 2026.Potrivit publicației Basilica, Postul Mare este considerat cel mai lung și mai aspru post din Biserica Ortodoxă, având rolul de a-i pregăti pe creștini pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății – Învierea Domnului.Postul Sfintelor Paști durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, însumând în total 48 de zile. În tradiția ortodoxă sunt șapte săptămâni de post, amintind de perioada de 40 de zile pe care Mântuitorul Iisus Hristos a petrecut-o în post și rugăciune după Botezul în Iordan.Ultima săptămână, cea dintre Florii și Paști, este cunoscută drept Săptămâna Sfintelor Patimi și este considerată distinctă față de Postul Păresimilor propriu-zis.Duminica ce precede începutul postului este numită și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, marcând intrarea în perioada de post.Conform rânduielii actuale a Bisericii: În prima săptămână, în zilele de luni și marți, se recomandă post complet pentru cei care pot sau ajunare până seara, când se poate consuma puțină pâine și apă. În Săptămâna Patimilor, în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și în ultimele două (vineri și sâmbătă), se ajunează până seara. Miercuri, după Liturghia Darurilor înainte sfințite, se pot consuma pâine și legume fierte fără untdelemn. În restul postului, de luni până vineri se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor este dezlegare la pește.În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, în timp ce Paștele catolic va avea loc cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie. Pentru credincioșii catolici, postul a început miercuri, 18 februarie 2026, în ziua Miercurii Cenușii, și se va încheia în seara zilei de 4 aprilie.Deoarece Paștele ortodox cade mai devreme în acest an, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va fi mai lung, urmând să dureze 21 de zile, mai notează Basilica.

Ofițerii Centrul Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii, desfășoară percheziții în mai multe localități din țară, într-un dosar ce vizează presupuse acte de corupție și delapidarea fondurilor destinate proiectelor de infrastructură.Potrivit informațiilor preliminare, acțiunile au loc la opt primării din centrul, nordul și sudul Republicii Moldova. Investigațiile vizează utilizarea fondurilor naționale și externe alocate pentru reparația și construcția drumurilor, precum și pentru realizarea rețelelor de apeduct și canalizare.La această oră, sunt în desfășurare peste 40 de percheziții și ridicări de documente.Sunt vizate primării din raioanele Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni. De asemenea, au loc percheziții la sediul unui operator economic din Chișinău și la sediul Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).Conform datelor din anchetă, dosarul vizează presupuse fapte de corupție comise de funcționari publici și agenți economici în cadrul procedurilor de achiziții publice. Aceste acțiuni ar fi dus la delapidarea fondurilor naționale și europene în proporții considerabile.

Președinția Republicii Moldova a venit cu precizări privind grațierea condamnatului Nicolae Șepeli Andrei, precum și revocarea ulterioară a decretului semnat în 2022, în contextul în care acesta este vizat într-un dosar penal privind pregătirea unor asasinate în Ucraina.Potrivit comunicatului, în martie 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat examinarea cererilor de grațiere pentru șase cetățeni moldoveni condamnați în Federația Rusă, inclusiv Nicolae Șepeli, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.În demersul transmis Președinției, Procuratura a menționat că Șepeli și ceilalți condamnați ar fi victime ale traficului de ființe umane. Aceștia ar fi fost recrutați prin înșelăciune, sub pretextul angajării în calitate de curieri, și transportați în Rusia, unde ar fi fost implicați, fără a cunoaște inițial, în distribuirea de substanțe narcotice. Potrivit autorităților moldovene, instanțele ruse nu ar fi cunoscut aceste circumstanțe la momentul pronunțării sentințelor.Procuratura a informat ulterior că autoritățile ruse au refuzat, la 15 iunie 2021, inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare. În acest context, instituția a reiterat solicitarea de acordare a grațierii, invocând faptul că procedurile de revizuire ar fi durat mai mult decât perioada rămasă de executat din pedeapsă.Cazul a fost examinat de Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele Republicii Moldova, constituită în septembrie 2021. În urma ședințelor din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022, Comisia a propus, cu majoritate de voturi, grațierea lui Nicolae Șepeli, singurul dintre cei șase care nu avea antecedente penale.În motivarea deciziei s-a ținut cont de faptul că acesta executase cea mai mare parte a pedepsei, nu avea sancțiuni disciplinare, menținea legătura cu familia și beneficia de evaluări psihologice favorabile. Reprezentanții PCCOCS și ai Centrului „La Strada” au confirmat în fața Comisiei statutul de victimă într-un dosar de trafic de ființe umane aflat atunci în examinare.În baza recomandării Comisiei, la 11 aprilie 2022 a fost semnat Decretul nr. 418-IX privind acordarea grațierii, cu perioadă de probațiune pentru partea neexecutată a pedepsei.La 19 februarie 2026, însă, decretul a fost revocat, după ce autoritățile au informat Președinția că Șepeli ar face parte dintr-un grup criminal organizat suspectat de pregătirea asasinării mai multor persoane din Ucraina. Printre potențialele ținte s-ar fi numărat șefi de întreprinderi, ofițeri ucraineni și jurnalistul Dmitri Gordon.Potrivit informațiilor din dosar, Nicolae Șepeli, născut în 1995 și condamnat de Judecătoria orașului Starîi Oskol, regiunea Belgorod (Rusia), ar fi recrutat zece persoane pentru comiterea a peste cinci asasinate la comandă.Președinția precizează că executarea decretului de revocare este pusă în sarcina autorităților competente și că sunt în curs verificări privind procedura de examinare a cererii de grațiere, colectarea informațiilor și monitorizarea perioadei de probațiune, pentru a preveni situații similare în viitor.Conform datelor oficiale, în perioada 2021–2024, Comisia pentru problemele grațierii a examinat 640 de cereri, dintre care 22 au fost admise (11 bărbați și 11 femei). În 2025, nicio cerere examinată nu a fost propusă spre grațiere.

UPDATE: Aeronava a aterizat în siguranță. Nu a fost nevoie de dispozitivul de urgență al aeroportului Otopeni.O aeronavă care opera cursa București – Hurghada (Egipt) urmează să aterizeze de urgență pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, după ce echipajul a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei.Potrivit unui comunicat al aeroportului, aeronava HiSky H48711 a decolat duminică seara, la ora 19:19, iar la aproximativ 30 de minute de la decolare a declarat urgență din cauza unei posibile probleme tehnice.La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.Imediat după declararea urgenței, la nivelul aeroportului a fost constituit dispozitivul de intervenție, coordonat de conducerea operațională. Aeronava urmează să aterizeze după ce va consuma din combustibil, conform procedurilor standard în astfel de situații.Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a activat planul de intervenție preventivă. La fața locului sunt mobilizate: 10 autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS) 1 autospecială pentru descarcerare echipaje de salvatori 4 echipaje SMURD 1 unitate de terapie intensivă mobilă (UTIM) 2 ambulanțe SABIFAutoritățile precizează că măsurile sunt strict preventive, aplicate conform protocolului, pentru a asigura un răspuns rapid în eventualitatea unei situații medicale sau tehnice.Ministrul Sănătății din România, Alexandru Rogobete, a transmis pe Facebook că situația este monitorizată atent și că siguranța pasagerilor și a echipajului reprezintă prioritatea absolută.