Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a publicat joi, 26 februarie, o scrisoare deschisă adresată președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în care acuză Kievul că a blocat livrările de petrol prin conducta „Drujba” și că ar fi încercat, în ultimii patru ani, să forțeze Budapesta să se implice în războiul cu Rusia.În mesajul postat pe rețelele sociale, liderul de la Budapesta susține că Ucraina ar acționa împotriva intereselor energetice ale Ungariei și că ar pune în pericol aprovizionarea sigură și accesibilă cu energie a familiilor maghiare. Orbán afirmă că Budapesta nu dorește să participe la război, să finanțeze efortul militar sau să suporte costuri energetice mai mari din cauza conflictului.Totodată, premierul ungar acuză „Bruxelles-ul” și opoziția maghiară că ar coordona acțiuni pentru instalarea unui guvern pro-ucrainean la Budapesta. El îi solicită lui Zelenski să „redeschidă imediat” conducta de petrol Drujba și să renunțe la ceea ce numește o politică „anti-maghiară”.Disputa are loc pe fondul suspendării livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, după un atac rus asupra infrastructurii, situație care a generat tensiuni între Ucraina și state membre ale UE, în special Ungaria și Slovacia. Cele două țări găzduiesc rafinării care utilizează petrol rusesc transportat prin această conductă și au căutat soluții alternative după oprirea fluxului, la 27 ianuarie.Budapesta și Bratislava au acuzat Kievul că tergiversează reluarea livrărilor din motive politice. În replică, au anunțat suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina și au amenințat cu oprirea exporturilor de energie electrică și gaze. Ulterior, partea ungară a precizat că nu intenționează să întrerupă livrările de electricitate.Premierul slovac Robert Fico a emis, la rândul său, un ultimatum privind furnizarea de energie electrică de urgență către Ucraina.Pe de altă parte, un raport publicat la 16 februarie de Centrul de Studii pentru Democrație arată că Ungaria ar dispune de surse alternative și nu ar depinde strict de petrolul rusesc livrat prin Drujba.

Fracțiunea Partidului Nostru și-a reiterat poziția clară împotriva confirmării lui Herman von Hebel în Comisia de vetting a procurorilor și a solicitat ca fiecare dintre cei doi candidați să fie votat prin hotărâri distincte. Miercuri, 25 februarie, la Comisia juridică pentru numiri și imunități, au fost examinate 6 dosare pentru cele două funcții vacante în Comisia de vetting. Majoritatea PAS a propus confirmarea lui Herman von Hebel, considerat un candidat controversat, având în vedere precedentele pe care le-a creat în calitate de președinte al Comisiei de vetting a judecătorilor. „Este foarte stranie abordarea majorității PAS în comisie. Mai straniu este faptul că, printr-o hotărâre de Parlament, ar urma să fie confirmați doi membri odată. Este mai logic ca fiecare candidat să fie votat individual”, a declarat deputatul Partidului Nostru, membru al comisie de resort, Alexandr Berlinschii. El a reconfirmat poziția fracțiunii Partidului Nostru:„Noi suntem împotriva confirmării lui Herman von Hebel în Comisia de vetting a procurorilor, pe motivul precedentelor pe care le-a creat în calitate de președinte al Comisiei de vetting a judecătorilor. Și insistăm pe două hotărâri distincte pentru cele două candidaturi”. De menționat că olandezul Herman von Hebel a deținut mandatul în Comisia „Pre-Vetting” în calitate de președinte, care a expirat în noiembrie 2025. 

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 44% ar vota „pentru”, iar 35% „contra”. 5% spun că nu ar participa, 15% sunt indeciși, iar 1% nu au răspuns.În cazul unui referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România, 30% ar vota pentru, în timp ce 52% ar vota contra. 4% nu ar participa, 13% sunt indeciși, iar 1% nu au răspuns.Referitor la NATO, doar 24% ar vota pentru aderare, în timp ce 55% s-ar pronunța împotrivă. 4% nu ar participa, 15% nu s-au decis, iar 2% nu au răspuns.La întrebarea dacă Republica Moldova va deveni membră a Uniunea Europeană până în 2028, doar 24% dintre respondenți (în februarie 2026) cred că acest lucru se va întâmpla, în scădere față de 30% în decembrie 2025. 68% consideră că aderarea nu va avea loc până în 2028 (față de 60% în decembrie), iar 8% nu știu sau nu au răspuns.În ceea ce privește perspectiva anului 2030, 33% cred că Republica Moldova va deveni membră UE până atunci (în scădere de la 41% în decembrie 2025), 48% spun că nu (față de 46%), iar 19% nu știu sau nu răspund.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, 29,8% din totalul respondenților ar vota pentru PAS. Pe următoarele poziții se clasează PSRM cu 14,3%, Democrația Acasă – 7,2%, Blocul Alternativa – 6,5% și Partidul Nostru – 5,6%. PCRM ar obține 3,8%, Inima Moldovei – 2,4%, iar Viitorul Moldovei – 1,5%.Procente mai mici de 1% ar acumula PSDE (0,3%), LOC (0,3%), PNM (0,3%), CUB (0,2%) și PLDM (0,2%). 4,8% dintre respondenți spun că nu ar vota, iar 22,2% sunt nehotărâți sau nu au răspuns.Raportat doar la respondenții care au o opțiune de vot (811 persoane), PAS ar acumula 40,8%, PSRM – 19,6%, Democrația Acasă – 9,8%, Blocul Alternativa – 8,9%, iar Partidul Nostru – 7,6%. PCRM ar obține 5,2%, Inima Moldovei – 3,3%, iar Viitorul Moldovei – 2,1%. Restul formațiunilor ar rămâne sub 1%.Compania IMAS a prezentat astăzi rezultatele unui nou sondaj sociologic realizat la comanda Independent News. Cercetarea a fost efectuată în perioada 4–23 februarie 2026, pe un eșantion de 1113 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, din 84 de localități ale Republicii Moldova. Marja maximă de eroare este de ±3%.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, își dorește încheierea războiului din Ucraina „într-o lună”, potrivit unor surse citate de Axios, care au oferit detalii despre conversația sa telefonică cu liderul de la Kiev.Discuția dintre Trump și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut loc miercuri, 25 februarie. Conform publicației americane, care citează un oficial ucrainean și alte două surse familiarizate cu conținutul convorbirii, liderul de la Casa Albă a declarat că își dorește „cât mai rapid” încheierea conflictului.Sursele susțin că Trump urmărește obținerea unui acord de pace până la vară, însă între Ucraina și Rusia persistă divergențe majore, în special în ceea ce privește teritoriile din estul Ucrainei.Potrivit acelorași surse, conversația dintre cei doi lideri a fost „foarte prietenoasă și pozitivă”. Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat și ar fi afirmat că doar acesta îl poate determina pe liderul rus, Vladimir Putin, să oprească războiul.„Zelenski a spus că speră ca războiul să se încheie în acest an, iar Trump a răspuns că războiul durează deja prea mult și că ar dori să se termine în următoarea lună”, a declarat unul dintre interlocutorii citați de Axios.Un oficial ucrainean a mai precizat că Trump și-a reafirmat disponibilitatea de a oferi Ucrainei „garanții de securitate semnificative” din partea Statelor Unite, în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia.Deocamdată, nu există o reacție oficială publică din partea Moscovei cu privire la aceste declarații.

Vlad Plahotniuc denunță o bază „extrem de șubredă din punct de vedere juridic a dosarului în care este vizat, unde nu a fost adusă nicio probă concludentă privind pretinsa creare a unei organizații criminale sau implicare în escrocherii”. Fostul lider al PDM susține că acuzarea operează în rechizitoriu cu un șir de „aluzii, supoziții și erori juridice, care, potrivit lui, ar fi fost incluse intenționat pentru a „umfla” dosarul în urma presiunilor din spațiul public alimentate de declarațiile exponenților guvernării”, transmite UNIMEDIA.  În cadrul audierilor sale din instanță, Plahotniuc atenționează asupra faptului că lipsesc probe pe elementele de definiție a articolelor invocate din Codul Penal în baza cărora au fost elaborate capetele de acuzare. În contextul învinuirilor privind crearea așa-zisei organizații criminale, politicianul menționează lipsa elementelor componenței de infracțiune, prevăzute de legislația penală, privind condițiile de constituire a unei astfel de grupări, elemente ce ar demonstra rolul său în structura infracțională sau recrutarea pretinșilor membri.„Pe acest cap de acuzare, pe definiție, nu există probe că ar exista întruniri, măcar un email, un mesaj, un telefon, că m-aș fi întrunit undeva. Probabil, procurorii s-au inspirat foarte mult din „Nașul”, doar povești inspirate, dar nu am văzut nicio probă. (…) Nu s-a demonstrat rolul meu, pentru că nu am recrutat pe nimeni, nu am obligat pe nimeni să semneze, să voteze, să promoveze, să demită pe cineva, să exonereze pe cineva de responsabilitate, să semneze credite, nu am obligat pe nimeni, nu sunt probe că am creat fonduri din banii mei, nu am înzestrat cu arme și instrumente organizația criminală. E frumos descris, doar că nu este nicio probă. Nu se întrunește condiția acestui articol de creare, de conducere a acestei organizații criminale. (…)  Nu am comunicat cu nimeni din pretinșii membri ai grupării criminale. Este o făcătură mare. Nu am găsit învinuirile”, a declarat Vlad Plahotniuc în timpul audierilor din instanță.Potrivit sursei citate, fostul lider al PDM denunță un șir de lacune juridice și în cazul capului de acuzare privind pretinsa escrocherie imputată. Plahotniuc precizează că acuzarea nu a adus nicio probă sau martori ce ar demonstra dobândiri ilicite, inducere în eroare a unor persoane sau documente cu semnătură aferente unor tranzacții de credit.„În toate documentele nu sunt Swift-urile, acele mesaje ce ar reprezenta documente de confirmare a băncilor corespondente. Extrasele bancare nu au solduri la zi. De la bancă poți cere extrasul cu sold. În dosarul meu soldurile lipsesc, aceasta deja fărâmă tot dosarul. (…) În definiția articolului de escrocherie - organizarea infracțiunii, dobândire ilicită prin inducerea în eroare, prezentarea faptelor mincinoase, comportament viclean etc. - lipsesc probele pe elementele de definiție a articolului. Nu s-a demonstrat nicăieri nicio victimă indusă de mine în eroare, o bancă ce a insistat că eu i-am indus în eroare. Nu există probe, martori care au spus că eu am prezentat o faptă mincinoasă ca adevăr, nu există un document prezentat de mine ori dată falsă, nu s-a demonstrat vreo acțiune înșelătoare sau vicleană prin care a fost înșelată de către mine vreo persoană, nu s-a demonstrat legătura dintr-o pretinsă eroare cu vreun document bancar, care l-am folosit ca să primesc credite. Lipsesc probele de coordonare a acestor procese, comunicare, indicații.La probele prezentate de acuzare, extrasele bancare sunt incomplete, nu au solduri, nu arată corect fluxurile, nu există confirmări swift, nu există documente aferente unei tranzacții de credit, nu sunt documente semnate de mine, nu există nici corespondență care ar demonstra asemenea acțiuni”, a mai precizat Vlad Plahotniuc în fața completului de judecată.Fostul lider al PDM a precizat că va veni cu noi argumente privind gravele erori admise în dosarul său la etapa dezbaterilor juridice din cadrul examinării cauzei.

Fostul președinte al Comisiei „Pre-Vetting”, Herman von Hebel, ar putea reveni în sistemul de evaluare externă a justiției. Astăzi, 25 februarie, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat candidatura sa pentru a fi propus Parlamentului în funcția de membru al Comisiei de evaluare externă a procurorilor.În cadrul aceleiași ședințe a fost aprobată și candidatura lui Bernard Lavigne. Pentru a fi numiți oficial, cei doi trebuie să întrunească cel puțin 61 de voturi în plenul Parlamentului.Herman von Hebel a condus anterior Comisia „Pre-Vetting”, structura responsabilă de evaluarea extraordinară a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. După expirarea mandatului său, acesta revine acum în procesul de vetting, de această dată pentru evaluarea procurorilor.Informația a fost prezentată de deputatul Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii, care a declarat că „a plecat ca să se întoarcă”, referindu-se la revenirea lui von Hebel în sistemul de evaluare.Potrivit lui Berlinschii, în cadrul comisiei au fost examinate nouă candidaturi propuse de partenerii de dezvoltare. „Cu toate acestea, majoritatea PAS a decis să promoveze anume candidatura lui von Hebel, în detrimentul altor candidați cu experiență directă în urmărire penală, anticorupție și conducere instituțională în sistemele judiciare europene”, a menționat deputatul.În opinia sa, situația „ridică semne de întrebare privind rotația acelorași persoane în procese-cheie ale reformei justiției și lipsa unei competiții reale”.Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 252/2023, Comisia de evaluare a procurorilor este formată din nouă membri, numiți cu votul a trei cincimi din deputați, adică minimum 61 de voturi. Decizia finală privind numirea noilor membri aparține plenului Parlamentului.„Reforma justiției nu poate fi redusă la o formalitate în comisie. Transparența, meritocrația și responsabilitatea politică trebuie asumate în plen”, a mai declarat Alexandru Berlinschii.Jurnaliștii de la anticoruptie.md au publicat anterior un articol, în care se vorbește despre problemele de reputație ale lui Herman von Hebel, care conduce comisia care evaluează etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor moldoveni (Pre-Vetting).Articolul menționează despre unele „pete întunecate” ale reputației lui von Hebel. Prima se referă la activitatea sa la Curtea Penală Internațională de la Haga în perioada 2013-2018. Cu referire la presa străină, anticoruptie.md scrie că Hebel și-a retras candidatura din concurs pentru un nou mandat de cinci ani ca grefier al instanței de la Haga. Motivul a fost scandalul din jurul reformei ReVision, pe care Hebel a realizat-o în această instanță. Ca urmare a ReVision, 120 de angajați ai Curții de la Haga au fost rugați să-și părăsească funcțiile oferindu-le în schimb o compensație sau posibilitatea de a aplica pentru un alt post. Potrivit presei străine, Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a declarat ilegală o parte a reformei ReVision și a dispus, de asemenea, să se plătească despăgubiri în valoare de 660.000 de euro angajaților disponibilizați care s-au adresat acestei instanțe și să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 100.000 €.A doua problemă este legată de discrepanțele din CV-ul lui von Hebel, care este publicat pe site-ul web al Comisiei Pre-Vetting, și din celelalte CV-uri ale acestuia obținute din alte surse. CV-ul de la Curtea Penală Internațională nu conține informații despre experiența acestuia ca judecător penal la Curtea de Apel Den Bosch din Olanda, dar pe site-ul Comisiei de Pre-Vetting este această informație. O altă discrepanță se referă la titlul funcției sale în Ministerul olandez al Justiției.A treia problemă se referă la funcția deținută de acesta la Curtea de Apel din Den Bosch. Jurnaliștii Anticoruptie.md au primit confirmarea de la această instanță că von Hebel lucrează pentru ei din mai 2020 până în prezent. Problema constă în faptul că legislația moldovenească interzice unui membru al comisiei Pre-Vetting să combine această activitate cu o altă funcție.

Fiica în vârstă de aproximativ 13 ani a lui Kim Jong Un a fost plasată într-un rol simbolic de conducere asupra rachetelor nucleare, primind rapoarte de la generali și fiind implicată în decizii strategice, potrivit presei sud-coreene. Fiica liderului de la Phenian a fost desemnată într-o funcție simbolică de „director general pentru rachete”, un rol care îi oferă acces la rapoarte militare de cel mai înalt nivel și o implică direct în decizii privind programul nuclear al Coreei de Nord.Tânăra, cunoscută anterior sub numele „Kim Ju-ae”, și-ar fi schimbat recent numele în „Kim Ju-hae”, un gest interpretat de analiști ca un semnal clar al intrării sale oficiale în linia de succesiune.În ultimii ani, ea l-a însoțit frecvent pe Kim Jong Un la teste balistice și evenimente publice, alimentând speculațiile privind statutul său privilegiat în interiorul dinastiei.Specialiștii sud-coreeni consideră că implicarea directă a fiicei sale în programul nuclear reprezintă o strategie prin care Kim Jong Un își consolidează controlul asupra armatei și transmite un mesaj de continuitate a puterii. Deși funcția oficială este ocupată de Jang Chang-ha, surse indică faptul că fiica liderului primește rapoarte de la generali și poate influența decizii politice și militare majore.Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud a informat Parlamentul că fiica lui Kim se află „în etapa desemnării ca succesor” și că a început deja să își exprime opiniile în privința unor decizii politice importante, un lucru extrem de rar pentru un membru atât de tânăr al elitei nord-coreene.Numele „Ju-ae” a devenit cunoscut publicului în 2013, după ce a fost dezvăluit de Dennis Rodman, în urma unei vizite în Coreea de Nord.Schimbarea recentă în „Ju-hae” este văzută ca un pas simbolic, similar cu cel făcut de Kim Jong Un înainte de preluarea puterii. Presa de stat nord-coreeană a confirmat existența fiicei sale abia în noiembrie 2022, când aceasta a apărut public la o lansare de rachetă intercontinentală.Analiștii sud-coreeni avertizează că ascensiunea fiicei lui Kim ar putea prefigura o guvernare și mai rigidă. Dinastia Kim este cunoscută pentru metodele violente de eliminare a adversarilor, inclusiv din interiorul familiei, exemplul cel mai dur fiind execuția unchiului liderului, Jang Song-thaek, în 2013.

Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, critică modul în care actuala guvernare gestionează reformele, acuzând o „externalizare” a actului de guvernare către organizații neguvernamentale apropiate puterii.Potrivit acestuia, în timp ce cetățenii așteaptă soluții concrete pentru problemele economice, creșterea prețurilor și lipsa locurilor de muncă, Cancelaria de Stat semnează memorandumuri cu organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”, condusă de fosta prim-ministră Natalia Gavrilița.Berlinschii susține că situația este „și mai gravă” prin faptul că autoritățile nu își asumă direct responsabilitatea pentru reforme, delegând aceste procese către actori din societatea civilă. În acest context, el a menționat că secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, este cel care parafează astfel de parteneriate, ceea ce, în opinia sa, indică o mutare a reformelor „în mâinile societății civile apropiate puterii”.„Asta nu este reformă. Asta este externalizarea guvernării. Asta este recunoașterea eșecului administrativ”, a declarat deputatul.Acesta a subliniat că statul dispune de ministere, agenții și funcționari plătiți din bani publici, care ar trebui să gestioneze reformele și relația cu partenerii externi, inclusiv Uniunea Europeană.În opinia sa, Republica Moldova nu are nevoie de „rețele de ONG-uri de partid”, ci de instituții funcționale și politici publice eficiente, bazate pe responsabilitate și competență.În final, Alexandr Berlinschii a afirmat că, dacă guvernarea nu este capabilă să administreze eficient țara, ar trebui să aplice programul de guvernare al Partidului Nostru.

Cetățenii Republicii Moldova care muncesc legal în Québec, cea mai mare provincie din Canada, vor putea beneficia de prestații sociale – pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale și pensii de urmaș. Executivul a aprobat semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Québecului în domeniul securității sociale. Totodată, Acordul va permite însumarea perioadelor de muncă din Republica Moldova și Québec, în situațiile în care o persoană nu întrunește stagiul minim de cotizare necesar pentru stabilirea unei pensii într-un singur stat. Data și locul semnării Acordului vor fi convenite după finalizarea procedurilor interne. După semnare, documentul urmează să fie supus procedurii de ratificare de către Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit datelor oficiale, în Québec locuiesc aproximativ 15.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, potențiali beneficiari ai noului Acord.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție, în comun cu procurorii și cu suportul Agenției Moldsilva, desfășoară acțiuni de urmărire penală într-un dosar de delapidare a averii străine, ce vizează gestionarea frauduloasă a fondurilor publice alocate pentru implementarea „Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor”. Perchezițiile vizează factorii de decizie ai Întreprinderii de Stat „Întreprinderea pentru silvicultură Iargara”.Potrivit materialelor cauzei, în perioada noiembrie 2024 – prezent, directorul și contabila-șefă, acționând în comun și folosindu-se de funcțiile deținute, ar fi pus în aplicare o schemă de sustragere sistematică a mijloacelor financiare destinate lucrărilor de împădurire. Bănuiții ar fi organizat angajări fictive pentru lucrări de plantare a puieților și împădurire a terenurilor incluse în programul finanțat de Ministerul Mediului. Sumele erau achitate din bugetul programului, însă serviciile nu erau prestate în realitate.Verificările în teren au stabilit lipsa lucrărilor de împădurire pe o suprafață de aproximativ 60 de hectare, prejudiciul estimativ constituind circa 4 milioane de lei. De asemenea, au fost documentate situații de utilizare a bunurilor întreprinderii în scopuri personale, cheltuielile de întreținere și reparație fiind suportate din contul întreprinderii.În urma perchezițiilor desfășurate la sediile de serviciu, domiciliile și automobilele persoanelor vizate, au fost ridicate probe relevante pentru cauza penală. Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării persoanelor implicate.

Cu o durată de 1 oră și 47 de minute, președintele Donald Trump a ținut marți cel mai lung discurs despre Starea Uniunii în fața Congresului SUA. El a depășit ca durată discursul de 1 oră și 20 de minute susținut de democratul Bill Clinton în anul 2000.Donald Trump a evidențiat realizările majore ale administrației sale, cum ar fi lupta împotriva traficului de droguri și a imigrației ilegale. De asemenea, el a susținut că administrația sa a obținut succese economice, controlând inflația și aducând prețul benzinei sub 2 dolari pe galon, pe lângă impunerea de tarife vamale la importurile din alte țări, despre care a afirmat că vor înlocui în cele din urmă „impozitul pe venit”, conform Agerpres.Președintele a profitat, de asemenea, de ocazie pentru a-i ataca pe democrați, denunțând, de exemplu, respingerea proiectului de lege care ar impune tuturor alegătorilor din SUA să își verifice cetățenia la vot, o măsură menită să combată neregulile care, potrivit lui, sunt răspândite și l-au costat alegerile prezidențiale din 2020. Trump i-a denunțat, de asemenea, pe democrați pentru „reducerea tuturor finanțărilor către Departamentul de Securitate Internă”, agenția responsabilă de imigrație care a fost parțial închisă timp de 11 zile din cauza refuzului opoziției de a aproba alocările bugetare.Deși mesajul a fost adresat în special publicului american, Trump a abordat, spre final, și teme de politică externă. Referințele la Ucraina au fost limitate, în ciuda faptului că discursul a coincis cu împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului provocat de invazia Rusiei. El a transmis un nou avertisment la adresa Iranului. „Nu voi permite niciodată celui mai mare sponsor al terorismului să obțină o armă nucleară”Discursul președintelui american a fost urmărit cu un interes deosebit în acest an, deoarece Statele Unite vor organiza alegeri intermediare în noiembrie, în care republicanii se luptă pentru a-și menține controlul în Senat și Camera Reprezentanților.

Autoritățile din Rusia au deschis un dosar penal pe numele fondatorului aplicației de mesagerie Pavel Durov, acesta fiind vizat într-o anchetă privind presupusă „complicitate la terorism”. Potrivit informațiilor apărute în presa rusă, ancheta ar avea la bază acuzații potrivit cărora opoziția și serviciile speciale occidentale ar putea utiliza platforma Telegram pentru a organiza acțiuni de destabilizare în Federația Rusă.În același timp, aplicației i se reproșează că nu ar fi respectat solicitările autorității ruse de reglementare în domeniul comunicațiilor, Roskomnadzor, privind eliminarea unor conținuturi considerate „extremiste” sau asociate cu organizații declarate „indezirabile” în Rusia.În spațiul public au fost invocate și mai multe cazuri de mare impact în care ar fi fost menționată platforma, inclusiv atentatul de la Crocus City Hall, precum și asasinarea Dariei Dugina și a generalului Igor Kirillov.Anterior, autoritățile ruse au impus deja restricții parțiale asupra funcționării Telegram pe teritoriul țării, în contextul tensiunilor legate de controlul conținutului online.Subiectul reaprinde dezbaterile și în Ucraina, unde, după recentul atentat de la Liov, au fost lansate din nou apeluri pentru limitarea accesului la aplicație. Reprezentanți ai Ministerului de Interne de la Kiev au declarat anterior că este necesară analizarea unor eventuale măsuri de restricționare.Deocamdată, fondatorul Telegram nu a comentat public informațiile privind deschiderea dosarului penal.

Consumatorii din Republica Moldova ar putea ști mai clar, chiar din fața raftului, dacă produsul ales este fabricat în țară sau provine din import. O inițiativă legislativă înregistrată marți, 24 februarie, în Parlament propune obligarea magazinelor să afișeze, lângă prețul produselor alimentare, țara de origine a acestora.Proiectul de lege vizează modificarea Legii nr. 231 privind comerțul interior și prevede că informația despre origine să fie indicată vizibil pe eticheta de raft sau direct pe indicatorul de preț, nu doar pe ambalaj. Autorii susțin că măsura ar crește transparența și ar ajuta consumatorii să facă alegeri informate, în special în favoarea produselor autohtone.Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că, în prezent, deși legea obligă indicarea originii pe etichetă, informația este adesea greu de observat. Potrivit acestuia, există situații în care produsele sunt promovate prin denumiri sau imagini ce sugerează o proveniență locală, deși acestea sunt importate.Noua reglementare ar impune comercianților să afișeze clar țara de origine lângă preț, astfel încât informația să fie ușor de identificat dintr-o singură privire. Va fi permisă și utilizarea drapelului statului respectiv, însă doar însoțit de denumirea scrisă a țării. Pentru produsele nepreambalate, datele privind originea vor fi afișate în baza documentelor prezentate de furnizori sau importatori.Autorii proiectului estimează că o vizibilitate mai bună a originii ar putea genera o creștere a vânzărilor produselor locale cu 5–15% în anumite categorii, în special la produsele proaspete.Obligațiile vor viza magazinele cu suprafața mai mare de 50 de metri pătrați, în timp ce unitățile comerciale mici vor fi exceptate. Nerespectarea prevederilor ar putea fi sancționată cu amenzi între 3.000 și 6.000 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și până la 12.000 de lei pentru persoanele juridice.Inițiativa vine în contextul desfășurării campaniei naționale „Cumpăr BUN de-acasă”, lansată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin care autoritățile încurajează susținerea producătorilor locali și dezvoltarea economiei naționale.

Ministerul Culturii al Republicii Moldova a transmis o circulară către instituțiile publice de cultură din subordine, precum și către companiile de impresariat, prin care solicită informarea prealabilă în cazul intenției de a invita sau implica artiști din străinătate, în special din statele CSI, în spectacole, concerte, festivaluri sau alte activități cultural-artistice organizate pe teritoriul Republicii Moldova.Potrivit documentului, managerii instituțiilor culturale sunt obligați să evalueze din timp eventualele riscuri și să notifice ministerul înainte de anunțarea publică a evenimentelor și de punerea în vânzare a biletelor. Notificarea vizează participarea oamenilor de creație din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată.Reprezentanții ministerului precizează că măsura nu presupune interzicerea organizării de evenimente culturale și nici limitarea colaborărilor internaționale. Scopul acesteia este prevenirea unor situații care ar putea genera anulări de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului.Totodată, Ministerul Culturii subliniază că libertatea de exprimare și creație artistică trebuie exercitată cu responsabilitate și în conformitate cu valorile unei societăți democratice. Invitarea unor persoane publice care susțin sau justifică agresiuni armate poate afecta interesul public, morala și imaginea instituțiilor culturale.

Ofițerii Departamentului antifraudă și conformare din cadrul Serviciul Vamal, în colaborare cu funcționarii postului vamal de frontieră Leușeni și sub conducerea Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au deconspirat o tentativă de introducere ilegală în Republica Moldova a șapte lingouri de aur din România.Cazul a fost documentat la intrarea în țară prin postul vamal Leușeni. Șoferul unui automobil de marca Mercedes a declarat că nu transportă bunuri pasibile declarării vamale. În urma controlului fizic al mijlocului de transport, funcționarii vamali au descoperit șapte lingouri de aur, camuflate la fundul unei lăzi cu piese auto de schimb și scule.Potrivit estimărilor preliminare, valoarea aurului introdus prin contrabandă se ridică la aproximativ 19 milioane de lei.Ulterior, oamenii legii au desfășurat mai multe percheziții în municipiul Chișinău. Pe lângă șofer, a fost reținut și presupusul organizator al schemei infracționale. Cei doi bărbați, în vârstă de 33 și 36 de ani, sunt cercetați în continuare.

Președintele SUA, Donald Trump, își propune încheierea unui acord de pace între Ucraina și Rusia până la 4 iulie, data la care Statele Unite vor marca 250 de ani de la proclamarea independenței, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.Conform sursei citate, deși administrația Trump urmărește obținerea rapidă a unui acord, nu există indicii că liderul rus, Vladimir Putin, ar fi dispus să accepte un compromis care să nu includă revendicările sale maximale. Trei runde de negocieri trilaterale desfășurate în acest an la Abu Dhabi și Geneva nu au produs un rezultat concret.Discuțiile dintre Ucraina, SUA și Rusia sunt descrise drept „constructive”, însă se află într-un impas. Un oficial NATO, citat de Bloomberg, a declarat că Moscova și Washingtonul încearcă să forțeze reciproc concesii în cadrul negocierilor coordonate de emisarul special american Stephen Witkoff și de Jared Kushner.Printre principalele puncte de blocaj se numără controlul asupra teritoriilor din estul Ucrainei și statutul centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată de forțele ruse. Moscova insistă asupra controlului deplin în Donbas și refuză să cedeze centrala, în timp ce Kievul respinge orice retragere din regiune și propune un armistițiu pe actualele linii ale frontului. SUA ar fi propus crearea unei zone economice libere și oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina.În paralel, aliații europeni ai Kievului ar fi fost în mare parte excluși din negocieri, deși ei finanțează în principal achizițiile de armament pentru Ucraina, mai notează Bloomberg.Experții citați susțin că, în pofida pierderilor militare și a presiunilor economice, Vladimir Putin nu dă semne că ar renunța la obiectivele sale strategice. La rândul său, The Wall Street Journal scrie că recentele contraatacuri ucrainene în regiunea Zaporojie arată că o victorie a Moscovei nu este inevitabilă, în timp ce Sky News notează că eșecurile de pe câmpul de luptă nu par să fi schimbat poziția Kremlinului.

Ofițerii Direcției generale antifraudă din cadrul Serviciul Fiscal de Stat (SFS), sub conducerea procurorilor Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), au desfășurat percheziții la sediul unui agent economic suspectat de implicare într-o amplă schemă de livrări fictive.Potrivit unui comunicat al SFS, compania ar fi efectuat livrări fictive de materie primă și accesorii necesare fabricării geamurilor termopan, în valoare de peste 40.000.000 de lei. Schema de evaziune fiscală ar fi fost pusă în aplicare în perioada 2023–2025.În urma acțiunilor de urmărire penală, oamenii legii au ridicat acte contabile, tehnică de calcul, înscrisuri de ciornă, ștampile cu semne de falsificare, precum și obiecte interzise, inclusiv cartușe. De asemenea, au fost depistați și ridicați bani în lei și valută străină în sumă de aproximativ 4.000.000 de lei, care ar proveni din activitatea infracțională investigată.Procurorii PCCOCS au atribuit statutul de bănuit pentru trei persoane, care ar avea roluri de administratori și fondatori ai companiei vizate.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de solidaritate la patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, subliniind curajul și rezistența poporului ucrainean în fața agresiunii ruse.Într-o postare publică, șefa statului a amintit că „în zorii unei zile care a schimbat istoria, Ucraina a ales să reziste” și a evidențiat faptul că această rezistență a devenit „o lumină pentru întreaga lume liberă”.Maia Sandu a adus un omagiu victimelor războiului și a exprimat compasiune față de familiile îndoliate, răniți și refugiați. „Ne înclinăm în fața memoriei celor care și-au pierdut viața în cei patru ani de război. Împărtășim durerea celor care au pierdut pe cineva drag. Purtăm în amintire suferința celor care au fost răniți sau au fugit din calea armelor”, a declarat președinta.Totodată, aceasta a menționat suferințele prizonierilor de război, supuși torturii și umilințelor în captivitate, subliniind că aceste drame nu trebuie uitate.În mesajul său, Maia Sandu a reafirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina și pentru o pace justă. „Vom fi mereu recunoscători ucrainenilor pentru că au apărat pacea și libertatea noastră și a întregii Europe. Ucraina merită o pace dreaptă. Iar noi vom sprijini Ucraina cu solidaritate neștirbită”, a punctat șefa statului.

Deputații din Parlamentul Republicii Moldova participă la evenimente comemorative organizate în contextul marcării a patru ani de la începutul războiului din Ucraina.Membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina efectuează o vizită la Rada Supremă a Ucrainei. Delegația este condusă de președintele Grupului de prietenie, deputatul Alexandr Trubca. La Kiev, deputații vor participa, alături de parlamentari din mai multe țări, la evenimentele comemorative organizate de legislativul ucrainean.De asemenea, luni, 23 februarie, președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari, a participat la Reuniunea specială a Forumului pentru Securitatea Mării Negre, organizată la Odesa. Evenimentul a fost dedicat analizării felului în care războiul remodelează parteneriatele și regulile puterii globale.De menționat că, aseară, clădirea Parlamentului a fost iluminată în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate și susținere a poporului țării vecine.

La 24 februarie 2022, în zori, Rusia lansa invazia pe scară largă a Ucrainei. Patru ani mai târziu, conflictul intră în al cincilea an, iar pacea rămâne incertă, în pofida negocierilor intensificate și a presiunilor internaționale.Președintele rus Vladimir Putin miza pe o campanie rapidă, dar ofensiva de tip „blitzkrieg” a eșuat. Potrivit analizelor publicate de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), Moscova a trecut ulterior la un război de uzură, cu avansuri lente și costuri umane uriașe. Teritorii ocupate și pierderi masiveDatele centralizate de Global Conflict Tracker arată că Rusia controlează în prezent aproximativ 120.000 km², echivalentul a circa 20% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și zone din Donbas ocupate înainte de 2022. De la invazie, forțele ruse au cucerit aproximativ 75.000 km².În plan uman, bilanțul este dramatic. Conform CSIS, pierderile totale ale Rusiei – morți, răniți și dispăruți – ar ajunge la circa 1,2 milioane de militari. Estimările Forțelor Armate ucrainene indică peste 1,26 milioane de soldați ruși uciși. De cealaltă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru France 2 că aproximativ 55.000 de militari ucraineni au fost uciși, la care se adaugă numeroși dispăruți.Războiul a provocat peste 53.000 de victime civile, 3,7 milioane de persoane strămutate intern și 6,9 milioane de refugiați. Frontul: înaintări de metri pe ziÎn 2024 și 2025, Rusia a continuat ofensiva în est și sud-est, cu progrese limitate. În zona Chasiv Yar, trupele ruse au avansat aproximativ 10 kilometri în aproape doi ani – o medie de 15 metri pe zi. În regiunea Harkov, ofensiva spre Kupiansk a înregistrat un ritm de circa 23 de metri zilnic.În paralel, Ucraina a lansat în august 2024 ofensiva din Kursk, prima incursiune majoră pe teritoriul rus, capturând temporar 1.250 km². Moscova a reacționat prin mobilizarea a peste 50.000 de soldați. În noiembrie 2024 și ulterior, Kievul a intensificat atacurile cu drone asupra teritoriului rus, inclusiv asupra Moscovei și orașului Kazan.Schimbarea conducerii militare de la Kiev – înlocuirea generalului Valerii Zalujni cu Oleksandr Sîrski, în februarie 2024 – a marcat o nouă etapă strategică, inclusiv retragerea din Avdiivka, considerată o victorie majoră pentru Rusia după Bahmut. Negocieri fragile și presiuni internaționaleRevenit la Casa Albă în ianuarie 2025, președintele american Donald Trump a promis că va pune capăt războiului. Au urmat Summitul din Alaska (august 2025), discuții la Geneva și negocieri trilaterale la Abu Dhabi, la începutul lui 2026. Deși au fost convenite schimburi de prizonieri, divergențele majore persistă: statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina.Între timp, „Coaliția de Voință”, lansată de Franța și Regatul Unit și reunită recent la Paris, și-a reafirmat sprijinul pentru Kiev și necesitatea unor garanții ferme de securitate. La reuniune au participat lideri europeni, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Amenințarea nucleară și blocajul sancțiunilorPe fondul conflictului prelungit, Moscova a modificat doctrina nucleară și a reiterat că dezvoltarea triadei nucleare rămâne o prioritate strategică. În același timp, expirarea tratatului New START, la începutul lui februarie 2026, a lăsat Rusia și SUA fără un acord activ de control al armamentului nuclear.În plan european, adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei este blocată de veto-ul Ungariei, potrivit șefei diplomației UE, Kaja Kallas, Budapesta condiționând sprijinul de reluarea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba.La patru ani de la primele bombardamente, războiul din Ucraina a devenit o realitate cotidiană, cu fronturi care se mișcă în metri, nu în kilometri, și cu negocieri care avansează la fel de greu. Pacea rămâne, deocamdată, un obiectiv negociat, dar încă neatins.

Șapte polițiști ucraineni au fost răniți, dintre care doi grav, în urma unei explozii produse luni seara la Mîkolaiv, în sudul Ucrainei. Incidentul are loc la doar două zile după atentatul de la Liov, soldat cu moartea unei polițiste și rănirea altor 25 de persoane.Potrivit șefului Poliției Naționale, Ivan Vîghivski, deflagrația s-a produs la ora 18:10, într-o stație de alimentare dezafectată, unde agenții își parcaseră autospecialele. Doi dintre polițiștii răniți sunt în stare gravă, iar medicii încearcă să le salveze viața. Autoritățile au anunțat că ar fi explodat un dispozitiv improvizat.Vîghivski a calificat incidentul drept un „atac țintit” menit să ucidă polițiști și să destabilizeze țara, aflată în război cu Rusia. „Alaltăieri, la Liov, a avut loc un atac împotriva polițiștilor. Nu este o coincidență”, a subliniat acesta.Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că sunt investigate toate circumstanțele cazului de la Mîkolaiv, inclusiv posibilitatea unui atac terorist.În paralel, o altă explozie s-a produs luni seara, în jurul orei 20:30, într-o clădire administrativă a poliției din Dnipro. Potrivit Poliției Naționale, nu au fost înregistrate victime, însă suflul exploziei a avariat ferestrele, mobilierul, tehnica de calcul și un automobil parcat în apropiere. Amintim că în noaptea de 22 februarie, în centrul orașului Liov, două explozii au avut loc la sosirea echipajelor de poliție chemate la un presupus furt. În urma deflagrațiilor, polițista de 23 de ani Viktoria Șpilka a murit, iar alte 25 de persoane au fost rănite. Autoritățile ucrainene au calificat incidentul drept „atac terorist”, iar mai mulți suspecți au fost reținuți. Ministrul de Interne, Igor Klîmenko, a declarat că „totul sugerează” implicarea Rusiei, acuzând Moscova că ar organiza capcane mortale pentru forțele de ordine ucrainene.

Alina Bondarenco, fostă corespondentă a unei companii de radio și televiziune din regiunea transnistreană, a publicat luni, 23 februarie, un mesaj video în care susține că este în libertate, după ce a fost reținută în cadrul anchetei privind pregătirea unor omoruri la comandă în Ucraina. Mesajul a apărut pe un cont nou de socializare, creat la 20 februarie, și a fost semnalat de redacția Zona de Securitate.În intervenția video, Bondarenco confirmă că a fost reținută, însă afirmă că nu a fost plasată în arest preventiv și că nu are nicio legătură cu dosarul penal.„Nu sunt în arest și nu am nicio legătură cu dosarul penal deschis în acest moment. Am fost într-adevăr reținută, dar nu am stat nici măcar o oră în arestul preventiv. (…) Am lucrat într-adevăr o perioadă la televiziunea din Transnistria, dar în noiembrie anul trecut mi-am dat demisia și nu am mai avut nicio legătură cu această companie”, a declarat tânăra.Ea a mai susținut că nu deține cetățenie ucraineană și că nu are 19 ani. Potrivit informațiilor obținute de Zona de Securitate din surse terțe, aceasta ar avea în prezent 18 ani împliniți, urmând să împlinească 19 ani în luna august, iar confuzia privind vârsta ar fi apărut din cauza anului nașterii.Bondarenco a mai declarat că nu se află nici pe teritoriul Republicii Moldova, nici în regiunea transnistreană, afirmând că se teme să revină în țara de baștină. „Ar trebui să vă fie rușine, pentru că acum îmi este mai teamă să mă întorc în țara mea de baștină decât să rămân într-o țară străină, unde sunt complet singură”, a spus aceasta, adăugând că foarte mulți oameni și-ar dori moartea ei.Numele Alinei Bondarenco a fost menționat anterior printre cele 11 persoane reținute în cadrul unei operațiuni moldo-ucrainene de destructurare a unei grupări organizate, despre care autoritățile susțin că ar fi acționat la comanda serviciilor speciale rusești pentru asasinarea mai multor persoane publice din Ucraina. În timpul perchezițiilor, la aceasta ar fi fost găsită o legitimație care ar confirma angajarea sa la una dintre televiziunile controlate de administrația de la Tiraspol.În dimineața zilei de 19 februarie, oamenii legii din R. Moldova și Ucraina au desfășurat acțiuni într-o anchetă comună ce vizează pregătirea lichidării fizice a unor persoane publice ucrainene. Potrivit autorităților, activitățile infracționale ar fi fost coordonate de serviciile speciale rusești.Conform informațiilor făcute publice de autoritățile ucrainene, printre potențialele ținte s-ar fi aflat Andrii Yusov, reprezentant pentru comunicare strategică al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina. În dosarul gestionat la Chișinău de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), printre ținte ar figura și jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor”, precum și conducători ai unei întreprinderi strategice de stat și militari activi ai serviciilor de informații ucrainene.Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), executanții ar fi urmat să primească remunerațiile prin portmonee electronice, pentru a evita deconspirarea. Ancheta indică faptul că pregătirile pentru omorurile la comandă ar fi început în decembrie 2025. Într-o primă etapă, principalul suspect ar fi convins două persoane din Moldova să se deplaseze la Kiev, sub acoperirea de curieri ai unei companii de livrare, pentru a colecta informații despre potențialele victime.Ulterior, acesta ar fi identificat și recrutat 11 persoane care ar fi urmat să aibă rol de asasini în Ucraina. Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi procurat arme și muniții, ar fi studiat traseele victimelor și și-ar fi repartizat rolurile pentru executarea atacurilor. Aceștia au fost însă reținuți pe teritoriul ambelor state înainte ca planurile să fie puse în aplicare.Conform IGP, principalul bănuit, cu rol de recrutor, este un bărbat de 30 de ani din Chișinău, anterior condamnat în Federația Rusă pentru trafic de droguri. Presa a scris că este vorba despre Nicolai Șepeli, transferat ulterior în R. Moldova pentru continuarea executării pedepsei.

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc s-a prezentat luni, 23 februarie, în fața instanței de judecată, unde a făcut declarații în dosarul cunoscut drept „Furtul miliardului”. Plahotniuc a acuzat un șir de erori grave bancare, inexactități și calcule dubioase comise de procurori în dosarul în care este vizat. Potrivit lui, acuzatorii, „în multe situații ar fi dublat în mod artificial sumele din dosar” și, deși îl acuză că este beneficiarul final al miliardului furat, „îi atribuie doar 2 la sută din banii dispăruți”, scrie ziua.mdÎn cadrul audierilor, Plahotniuc a atras atenția asupra sumelor cu care operează acuzatorii. Politicianul susține că procurorii îi incriminează că a beneficiat din bănci de o sumă de 21 de milioane de dolari, ceea ce, potrivit inculpatului, reprezintă 2,5 la sută din miliardul furat. Mai mult, politicianul susține că în dosar sumele au fost „umflate cu credite ce nu ar avea legătură cu băncile moldovenești”. De asemenea, Plahotniuc susține că sumele ar fi chiar dublate de procurori, „fiind calculate eronat atât atunci când ar fi fost primite de inculpat, cât și atunci când aceleași sume ar fi fost spălate”. De exemplu, în timpul audierilor în instanță, Vlad Plahotniuc a invocat un transfer de un milion care ar fi fost reflectat ca fiind de trei milioane.„M-au făcut beneficiarul principal al fraudei bancare de un miliard. În dosarul meu, acuzarea speculează sume de 60-70-80 de milioane, uitând să spună că, de fapt, sumele sunt dublate – o dată la primire, a doua oară la spălare, la uscare etc, doar ca să fie suma cât mai mare. Ei au o problemă. Cum poate beneficiarul final al fraudei de un miliard să primească 2 sau 3 procente din fraudă? „Capo di tutti capi” cu 2 procente? E o aberație. În acest dosar suma totală din trei bănci moldovenești care mi-o invocă mie procurorii, precum că aș fi primit-o ca beneficiu, sunt 18 milioane de dolari din primul episod, dar au uitat să spună că 8 milioane sunt din banca rusească, așa că rămânem la 10 milioane de dolari. Urmează alte 4,4 milioane de dolari, deja avem rotunjit 15 milioane. Din a doua tranzacție, vorbim de Zenit care a primit 34 de milioane de euro, ulterior doar 6 ducându-se la Scottway. Ajungem, într-un final, că avem 21 de milioane de dolari de la bănci moldovenești, adică 2,5 procente. Acuzarea o să spună că avem mai multe episoade, doar că și acolo e varză în probe. Dar chiar dacă să adunăm toate sumele invocate, după cum vă spuneam, ajungem la 60-80 de milioane, adică eu sunt cu 8 procente din miliard. Totuși, precizez că e vorba de doar 21 de milioane, dar și această sumă este subțire și cârpită”, a declarat Vlad Plahotniuc în cadrul audierilor din instanță.Totodată, Vlad Plahotniuc a declarat că procurorii i-au atribuit și companii care nu îi aparțin și care, prin sentințe anterioare, sunt descrise că aparțin altor persoane, inclusiv din grupuri controlate de fugarul Ilan Șor.„În materiale am găsit probe ale acuzării care arată că în aceste învinuiri sunt implicate alte persoane. Îmi sunt atribuite tranzacții financiare. Unele din ele sunt atribuite deja altor persoane, conform unor sentințe definitive și irevocabile. Sunt documente incomplete, tranzacțiile financiar-bancare sunt incomplete, lipsesc perioade, iar greșelile aritmetice sunt enorme”, a precizat Vlad Plahotniuc.În cadrul audierilor, Plahotniuc a precizat că procurorii trebuie să răspundă pentru toate aceste abateri și să vină cu explicații de unde în dosar apar tranzacții ce nu au nicio legătură cu inculpat.Totodată, Vlad Plahotniuc a respins existența elementelor infracțiunii organizare și conducere a unei organizații criminale

Guvernul Ungariei a anunțat blocarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, cerând în același timp reluarea tranzitului de țiței prin conducta „Drujba”, care furnizează petrol către Ungaria și Slovacia prin Ucraina.Potrivit ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, „Până când Ucraina nu va relua tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia prin conducta ‘Drujba’, nu vom permite aprobarea deciziilor importante pentru Kiev”, mesaj transmis pe platforma X.Tranzitul de gaz a fost suspendat pe 27 ianuarie, ca urmare a unui atac cu dronă rusească asupra infrastructurii ucrainene, ceea ce a dus la întârzieri în reluarea livrărilor, au explicat autoritățile de la Kiev.

Centrul Național Anticorupție și Procuratura municipiului Bălți informează despre desfășurarea unor acțiuni ample de urmărire penală într-o cauză penală ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură. Astăzi, ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții și ridicări de acte în mai multe primării din centrul, nordul și sudul țării, precum și la sediul unui operator economic. În cadrul măsurilor procesuale întreprinse, cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore și plasate în izolator.Cauza penală vizează activitatea administratorului și a unor ingineri din cadrul unui operator economic, ale cărui oferte au fost desemnate câștigătoare în urma procedurilor de achiziții publice organizate de mai multe primării pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Lucrările au fost finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin intermediul Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL), în cadrul Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (ediția II). Potrivit materialelor acumulate, operatorul economic a executat lucrări în localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. În cadrul recepției la terminarea lucrărilor și al recepției finale, administratorul și inginerii ar fi promis și oferit mijloace bănești membrilor comisiilor de recepție, inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți, primari și alți specialiști implicați, pentru a nu consemna neconformitățile existente și pentru a semna actele de recepție, deși au fost constatate multiple abateri neînlăturate.De asemenea, au fost documentate cazuri privind includerea fictivă în actele de executare a unor lucrări care, în realitate, nu au fost efectuate, documentele respective fiind prezentate spre achitare către IP ONDRL. Într-un alt episod investigat, la reabilitarea unui drum afectat în urma lucrărilor de construcție a apeductului, s-a constatat utilizarea a doar 84 de tone de asfalt din totalul necesar de 170 de tone. Totodată, în locul grosimii proiectate de 10 cm, stratul de asfalt ar fi fost aplicat într-o grosime variabilă de aproximativ 6–8 cm, contrar documentației de proiect și normativelor tehnice în construcții.Totodată, a fost documentat un caz de transmitere a sumei de 3 500 de euro de către administratorul operatorului economic către o persoană din subordine, care ar fi pretins că are influență asupra unor angajați ai Inspecției teritoriale de muncă, ai Inspectoratului de Poliție teritorial și ai procuraturii teritoriale, pentru a determina neinițierea urmăririi penale într-un caz privind încălcarea regulilor de protecție a muncii, soldat cu cauzarea unei afecțiuni oculare unui salariat.

Primăria Chișinău anunță intervenții masive pe drumurile deteriorate din capitală, începând din această săptămână. Declarația a fost făcută de primarul general Ion Ceban în cadrul ședinței serviciilor municipale.Edilul a făcut apel la locuitorii capitalei să dea dovadă de înțelegere și atenție, în contextul lucrărilor care vor fi desfășurate simultan în toate sectoarele orașului.Potrivit lui Ceban, carosabilul a fost afectat în ultimele peste două luni de condițiile climatice nefavorabile, situații similare fiind înregistrate nu doar în Chișinău, ci și în alte localități din țară, precum și în statele vecine.Primarul a precizat că a avut întrevederi cu inginerii și responsabilii din cadrul serviciilor municipale, fiind stabilit un plan concret de intervenție pentru perioada imediat următoare. Lucrările vor începe pe străzile principale, urmând ca ulterior să fie reparate și străzile adiacente, conform unui grafic prestabilit.

Un bărbat de 77 de ani va petrece următorii 11 ani după gratii. Acesta este acuzat că ar fi violat o fetiță de doar 7 ani, fiica unor vecini. Prin decizia instanței, inculpatul a fost sancționat cu 11 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis. Potrivit materialelor cauzei, în luna mai 2024, inculpatul a violat fiica unor vecini, care locuiau în proximitatea gospodăriei sale, aflată într-un sat din centrul țării. Acțiunile infracționale s-au produs la domiciliul făptuitorului, care a ademenit copila de doar 7 ani, care nu conștientiza intențiile bărbatului. Ulterior, copila a povestit părinților cele întâmplate cu ea. La fel, comportamentul suspect al bărbatului a fost depistat și de o martoră, care vizitase inculpatul în acel timp. Martora a relatat că bărbatul, aflat în stare de ebrietate, era afară cu copila și netezind fetița pe cap îi spunea martorei că „o crește să îi fie femeie”. În fața instanței, inculpatul a negat vinovăția. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru BBC că liderul rus, Vladimir Putin, „a început deja al Treilea Război Mondial” și că acesta nu se va opri la Ucraina.Potrivit lui Zelenski, singurul răspuns eficient din partea comunității internaționale ar trebui să fie o presiune militară și economică puternică asupra Rusiei, pentru a-l forța pe Putin să facă un pas înapoi.„Cred că Putin a început deja războiul. Întrebarea este cât teritoriu va putea ocupa și cum poate fi oprit. Nu pentru că Rusia nu trebuie să câștige, ci pentru că Rusia vrea să impună lumii un alt mod de viață și să schimbe viața pe care oamenii și-au ales-o”, a afirmat președintele ucrainean.Zelenski a subliniat că, în prezent, Ucraina „ține în frâu” conflictul, împiedicând extinderea acestuia într-un război global de amploare. „Oprirea lui Putin astăzi și prevenirea ocupării Ucrainei este o victorie pentru întreaga lume, pentru că Putin nu se va opri la Ucraina”, a adăugat acesta.În context, în Europa a fost simulat recent un posibil scenariu de extindere a agresiunii ruse. Potrivit datelor făcute publice, exercițiul a vizat un posibil atac al Rusiei asupra Lituaniei, prin folosirea unui presupus „crize umanitare” în enclava Kaliningrad.Scenariul prevedea o intervenție în coridorul Suwalki, în octombrie 2026, și ocuparea orașului Marijampolė, un nod strategic de transport între Polonia și Lituania. În cadrul exercițiului, desfășurat fără conducere americană directă, Rusia ar fi reușit, potrivit simulării, să obțină controlul asupra regiunii baltice în câteva zile, cu un contingent de aproximativ 15.000 de militari, afectând încrederea în Alianța Nord-Atlantică.

Postul Paștelui 2026 începe luni, 23 februarie, imediat după Duminica Lăsatului Sec de Brânză, și se va încheia în Sâmbăta Mare, pe 11 aprilie. Credincioșii ortodocși vor sărbători Învierea Domnului duminică, 12 aprilie 2026.Potrivit publicației Basilica, Postul Mare este considerat cel mai lung și mai aspru post din Biserica Ortodoxă, având rolul de a-i pregăti pe creștini pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății – Învierea Domnului.Postul Sfintelor Paști durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, însumând în total 48 de zile. În tradiția ortodoxă sunt șapte săptămâni de post, amintind de perioada de 40 de zile pe care Mântuitorul Iisus Hristos a petrecut-o în post și rugăciune după Botezul în Iordan.Ultima săptămână, cea dintre Florii și Paști, este cunoscută drept Săptămâna Sfintelor Patimi și este considerată distinctă față de Postul Păresimilor propriu-zis.Duminica ce precede începutul postului este numită și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, marcând intrarea în perioada de post.Conform rânduielii actuale a Bisericii: În prima săptămână, în zilele de luni și marți, se recomandă post complet pentru cei care pot sau ajunare până seara, când se poate consuma puțină pâine și apă. În Săptămâna Patimilor, în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și în ultimele două (vineri și sâmbătă), se ajunează până seara. Miercuri, după Liturghia Darurilor înainte sfințite, se pot consuma pâine și legume fierte fără untdelemn. În restul postului, de luni până vineri se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor este dezlegare la pește.În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, în timp ce Paștele catolic va avea loc cu o săptămână mai devreme, pe 5 aprilie. Pentru credincioșii catolici, postul a început miercuri, 18 februarie 2026, în ziua Miercurii Cenușii, și se va încheia în seara zilei de 4 aprilie.Deoarece Paștele ortodox cade mai devreme în acest an, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va fi mai lung, urmând să dureze 21 de zile, mai notează Basilica.

Ofițerii Centrul Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii, desfășoară percheziții în mai multe localități din țară, într-un dosar ce vizează presupuse acte de corupție și delapidarea fondurilor destinate proiectelor de infrastructură.Potrivit informațiilor preliminare, acțiunile au loc la opt primării din centrul, nordul și sudul Republicii Moldova. Investigațiile vizează utilizarea fondurilor naționale și externe alocate pentru reparația și construcția drumurilor, precum și pentru realizarea rețelelor de apeduct și canalizare.La această oră, sunt în desfășurare peste 40 de percheziții și ridicări de documente.Sunt vizate primării din raioanele Căușeni, Sîngerei, Soroca, Șoldănești, Edineț, Taraclia, Strășeni și Glodeni. De asemenea, au loc percheziții la sediul unui operator economic din Chișinău și la sediul Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL).Conform datelor din anchetă, dosarul vizează presupuse fapte de corupție comise de funcționari publici și agenți economici în cadrul procedurilor de achiziții publice. Aceste acțiuni ar fi dus la delapidarea fondurilor naționale și europene în proporții considerabile.

Președinția Republicii Moldova a venit cu precizări privind grațierea condamnatului Nicolae Șepeli Andrei, precum și revocarea ulterioară a decretului semnat în 2022, în contextul în care acesta este vizat într-un dosar penal privind pregătirea unor asasinate în Ucraina.Potrivit comunicatului, în martie 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat examinarea cererilor de grațiere pentru șase cetățeni moldoveni condamnați în Federația Rusă, inclusiv Nicolae Șepeli, condamnat pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari.În demersul transmis Președinției, Procuratura a menționat că Șepeli și ceilalți condamnați ar fi victime ale traficului de ființe umane. Aceștia ar fi fost recrutați prin înșelăciune, sub pretextul angajării în calitate de curieri, și transportați în Rusia, unde ar fi fost implicați, fără a cunoaște inițial, în distribuirea de substanțe narcotice. Potrivit autorităților moldovene, instanțele ruse nu ar fi cunoscut aceste circumstanțe la momentul pronunțării sentințelor.Procuratura a informat ulterior că autoritățile ruse au refuzat, la 15 iunie 2021, inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare. În acest context, instituția a reiterat solicitarea de acordare a grațierii, invocând faptul că procedurile de revizuire ar fi durat mai mult decât perioada rămasă de executat din pedeapsă.Cazul a fost examinat de Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele Republicii Moldova, constituită în septembrie 2021. În urma ședințelor din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022, Comisia a propus, cu majoritate de voturi, grațierea lui Nicolae Șepeli, singurul dintre cei șase care nu avea antecedente penale.În motivarea deciziei s-a ținut cont de faptul că acesta executase cea mai mare parte a pedepsei, nu avea sancțiuni disciplinare, menținea legătura cu familia și beneficia de evaluări psihologice favorabile. Reprezentanții PCCOCS și ai Centrului „La Strada” au confirmat în fața Comisiei statutul de victimă într-un dosar de trafic de ființe umane aflat atunci în examinare.În baza recomandării Comisiei, la 11 aprilie 2022 a fost semnat Decretul nr. 418-IX privind acordarea grațierii, cu perioadă de probațiune pentru partea neexecutată a pedepsei.La 19 februarie 2026, însă, decretul a fost revocat, după ce autoritățile au informat Președinția că Șepeli ar face parte dintr-un grup criminal organizat suspectat de pregătirea asasinării mai multor persoane din Ucraina. Printre potențialele ținte s-ar fi numărat șefi de întreprinderi, ofițeri ucraineni și jurnalistul Dmitri Gordon.Potrivit informațiilor din dosar, Nicolae Șepeli, născut în 1995 și condamnat de Judecătoria orașului Starîi Oskol, regiunea Belgorod (Rusia), ar fi recrutat zece persoane pentru comiterea a peste cinci asasinate la comandă.Președinția precizează că executarea decretului de revocare este pusă în sarcina autorităților competente și că sunt în curs verificări privind procedura de examinare a cererii de grațiere, colectarea informațiilor și monitorizarea perioadei de probațiune, pentru a preveni situații similare în viitor.Conform datelor oficiale, în perioada 2021–2024, Comisia pentru problemele grațierii a examinat 640 de cereri, dintre care 22 au fost admise (11 bărbați și 11 femei). În 2025, nicio cerere examinată nu a fost propusă spre grațiere.

UPDATE: Aeronava a aterizat în siguranță. Nu a fost nevoie de dispozitivul de urgență al aeroportului Otopeni.O aeronavă care opera cursa București – Hurghada (Egipt) urmează să aterizeze de urgență pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, după ce echipajul a semnalat activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei.Potrivit unui comunicat al aeroportului, aeronava HiSky H48711 a decolat duminică seara, la ora 19:19, iar la aproximativ 30 de minute de la decolare a declarat urgență din cauza unei posibile probleme tehnice.La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.Imediat după declararea urgenței, la nivelul aeroportului a fost constituit dispozitivul de intervenție, coordonat de conducerea operațională. Aeronava urmează să aterizeze după ce va consuma din combustibil, conform procedurilor standard în astfel de situații.Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov a activat planul de intervenție preventivă. La fața locului sunt mobilizate: 10 autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS) 1 autospecială pentru descarcerare echipaje de salvatori 4 echipaje SMURD 1 unitate de terapie intensivă mobilă (UTIM) 2 ambulanțe SABIFAutoritățile precizează că măsurile sunt strict preventive, aplicate conform protocolului, pentru a asigura un răspuns rapid în eventualitatea unei situații medicale sau tehnice.Ministrul Sănătății din România, Alexandru Rogobete, a transmis pe Facebook că situația este monitorizată atent și că siguranța pasagerilor și a echipajului reprezintă prioritatea absolută.

Polițiștii și procurorii din sectorul Botanica al municipiului Chișinău au descins noaptea trecută într-un imobil din sector, unde ar fi fost organizată o speluncă destinată consumului de droguri.Potrivit informațiilor oferite de oamenii legii, în interiorul clădirii au fost depistate și identificate 18 persoane.În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat mai multe pachețele cu substanțe cu aspect similar cocainei și mefedronei. Acestea au fost transmise pentru expertizare, în vederea stabilirii exacte a compoziției.Operațiunea a fost desfășurată de polițiștii și procurorii sectorului Botanica, în comun cu angajații Direcției de Poliție Chișinău, cu suportul mascaților din cadrul Brigada de Poliție cu Destinație Specială Fulger.În cadrul intervenției au fost reținute cinci persoane, suspectate de organizarea și întreținerea speluncii.

O polițistă în vârstă de 23 de ani și-a pierdut viața, iar alte 24 de persoane au fost rănite în urma unor explozii puternice produse în noaptea de 22 februarie, în centrul orașului Liov. Autoritățile ucrainene au calificat incidentul drept act terorist.Potrivit Poliției din regiunea Liov, în jurul orei 00:30, la linia specială 102 a fost recepționat un apel privind pătrunderea unor persoane într-un magazin situat pe strada Danilișina, 20. La scurt timp după sosirea primului echipaj de patrulare la fața locului, s-a produs o explozie.Ulterior, în momentul în care un al doilea echipaj de poliție a ajuns în zonă, a avut loc o a doua deflagrație.„Preliminar s-a stabilit că au explodat dispozitive explozive improvizate. În urma exploziilor, o polițistă de 23 de ani a decedat. Au fost avariate o autospecială a poliției de patrulare și un autoturism civil”, au precizat reprezentanții poliției regionale.La fața locului au intervenit grupa operativă de urmărire penală, pirotehniștii și alte servicii specializate. Persoanele rănite primesc îngrijiri medicale.Procuratura din regiunea Liov a anunțat că a fost deschis un dosar penal în temeiul art. 258 alin. (2) din Codul penal al Ucrainei – act terorist soldat cu consecințe grave. Urmărirea penală este efectuată de Direcția Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din regiunea Liov.Primarul orașului, Andrii Sadovîi, a precizat că imobilul în care s-a produs explozia nu este unul locativ. Totuși, din cauza forței deflagrațiilor, geamurile mai multor clădiri din apropiere au fost sparte.Exploziile au fost auzite în diferite cartiere ale orașului, însă autoritățile nu au emis alertă aeriană în acea noapte.

Poliția a intervenit în noaptea trecută în mai multe localuri de agrement din capitală, în cadrul unor acțiuni de prevenire și combatere a consumului și circulației ilegale a substanțelor narcotice.Potrivit informațiilor oferite de Poliția Republicii Moldova, intervențiile au fost efectuate în baza unor informații operative și au vizat mai multe locații din municipiul Chișinău. La acțiuni au participat polițiștii capitalei, cu suportul mascaților din cadrul Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.În urma controalelor, oamenii legii au depistat mai multe tipuri de substanțe narcotice. De asemenea, 29 de persoane au fost testate pentru consum de droguri.Pe marginea faptelor documentate au fost inițiate 3 procese penale, fiind reținute 3 persoane. Totodată, au fost întocmite 19 procese contravenționale.Reprezentanții poliției au precizat că toate măsurile au fost desfășurate cu respectarea strictă a cadrului legal și a drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat că Budapesta va bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, dacă tranzitul de petrol prin conducta Drujba către Ungaria nu va fi reluat.„Atât timp cât Ucraina blochează conducta de petrol Drujba, Ungaria va bloca împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru războiul din Ucraina. Pe noi nu ne poate șantaja nimeni!”, a declarat Orbán.Și ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a confirmat poziția guvernului de la Budapesta, potrivit Reuters. Acesta a acuzat Kievul că încalcă Acordul de asociere UE–Ucraina prin blocarea tranzitului de petrol.„Prin blocarea tranzitului de petrol către Ungaria prin conductele Druzhba, Ucraina încalcă Acordul de asociere UE-Ucraina, încălcând angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană. Nu vom ceda la acest şantaj”, a scris Szijjártó pe rețeaua X. Obstacol major pentru KievPotrivit Politico, amenințarea Ungariei reprezintă un obstacol major pentru Ucraina, în contextul în care rezervele financiare ale Kievului ar putea începe să se epuizeze din luna aprilie. Fără fonduri noi, Ucraina ar putea întâmpina dificultăți în susținerea efortului de război, ceea ce ar slăbi poziția sa în eventualele negocieri de pace cu Rusia.Primele semne de blocaj au apărut vineri, când ambasadorul Ungariei la UE a solicitat ca parlamentul ungar să beneficieze de perioada standard de opt săptămâni pentru examinarea legislației europene, în cadrul unei reuniuni a reprezentanților diplomatici la Bruxelles.Ambasadorii UE urmau să ofere aprobarea finală pentru împrumut înainte de marți, dată care marchează patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Dispută energetică și reacția Comisiei EuropeneÎntr-o nouă confruntare cu Kievul, Orbán acuză Ucraina că a oprit livrările de gaz rusesc către Ungaria din motive politice. La rândul său, Ucraina respinge acuzațiile, susținând că infrastructura energetică a fost grav afectată de atacurile rusești.În contextul tensiunilor, Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență pentru a soluționa disputa privind conducta Drujba. Ungaria și Slovacia au reacționat anterior prin oprirea furnizării de carburant către Ucraina.Liderii UE, inclusiv Orbán, au convenit asupra împrumutului în decembrie, după luni de negocieri tensionate. Într-o concesie importantă, Ungaria, Slovacia și Cehia au fost scutite de la rambursarea costurilor aferente împrumutului.Cu toate acestea, vineri, Budapesta a refuzat să aprobe un proiect legislativ care necesită unanimitate pentru extinderea rezervei de lichidități („headroom”) din bugetul pe termen lung al UE, măsură esențială pentru acordarea împrumutului. Celelalte două acte normative, care necesitau doar majoritate simplă, au fost susținute de ambasadorii statelor membre.

Un grav accident s-a produs pe lacul Lacul Baikal, unde un automobil de teren marca UAZ, la bordul căruia se aflau turiști chinezi, s-a prăbușit sub gheață. Șapte turiști și șoferul vehiculului și-au pierdut viața, iar o singură persoană a reușit să se salveze, relatează The Independent.Potrivit informațiilor preliminare, mașina circula pe un drum amenajat pe suprafața înghețată a lacului, când gheața a cedat brusc sub greutatea vehiculului. Automobilul a rămas blocat în apă, iar majoritatea pasagerilor nu au reușit să iasă la timp.Procuratura rusă a anunțat că a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei.Publicația notează că în ultimii ani turismul chinez în Rusia a crescut semnificativ, pe fondul apropierii politice dintre cele două state și al parteneriatului strategic „fără limite” anunțat anterior. De asemenea, Rusia și China au introdus un regim reciproc fără vize pentru anumite categorii de călători.În această perioadă a anului, turiștilor chinezi li se oferă numeroase activități de iarnă pe suprafața înghețată a lacului Baikal, inclusiv excursii cu vehicule pe gheață.

Două dintre persoanele reținute în dosarul privind schema de asasinare a unor persoane publice din Ucraina au fost aduse joi, 20 februarie, în fața magistraților. Procurorii solicită plasarea acestora în arest preventiv pentru 30 de zile, transmite ProTV.Tânăra și bărbatul încătușați de mascații de la Brigada „Fulger” au refuzat să facă declarații și și-au ascuns fețele de jurnaliști.Avocatul lui Nicolae Șepeli a declarat că clientul său pledează nevinovat și va contesta în instanță decretul prin care șefa statului a revocat grațierea acordată anterior. Apărătorul a respins și informațiile potrivit cărora Șepeli ar fi fost recrutat de serviciile secrete rusești.Cine este principalul suspectPotrivit procurorilor, Nicolae Șepeli, în vârstă de 30 de ani, originar din Chișinău, este bănuit că ar fi recrutat zece persoane pentru executarea unor omoruri la comandă în Ucraina.În 2017, acesta a fost condamnat de Judecătoria orașului Stari Oskol, regiunea Belgorod, Federația Rusă, pentru tentativă de producere și distribuire ilegală de substanțe narcotice în proporții deosebit de mari.În 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul acestuia pentru continuarea executării pedepsei în Republica Moldova, stabilind o pedeapsă de 11 ani de închisoare în penitenciar de tip închis.În 2022, Șepeli a fost grațiat prin decret prezidențial. Însă la 19 februarie 2026, Aparatul Președinției a anunțat revocarea Decretului nr. 418-IX din 11 aprilie 2022, invocând apariția unor noi circumstanțe comunicate de autoritățile competente.Legături cu servicii speciale și recrutări prin TelegramOamenii legii susțin că Șepeli ar fi menținut contactul cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia prin intermediul aplicației Telegram și că ar fi organizat recrutarea persoanelor implicate în pregătirea asasinatelor.În Republica Moldova au fost reținute patru persoane, iar în Ucraina – șapte. Alte informații făcute publice anterior indică faptul că, în total, 11 persoane ar fi fost vizate în dosar – trei în Republica Moldova și șapte în Ucraina.Perchezițiile desfășurate la Kiev și Odesa s-au soldat cu ridicarea de arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte probe relevante pentru anchetă.Conform unui comunicat emis de PCCOCS, suspecții ar fi fost remunerați prin portofele electronice de către organizatorul grupării, aflat în Ucraina, metodă utilizată pentru a evita identificarea de către autorități.Ținte: oficiali și militari ucraineniPotrivit informațiilor apărute în spațiul public, printre persoanele vizate de presupusa rețea s-ar fi numărat un conducător al unei întreprinderi strategice de stat din Ucraina, precum și militari activi din cadrul Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv membri ai Legiunii Străine.De asemenea, jurnalistul ucrainean Dmitrii Gordon s-ar fi aflat printre țintele rețelei suspectate că pregătea asasinate la comandă, destructurată recent în urma unei operațiuni comune desfășurate în Republica Moldova și Ucraina.

Cine ne sunt prietenii și ai cui prieteni ar trebui să ne îngrijorezeIon Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și fost președinte al Comisiei de grațieri, îmi reproșează, într-un comentariu la o postare de-a mea de ieri despre cazul anulării unei grațieri, că știe cine îmi sunt „prietena" și „prietenul" — persoane despre care dânsul crede că mi-ar furniza informații care nu îi convin.Cu „prietena" m-am lămurit repede. De mai multe ori am fost atacate împreună, ”la pachet”. Mai mult chiar, au fost trimiși soli la mine, persoane care aveau anumite legături cu CSM, ca să mă „prepare”, să mă determine să mă distanțez de ea — adică să nu vorbesc cu ea, să nu o consult, să nu iau informații de la ea, pe motiv că ar lucra pentru ruși și ar dezinforma constant. Ei bine, eu am capacitatea să disting oamenii care fac propagandă, care lucrează pe bani sau care au interese ascunse. Am peste 30 de ani în presă, dintre care peste 20 în jurnalismul de investigație. Această abilitate/experiență nu-mi poate fi luată și nici limitată de nimeni. În schimb, pot înțelege foarte bine că atunci când cineva se alarmează și reacționează excesiv, înseamnă că ceva îl deranjează.„Prietenul" l-am identificat mai greu, dar l-am identificat, așa am făcut eu legătura. Omul a depus o solicitare de informații la CSM, pe tema grațierilor, cu ceva timp înainte ca acest caz să devină public. Am înțeles că nu a primit răspuns. Este adevărat că nu am vorbit cu el, adică chiar dacă îmi este atribuit în calitate de prieten, nu am comunicat de mult și nici nu obișnuim să comunicăm. Dar dacă zice membrul CSM că mi-i prieten, nu mă dezic.Mă pune în gardă, însă, altceva. Două aspecte.În primul rând, reacția lui Ion Guzun este, mai degrabă, o amenințare voalată la adresa unui jurnalist de investigație. Din mesajele sale — ale unui membru CSM cu influență în actuala guvernare și în sistemul de justiție — se întrevăd semnale care ar trebui să mă sperie sau să mă descurajeze de la a scrie și de la a-mi exprima opiniile: „Noi știm cine îți sunt prietenii", „Noi știm cine îți dă informații", „Noi am putea acționa", „Noi suntem puterea", „Noi controlăm justiția". Mesaje menite să reducă un jurnalist la tăcere.În al doilea rând, Ion Guzun insistă în comentarii că, în calitate de președinte al Comisiei de grațieri, s-a abținut de la votul în cazul bărbatului grațiat. Dacă s-a abținut, înseamnă că a avut un motiv — iar motivele sunt prevăzute explicit în legislație. Dacă știa ceva compromițător despre acel tânăr, putea vota împotrivă și trebuia să facă publice motivele. Abținerea sugerează că exista o anumită legătură cu persoana în cauză. Care ar fi, atunci, legăturile unui președinte de comisie cu un traficant de droguri sau cu un potențial criminal?Mă tem că nu de prietenii unui jurnalist ar trebui să ne îngrijorăm, ci tocmai de prietenii unui om care prezidează o comisie ce decide soarta grațierilor.Este un demers perfect legitim pentru un jurnalist de investigație să verifice grațierile acordate într-o perioada sau alta, mai ales că nu e primul caz problematic din ultimii ani. Dacă nu se dovedesc legături dubioase sau decizii luate în interesul cuiva, nu scriem — dar până a trage această concluzie, trebuie să documentăm. Și nu văd nicio problemă în asta într-un stat democratic.O altă problemă există, însă: unele dintre persoanele grațiate ar fi comis fapte grave după ce au fost puse în libertate — fapte ale căror consecințe nu știu dacă mai pot fi reparate.Dacă un membru CSM s-a alarmat la o simplă postare de-a mea, mă văd nevoită să încep documentarea pe tema grațierilor. Cine deține informații relevante, vă rog să îmi scrieți.Autor: Cornelia Cozonac, jurnalistă de investigație Anticorupție.md

Canalul de Telegram Observatorul a publicat o amplă investigație sub genericul „Regina narco-dealerilor”, în care acuză presupuse nereguli în procesul de acordare a grațierilor prezidențiale. Potrivit sursei citate, mai multe persoane condamnate definitiv pentru trafic de droguri ar fi beneficiat de clemență prin decrete semnate de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.Menționăm că informațiile prezentate mai jos reflectă acuzațiile și interpretările canalului Observatorul. Până la această oră, Președinția sau alte instituții vizate nu au reacționat public la aceste afirmații. Cazul MOROZOV: peste 300 grame PVP și distribuție onlinePotrivit investigației publicate de Observatorul, la 4 februarie 2025 ar fi fost emis un decret prezidențial prin care mai multe persoane au fost grațiate, inclusiv Morozov Mihail.Sursa susține că acesta a fost reținut în martie 2021 într-un dosar ce viza comercializarea drogurilor prin intermediul aplicației Telegram. Conform materialelor citate de Observatorul, în urma perchezițiilor ar fi fost ridicate: 33,9 g PVP (4 martie 2021); 11,08 g PVP; 244,7 g PVP (15 martie 2021); 15,4 g PVP (16 martie 2021).În total, peste 300 de grame de PVP, substanță sintetică cu risc ridicat de dependență. Observatorul susține că Morozov ar fi avut un rol logistic în reambalarea și distribuirea drogurilor, acestea fiind comercializate online, inclusiv către tineri. Cazul Denis Orhei: comportament violent în detențieUn alt caz invocat de Observatorul este cel al minorului Denis Orhei, grațiat prin același decret din februarie 2025.Potrivit sursei citate, în perioada detenției la Penitenciarul nr. 10 Goian, acesta ar fi fost implicat în incidente violente. Se face referire la o decizie a Judecătoriei Chișinău din 29 mai 2023, în care s-ar fi constatat distrugerea bunurilor penitenciarului, prejudiciul fiind estimat la 12.251,68 lei. Cererea de recuperare a prejudiciului ar fi fost respinsă de instanță din motive procedurale.Un al doilea episod, din 11 decembrie 2023, ar fi vizat un prejudiciu de aproximativ 1.956 lei, cererea fiind admisă de instanță.Observatorul invocă prevederile Regulamentului privind examinarea cererilor de grațiere, aprobat prin Decretul nr. 894-IX din 18 aprilie 2023, susținând că comportamentul violent și lipsa reparării prejudiciului ar fi trebuit să cântărească în analiza cererii de grațiere. Decretul nr. 1484 din 13 iunie 2024Investigația susține că în 2024 a fost emis un singur decret privind grațieri individuale — nr. 1484 din 13 iunie 2024 — prin care trei persoane condamnate pentru trafic de droguri în proporții deosebit de mari ar fi beneficiat de clemență: Bugherenco Ecaterina Cotovițchi Stanislav Efimova AlexandraPotrivit Observatorul, toate cele trei persoane au fost condamnate în temeiul art. 217/1 alin. (4) Cod penal. Cazul BugherencoConform investigației, Bugherenco Ecaterina ar fi fost condamnată inițial la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru comercializarea drogurilor de tip PVP prin Telegram, pedeapsă majorată ulterior de Curtea de Apel la 4 ani și 8 luni. Sursa afirmă că activitatea ar fi avut caracter continuu și organizat. Cazul CotovițchiÎn cazul lui Cotovițchi Stanislav, Observatorul susține că acesta ar fi fost condamnat în 2022 la 7 ani și 8 luni pentru trafic de droguri și păstrare ilegală de muniții. În timpul perchezițiilor ar fi fost depistate telefoane, cartele SIM, substanțe stupefiante și cartușe letale.Sursa afirmă că inculpatul nu și-ar fi recunoscut integral vina și nu ar fi cooperat cu ancheta, ceea ce, în opinia autorilor investigației, ar ridica semne de întrebare privind oportunitatea grațierii. Cazul EfimovaPotrivit Observatorul, cetățeana rusă Efimova Alexandra ar fi fost condamnată definitiv în februarie 2023 la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de droguri sintetice (PVP, MDMA, marijuana), fiind surprinsă în flagrant în timpul ascunderii unui pachet cu droguri.Investigația susține că aceasta nu ar fi restituit cheltuielile judiciare în sumă de 15.950 lei și nu ar fi demonstrat cooperare cu ancheta, iar la mai puțin de un an de la rămânerea definitivă a sentinței ar fi fost grațiată. Cazul ȘepeliObservatorul face referire și la cazul lui Șepeli Nicolae Andrei, condamnat la 11 ani de închisoare în Federația Rusă pentru infracțiuni legate de droguri și transferat ulterior pentru executarea pedepsei în Republica Moldova. Potrivit sursei, acesta ar fi fost grațiat prin Decretul nr. 418-IX din 11 aprilie 2022. Comisia pentru grațiere și reacțiile publiceÎn investigație este menționat și numele lui Ion Guzun, prezentat drept fost consilier prezidențial și actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în contextul activității Comisiei pentru problemele grațierii.De asemenea, autorii compară aceste cazuri cu situația unei femei din Drochia, Natalia Ursachi, mamă a cinci copii, despre care s-a relatat anterior că nu ar fi întrunit condițiile pentru grațiere. Concluziile investigațieiCanalul Observatorul susține că: mai mulți condamnați pentru trafic de droguri ar fi beneficiat de grațiere; unii dintre aceștia nu ar fi demonstrat căință sau nu ar fi reparat prejudiciile; ar exista suspiciuni privind aplicarea neuniformă a criteriilor prevăzute de regulament.Investigația se încheie cu apeluri critice la adresa președintei Maia Sandu și solicitări publice de explicații.Precizare: Articolul de față reflectă exclusiv informațiile și acuzațiile publicate de canalul de Telegram Observatorul. Pentru respectarea echilibrului jurnalistic, vom solicita un punct de vedere oficial din partea Președinției Republicii Moldova și a Comisiei pentru problemele grațierii, pe care îl vom publica imediat ce va fi disponibil.

Aparatul Președinția Republicii Moldova anunță revocarea Decretului nr. 418-IX din 11 aprilie 2022, prin care fusese acordată grațiere individuală lui Șepeli Nicolae Andrei, născut în 1995. Decizia a fost luată în urma apariției unor noi circumstanțe, comunicate de autoritățile competente.Potrivit unui comunicat oficial, în cursul anului 2021 au fost depuse cereri de grațiere atât de către persoana condamnată, cât și de către Procuratura Generală a Republicii Moldova. La recomandarea Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova, decretul de grațiere a fost semnat în 2022, cu aplicarea perioadei de probațiune.„În urma examinării documentelor și a informațiilor suplimentare, devenite cunoscute ulterior, s-a decis revocarea Decretului menționat. Președinția Republicii Moldova reafirmă angajamentul de a acționa cu transparență și în strictă conformitate cu legea, ori de câte ori apar elemente noi care impun reevaluarea unor decizii”, se arată în comunicat.Conform documentelor oficiale, Șepeli a fost condamnat în 2017 de Judecătoria orașului Stari Oskol, regiunea Belgorod, Federația Rusă, pentru tentativă de producere și distribuire ilegală de substanțe narcotice în proporții deosebit de mari. Ulterior, în 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a admis transferul acestuia pentru continuarea executării pedepsei în Republica Moldova, stabilind o pedeapsă de 11 ani de închisoare în penitenciar de tip închis.Decretul semnat la 19 februarie 2026 anulează oficial grațierea acordată în 2022.Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Șepeli ar avea legături cu o schemă de asasinare a unor funcționari de rang înalt din Ucraina, destructurată recent de oamenii legii. Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare privind aceste suspiciuni.Grațierea individuală se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnați, rudele apropiate ale acestora, deputați în Parlament, autorități ale administrației publice locale, asociații obștești sau avocați implicați în cauzele respective, precum și de alte entități prevăzute de lege.

Jurnalistul ucrainean Dmitrii Gordon s-ar fi aflat printre țintele rețelei suspectate că pregătea asasinate la comandă, destructurată recent în urma unei operațiuni comune desfășurate în Republica Moldova și Ucraina.Potrivit postului TV8, care citează surse proprii, „jurnalistul cunoscut” menționat anterior de autorități este Gordon, inclus de Federația Rusă pe lista „extremiștilor” și dat în urmărire.În total, 11 persoane au fost reținute în dosar – trei în Republica Moldova și șapte în Ucraina – fiind suspectate că ar fi implicate într-o schemă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Reținerile au avut loc în urma unor percheziții desfășurate la Kiev și Odesa, unde oamenii legii au ridicat arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte probe relevante pentru anchetă.Conform informațiilor prezentate anterior de autorități, principalul suspect este un bărbat de 30 de ani din Chișinău, care fusese condamnat în Federația Rusă pentru trafic de droguri, ulterior transferat pentru executarea pedepsei în Republica Moldova și grațiat în 2022.Printre persoanele vizate de presupusa rețea s-ar număra un conducător al unei întreprinderi strategice de stat din Ucraina, precum și militari activi din cadrul Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei, inclusiv membri ai Legiunii Străine din cadrul aceleiași structuri.Într-un comunicat emis de PCCOCS, procurorii precizează că suspecții ar fi fost remunerați prin portofele electronice de către organizatorul grupării, aflat în Ucraina, metodă utilizată pentru a evita identificarea de către autorități.

Un elev de clasa a IX-a a fost transportat de urgență la spital, după ce i s-a făcut rău în timpul orelor, fiind suspectat că ar fi consumat o substanță de origine necunoscută. Incidentul a avut loc recent într-o instituție de învățământ din municipiul Ungheni, potrivit Expresul.md.Conform informațiilor oferite de Ivan Caducenco, șeful Secției Investigații Infracțiuni din cadrul Inspectoratul de Poliție Ungheni, minorul ar fi consumat o pastilă în timpul pauzei. Ulterior, în timpul lecțiilor, elevul a început să prezinte stări de vomă și să se simtă rău, iar cadrul didactic a solicitat intervenția ambulanței.Copilul a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe, unde i-a fost acordat primul ajutor medical. În urma intervenției, medicii au prelevat probe biologice, transmise ulterior la un laborator specializat din Chișinău. Rezultatele urmează să stabilească dacă este vorba despre o substanță narcotică sau despre un medicament care a provocat reacțiile respective. Până la finalizarea expertizei, natura substanței ingerate nu poate fi confirmată.„La această etapă, nu pot fi oferite mai multe detalii privind modul în care elevul ar fi obținut pastila. Cazul se află în proces de cercetare, iar toate circumstanțele urmează să fie stabilite”, a declarat Ivan Caducenco.La rândul său, Evira Stati, directoarea Spitalului Raional Ungheni, a precizat că minorului i-a fost acordată asistența medicală necesară și că evoluția unor astfel de cazuri depinde de mai mulți factori. „Foarte mult contează starea pacientului, substanța ingerată și, mai ales, momentul în care acesta ajunge la spital. Dacă pacientul se adresează la timp, în majoritatea cazurilor, după efectuarea anumitor proceduri medicale, poate pleca acasă sau rămâne sub supraveghere pentru o perioadă scurtă”, a explicat aceasta.Cazul nu este unul izolat. În același weekend, pe străzile municipiului Ungheni, carabinierii au depistat alți doi minori, în vârstă de 16 și 17 ani, care aveau asupra lor substanțe suspecte.Potrivit oamenilor legii, tinerii au atras atenția prin comportamentul lor. În urma verificărilor, unul dintre minori ar fi recunoscut că deținea șase pachețele de tip zip-lock ce conțineau o substanță solidă, cristalizată, de culoare albă, asemănătoare substanțelor interzise.Cei doi adolescenți au fost conduși la Inspectoratul de Poliție Ungheni pentru documentarea cazului. Substanțele ridicate au fost transmise spre expertiză, iar cercetările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, fiecare caz urmând a fi examinat conform legislației în vigoare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează despre finalizarea unor acțiuni de monitorizare și control, în urma cărora a fost prevenită comercializarea unei cantități considerabile de produse neconforme de cofetărie. Astfel, inspectorii ANSA au identificat mai multe loturi de biscuiți neconformi, în cantitate totală de 2439,4 kg, la producerea cărora a fost utilizată materia primă – ulei de palmier - care nu corespundea cerințelor de siguranță alimentară.  Uleiul de palmier utilizat conținea un nivel depășit de contaminanți de tip 3-MCPD (Suma dintre 3-monoclorpropandiol și esteri ai acizilor grași de 3-MCPD). Pentru a garanta siguranța cetățenilor, ANSA a dispus următoarele măsuri: 1.Loturile de biscuiți au fost interzise și retrase din comerț; 2.La decizia agentului economic și sub supravegherea strictă a inspectorilor Agenției, întreaga cantitate de 2439,4 kg a fost direcționată spre utilizare condiționată (hrană pentru animale), sub supravegherea inspectorilor și în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 3.Operatorul economic a fost sancționat contravențional și a primit prescripții clare pentru remedierea deficiențelor constatate. Utilizarea materiei prime cu depășire de contaminanți în procesul de producere a alimentelor, nu este permisă, iar operatorii din domeniul alimentar au obligația de a asigura conformitatea și siguranța produselor introduse pe piață.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat un avertisment public privind creșterea cazurilor de escrocherii telefonice și online, în urma cărora tot mai mulți cetățeni au pierdut sume importante de bani.Șefa statului a atras atenția că escrocii folosesc metode tot mai sofisticate pentru a câștiga încrederea victimelor. „Hoții sunt bine antrenați. Pot părea convingători”, a declarat președinta. Maia Sandu a menționat că infractorii se prezintă drept rude, angajați ai băncii, investitori sau polițiști și utilizează inclusiv materiale video false realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. „Doar hoții cer bani, parole sau propun câștiguri rapide prin telefon sau internet”, a atenționat șefa statului.Președinta i-a îndemnat pe cetățeni să întrerupă imediat conversațiile în care li se solicită bani sau date bancare, să nu ofere informații confidențiale și să verifice autenticitatea apelurilor la numerele oficiale ale instituțiilor. „Nu vorbiți cu străinii care vă cer bani sau codul bancar. Închideți telefonul”, a transmis șefa statului.De asemenea, Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățeni să discute cu familia și cunoscuții despre aceste riscuri și să distribuie mesajul pentru a preveni alte cazuri de fraudă.

Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru, a criticat dur decizia instanței de a schimba măsura preventivă în cazul lui Hasan Toper, bărbatul considerat organizator al unui omor deosebit de grav din sectorul Rîșcani al capitalei.Liderul Partidului Nostru, Rento Usatîi, a precizat că schimbarea măsurii preventive în cazul unei persoane implicate în organizarea unui omor grav ridică întrebări serioase despre eficiența reformelor din sistemul judiciar. „Oameni buni, asta este strigător la cer! Extrădarea pentru care au muncit procurori, polițiști, o echipă întreagă a muncit un an de zile, și acum l-au transferat la arest la domiciliu”, a precizat Renato Usatîi.Amintim că Hasan Toper, în vârstă de 58 de ani, a fost extrădat în 2025 din Regatul Unit în Republica Moldova pentru a răspunde penal în legătură cu asasinarea lui Izzet Eren. Omorul a avut loc data de 10 iulie 2024, când Eren, în vârstă de 41 de ani, lider al grupării cunoscute ca „Tottenham Turks”, a fost împușcat în plină de zi de un kiler, la o terasă de pe strada Kiev din Chișinău. Autoritățile britanice și cele din Republica Moldova l-au urmărit pe Toper pentru că ar fi unul dintre organizatorii de bază ai asasinării.Instanța de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a hotărât recent să îl elibereze din penitenciar pe Toper și să îl plaseze în arest la domiciliu, deși era vizat într-un dosar de rezonanță. Până în prezent, autoritățile nu au prezentat public motivele concrete pentru care a fost luată această decizie privind arestul la domiciliu.

O amplă operațiune comună desfășurată de autoritățile de drept de la Chișinău și Kiev a dus la destructurarea unei scheme de asasinate la comandă, care viza mai multe persoane din Ucraina, inclusiv un jurnalist cunoscut și militari activi.Potrivit informațiilor din dosarul penal gestionat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), în vederea investigării cauzei a fost constituită o echipă comună de investigații între autoritățile din Republica Moldova și Ucraina.Șapte moldoveni reținuți în UcrainaÎn urma coordonării internaționale a eforturilor de anchetă, autoritățile ucrainene au reținut alte șapte persoane din Moldova, suspectate că ar fi făcut parte din schema de asasinare. Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor desfășurate la Kiev și Odesa, de unde au fost ridicate arme, muniții, echipamente, dispozitive de comunicare și alte probe relevante.Aceștia ar fi acceptat oferta unui recrutor reținut anterior la Chișinău.Ținte: jurnalist și militari ucraineniConform materialelor anchetei, țintele asasinatelor ar fi fost: un jurnalist cunoscut, inclus în Rusia pe lista „extremiștilor” și anunțat în urmărire; unul dintre conducătorii unei întreprinderi strategice de stat; militari activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei; luptători ai Legiunii Străine din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei.Executanții ar fi urmat să fie remunerați prin portmonee electronice, la indicația organizatorului grupului infracțional, care s-ar afla în Ucraina, pentru a evita deconspirarea.Planul, pus la punct în decembrie 2025Ancheta arată că pregătirile pentru omorurile la comandă au început în decembrie 2025. În prima etapă, principalul bănuit — un bărbat de 30 de ani din Chișinău — ar fi convins două persoane din Moldova să plece la Kiev pentru a „tătona” terenul. Cei doi și-ar fi deghizat activitatea în curieri ai unei companii de livrare a mâncării, însă în realitate ar fi colectat informații despre viitoarele victime.În etapa a doua, același suspect ar fi primit indicații de la superiorii grupului infracțional să identifice persoane capabile să utilizeze arme de foc. Astfel, ar fi recrutat 11 persoane (identificate până în prezent) pentru a participa la executarea asasinatelor în Ucraina.Ulterior, membrii grupării ar fi făcut rost de arme și muniții, ar fi studiat traseele victimelor și și-ar fi împărțit rolurile — de la împușcare până la aruncarea în aer a automobilelor vizate.În Republica Moldova au fost reținute patru persoane: recrutorul principal și alți trei suspecți. Procurorii PCCOCS le-au formulat învinuirea și au solicitat aplicarea arestului preventiv pentru 30 de zile, pentru continuarea investigațiilor. Potrivit legii, aceștia beneficiază de prezumția nevinovăției.Recrutorul, în vârstă de 30 de ani, este originar din Chișinău și a fost anterior condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în 2022. Anchetatorii susțin că acesta ar fi menținut legătura cu coordonatori ai serviciilor speciale din Rusia prin intermediul aplicației Telegram.Cei zece recrutați implicați în pregătirea schemei au vârste cuprinse între 19 și 43 de ani și provin din Chișinău, Comrat, Orhei și Tighina. Unii dintre ei au mai fost cercetați penal pentru huliganism și infracțiuni rutiere.

Comisia Europeană a declarat că Ucraina trebuie să adopte o lege privind recunoașterea și protecția juridică a cuplurilor de același sex, în contextul proiectului noului Cod civil și al angajamentelor asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.Potrivit declarațiilor făcute la Bruxelles, în cadrul negocierilor de aderare la UE, Ucraina s-a angajat să își alinieze legislația la standardele europene și la hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.Reprezentanții Comisiei au subliniat că este necesară adoptarea unei legi care să asigure recunoașterea juridică și protecția cuplurilor de același sex, precum și respectarea principiului nediscriminării și a dreptului la viață privată și de familie.Executivul european a precizat că îndeplinirea acestor obligații va fi monitorizată în cadrul procesului de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE.

Renato Usatîi a anunțat că fracțiunea Partidului Nostru va iniția în Parlament modificări legislative pentru ca serviciul militar să fie opțional și bazat pe contract, eliminând recrutarea obligatorie a tinerilor.Deputatul a spus că este sesizat de foarte mulți tineri din țară și din diasporă, care așteaptă aceste modificări.El a subliniat că tinerii care doresc să urmeze o carieră militară profesională pot merge la școli speciale și că accentul trebuie pus pe o armată bine pregătită și echipată, nu pe numărul recruților: „Cei care vor să devină militari profesioniști pot merge să facă o școală profesională. Poate au avut părinți sau bunici militari, este o tradiție. Atunci vom avea armată profesionistă, nu să umplem cazărmi cu copii flămânzi. Mulți din sate merg la armată din lipsă de posibilități.”Usatîi a citat și un exemplu dramatic din teren: „Am vorbit cu o doamnă profesoară care mi-a spus: «L-am trimis la armată, că am o gură mai puțin în casă.» Vă dați seama la ce am ajuns? Trebuie o armată bine dotată, echipată, și să punem accent pe calitate, nu pe număr.”Inițiativa Partidului Nostru vizează atât reformarea structurii armatei, cât și protejarea drepturilor tinerilor, înlocuind recrutarea obligatorie cu servicii militare profesionale și contractuale. Această inițiativă presupune și modificarea Constituție