Experții Secției tehnico-explozive a Poliției, în cooperare cu geniștii Armatei Naționale din cadrul Batalionului de Geniu „Codru”, au evacuat partea de luptă a dronei depistate în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, care ulterior a fost nimicită prin explozie controlată.Potrivit Poliției, la moment este exclus orice pericol pentru cetățeni.Specialiștii au stabilit că, în timpul căderii, corpul aparatului de zbor a fost deteriorat în urma impactului cu firele electrice și crengile copacilor, însă dispozitivul explozibil a rămas intact. Drona este de model „Gheran-2”, iar partea de luptă – de model „БСТ-52”, care conținea aproximativ 50 kg de substanță explozivă și un focos de model „493M”.Oamenii legii continuă cercetările la fața locului pentru stabilirea tuturor circumstanțelor incidentului.Amintim că drona a fost depistată în această dimineață, în jurul orei 09:25, în grădina unei case nelocuite din localitatea Crocmaz. Inițial, Poliția a anunțat că aparatul de zbor era activ și reprezenta un pericol iminent pentru populație. Zona a fost izolată, iar localnicii din perimetru au fost evacuați.Poliția face apel către cetățeni ca, în cazul depistării unor astfel de aparate de zbor sau obiecte suspecte, să evite orice apropiere și să anunțe imediat autoritățile, fără a interveni personal.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a lansat mai multe critici dure la adresa statelor europene în timpul discursului susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, acuzând lipsa de reacție și indecizia Europei în fața unor crize majore de securitate internațională.Zelenski a făcut referire, în special, la situația protestelor din Iran, reprimarea acestora și lipsa unui sprijin real din partea comunității internaționale. Potrivit liderului ucrainean, în timp ce regimul de la Teheran recurgea la violență extremă, Europa era concentrată pe sărbătorile de iarnă și pe pauza politică de sezon.„Au fost multe discuții despre protestele din Iran, dar ele au fost înecate în sânge. Lumea nu a ajutat suficient poporul iranian – acesta este adevărul. A stat deoparte. În Europa era Crăciunul și Anul Nou, vacanțe. Până când politicienii s-au întors la muncă și au început să-și formeze pozițiile, ayatollahul ucisese deja mii de oameni. Dacă regimul supraviețuiește, mesajul va fi clar: ucide suficienți oameni și vei rămâne la putere”, a declarat Zelenski.În același context, președintele Ucrainei a oferit drept exemplu acțiunile președintelui SUA, Donald Trump, făcând referire la operațiunea desfășurată în Venezuela, în urma căreia liderul venezuelean Nicolas Maduro ar fi fost arestat și deferit justiției în Statele Unite.„Maduro este acum în instanță, la New York. Îmi pare rău, dar Putin nu este în instanță. Și suntem deja în al patrulea an al celui mai mare război din Europa. Iar cel care l-a declanșat continuă să lupte pentru accesul la fondurile sale înghețate din Europa și are chiar anumite succese”, a subliniat Zelenski.Liderul de la Kiev a abordat și subiectul garanțiilor de securitate pentru Ucraina, mulțumind partenerilor europeni, dar avertizând că acestea vor deveni efective doar după încetarea războiului. El a insistat asupra rolului crucial al Statelor Unite în orice mecanism de securitate.„Nicio garanție de securitate nu funcționează fără Statele Unite. Europa discută cu plăcere despre viitor, dar evită acțiunile de astăzi – acțiuni care determină ce viitor vom avea”, a afirmat Zelenski, criticând totodată incapacitatea Europei de a opri transporturile de petrol ale flotei rusești din umbră. „Dacă Putin rămâne fără bani, Europa rămâne fără război”, a adăugat el.Președintele ucrainean a reiterat necesitatea creării unor forțe armate europene unite, exprimând îndoieli privind capacitatea NATO de a acționa fără sprijinul SUA. În acest sens, Zelenski a pus sub semnul întrebării reacția Alianței în cazul unei eventuale agresiuni ruse împotriva Lituaniei sau Poloniei.De asemenea, el a criticat reacția Europei în contextul crizei din Groenlanda, considerând simbolică și ineficientă desfășurarea unui număr redus de militari în regiune.„Dacă trimiți 30 sau 40 de soldați în Groenlanda, ce mesaj transmiți? Cui? Rusiei, Chinei? Dar mai ales Danemarcei, aliatul vostru? Treizeci sau patruzeci de soldați nu vor proteja nimic”, a concluzionat Zelenski.

Lipsa judecătorilor, eșuarea vettingului și rata scăzută de promovare la Institutul Național de Justiție afectează funcționarea sistemului judiciar din Republica Moldova.  Alexandr Berlinschii, deputat al Partidului Nostru și membru al Comisiei juridice pentru numiri și imunități, a criticat starea actuală a sistemului judiciar, menționând că este nevoie de intervenția legiuitorului pentru a depăși criza.Potrivit lui Berlinschii, Institutul Național de Justiție a avut anul trecut o rată de promovare extrem de scăzută.„Din 91 de persoane înscrise în funcția de judecători, doar 12 au absolvit anul trecut Institutul Național de Justiție. Vorbim de o rată de promovare de 13%”, a menționat deputatul la postul de televiziune  Realitatea.El a atras atenția că, în același timp, sistemul se confruntă cu numeroase funcții vacante.„Deci despre ce calitate a justiției, în ziua de astăzi noi vorbim? Noi avem număr impunător de locuri vacante de judecător, dar în același timp nu punem accent pe instruirea noilor persoane care să vină în sistem. De aceea cel puțin la această etapă urmează de clarificat ce a făcut Institutul Național de Justiție și cum s-a ajuns că din 90 de persoane admise, doar 12 persoane au obținut acel examen de absolvire. Undeva o verigă nu funcționează”, a subliniat Alexandr Berlinschii.Berlinschii a mai atras atenția că unele hotărâri ale Curții Supreme de Justiție nu sunt publicate la timp din cauza lipsei personalului care să le redacteze și să le facă publice.Deputatul a concluzionat că reformele în justiție trebuie să vizeze atât recrutarea și instruirea judecătorilor, cât și eficiența procesului de vetting, pentru ca cetățenii să beneficieze de o justiție funcțională și accesibilă.

Președintele american Donald Trump a anunțat oficial crearea așa-numitului „Consiliu al Păcii”, structură pe care o va conduce în calitate de președinte pe termen nelimitat. Potrivit Financial Times, inițiativa este privită de experți drept o tentativă de a construi o alternativă la Organizația Națiunilor Unite și de a remodela sistemul relațiilor internaționale în jurul lui Trump.Conform publicației britanice, în componența inițială a noului organism se regăsesc „șase monarhi, trei foști oficiali sovietici, două regimuri militare și un lider dat în urmărire de Curtea Penală Internațională”.Carta „Consiliului Păcii” ar fi fost semnată în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos de reprezentanții a 19 state. Printre țările menționate de Financial Times se numără Azerbaidjan, Argentina, Ungaria, Kazahstan, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia și Uzbekistan.În același timp, Marea Britanie, Franța, Norvegia, Suedia și Slovenia ar fi refuzat oficial să participe la această inițiativă. China și Federația Rusă au confirmat primirea invitațiilor, iar Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar fi acceptat să se alăture noii structuri.Potrivit estimărilor Financial Times, până în prezent 24 de state și-ar fi exprimat disponibilitatea de a adera la „Consiliul Păcii”, iar alte țări ar putea face acest pas ulterior.

Poliția anunță că drona depistată în această dimineață în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, este activă și conține un dispozitiv explozibil, ceea ce reprezintă un pericol iminent pentru populație.Potrivit comunicatului oficial, specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției vor efectua o explozie controlată la fața locului, pentru a neutraliza pericolul. În prezent, este evaluat nivelul de risc, iar forțele de ordine întreprind toate acțiunile necesare pentru stabilirea circumstanțelor și dezamorsarea părții de luptă a aparatului de zbor.Din raza locației au fost evacuați toți localnicii, iar perimetrul a fost izolat.Poliția face apel la cetățeni să-și păstreze calmul și să respecte strict toate solicitările și indicațiile polițiștilor aflați la fața locului.Amintim că drona, cu o lungime de aproximativ 2,5 metri, a fost depistată astăzi, în jurul orei 09:25, în grădina unei case nelocuite din localitatea Crocmaz. Autoritățile au fost alertate de cetățeni, care au procedat corect și nu au intervenit personal.Poliția reiterează recomandările: să nu vă apropiați de obiect și să nu îl atingeți; să nu încercați să îl mutați, demontați sau fotografiați de aproape; să păstrați o distanță de siguranță; să anunțați imediat Poliția la 112; să respectați indicațiile forțelor de ordine.Autoritățile vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova a anunțat rezultatele votului desfășurat în cadrul Congresului Avocaților, unde au avut loc alegeri pentru funcția de președinte al Uniunii, desemnarea membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, precum și examinarea rapoartelor de activitate ale organelor Uniunii.Potrivit comunicatului oficial, în urma votului delegaților Congresului, avocatul Anatolie Barbacar a fost ales în funcția de Președinte al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, acumulând 852 de voturi. Contracandidații săi au obținut următoarele rezultate: Alexandru Țurcan – 359 de voturi, Ludmila Spînu – 146, Natalia Balaban – 95 și Mihail Durnescu – 36 de voturi.Totodată, Congresul a desemnat candidații pentru Comisia de licențiere a profesiei de avocat, în baza numărului de voturi obținute și a mandatelor prevăzute de statut. Printre cei care au întrunit cele mai multe voturi se numără Artur Tarlapan (595), Gheorghe Vlas (593), Arina Țurcan-Donțu (588), Svetlana Onici (526) și Sergiu Zaharia (503), alături de alți candidați clasați în ordinea rezultatelor scrutinului.În cadrul ședinței Congresului au fost aprobate și rapoartele de activitate ale Consiliului Uniunii Avocaților, Secretarului General, Comisiei pentru Etică și Disciplină, precum și ale Comisiei de licențiere a profesiei de avocat.

Două ambulanțe aflate în misiune au fost tractate de salvatorii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), după ce au rămas blocate pe drumuri acoperite cu ghețuș și zăpadă.Potrivit IGSU, primul caz a fost înregistrat în dimineața zilei de 21 ianuarie 2026, în apropierea localității Hrușova, raionul Criuleni. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 10:11. O ambulanță care se deplasa spre un pacient a derapat de pe traseu și a rămas blocată. La fața locului a intervenit o echipă de salvatori, care a efectuat lucrări de tractare și deblocare a autospecialei, aceasta reușind ulterior să-și continue deplasarea.Cel de-al doilea caz a avut loc în aceeași zi, în jurul orei 23:41, în satul Cupcui, raionul Leova. O ambulanță, aflată în drum spre un pacient, s-a blocat pe un drum de țară acoperit cu zăpadă. Angajații Unității salvatori și pompieri Leova au intervenit prompt, reușind deblocarea și tractarea mijlocului de transport.IGSU precizează că, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 38 de situații de risc, în contextul condițiilor meteorologice dificile. Autoritățile îndeamnă conducătorii auto să circule cu prudență și să adapteze viteza la starea drumurilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit în Elveția pentru a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată o întâlnire cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Serghei Nikiforov.„Președintele Ucrainei a sosit în Elveția pentru a participa la Forumul Economic Mondial și pentru o întâlnire cu președintele Trump”, a declarat Nikiforov.Potrivit acestuia, întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump este preconizată pentru ora 14:00, ora Kievului. Deocamdată, este planificată doar o filmare protocolară, însă formatul discuțiilor ar putea fi modificat chiar înainte de întrevedere.În cadrul Forumului Economic Mondial, președintele Ucrainei urmează să susțină un discurs și să participe la o ședință de panel a Consiliului Consultativ Internațional pentru reconstrucția Ucrainei. De asemenea, agenda sa include întâlniri cu reprezentanți ai companiilor din sectorul energetic.Amintim că, pe 21 ianuarie, Donald Trump a declarat că este dispus să se întâlnească cu Volodimir Zelenski la Davos. Totodată, liderul de la Casa Albă a afirmat că, în opinia sa, atât președintele Rusiei, Vladimir Putin, cât și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar da dovadă de „prostie” dacă nu ar ajunge la un acord de pace.

Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) anunță reținerea, la Moscova, a unui bărbat pe care îl prezintă drept „agent al serviciilor speciale moldovenești”, acuzat că ar fi urmat să îndeplinească o misiune „în detrimentul securității statului rus”. Informațiile au fost făcute publice de Centrul de Comunicații al FSB și preluate de presa rusă.Potrivit FSB, persoana reținută este cetățean al Federației Ruse și ar fi sosit la Moscova în decembrie 2025, având o misiune atribuită de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Autoritățile ruse susțin că, în urma perchezițiilor, ar fi fost descoperită corespondență cu un presupus angajat al SIS, care ar confirma colaborarea.FSB a deschis un dosar penal pentru colaborare confidențială cu un stat străin, infracțiune pentru care legislația rusă prevede o pedeapsă de până la opt ani de închisoare. Bărbatul a fost plasat în arest preventiv, iar ancheta este în desfășurare. Presa rusă a difuzat și imagini video cu declarațiile presupusului agent, care afirmă că ar fi fost racolat de un ofițer SIS și că ar fi avut întâlniri periodice, în cadrul cărora ar fi furnizat informații și „expertiză”.La Chișinău, reacțiile nu au întârziat să apară. Reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate califică afirmațiile FSB drept „o tentativă de manipulare a opiniei publice” și de tensionare a situației regionale.Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova anunță că verifică informațiile apărute, inclusiv prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. „Vom reveni cu informații suplimentare, în măsura în care acestea vor fi disponibile”, a declarat Tatiana Barac, purtătoarea de cuvânt a MAE.Cazul nu este unul izolat. Anterior, pe 25 iunie 2025, doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți la Moscova, fiind acuzați de FSB că ar fi activat ca agenți sub acoperire ai SIS. De asemenea, în iulie 2025, un tânăr de 24 de ani, originar din Republica Moldova și cetățean al Federației Ruse, a fost reținut sub acuzația că ar fi colectat informații despre o bază militară rusă pentru a le transmite serviciilor speciale ucrainene.

O dronă cu lungimea de aproximativ 2,5 metri a fost depistată în dimineața zilei de astăzi, în jurul orei 09:25, în localitatea Crocmaz din raionul Ștefan Vodă, în grădina unei case nelocuite.Potrivit comunicatului Poliției, la fața locului s-au deplasat experții Secției tehnico-explozive, care urmează să examineze obiectul în detaliu, pentru a stabili proveniența și eventualele riscuri.Autoritățile mulțumesc cetățenilor care au dat dovadă de responsabilitate și au sesizat imediat Poliția, fără a interveni personal asupra obiectului depistat.În acest context, Poliția reamintește populației regulile de siguranță în cazul identificării unor obiecte suspecte: să nu se apropie și să nu atingă obiectul sub nicio formă; să nu încerce mutarea, demontarea sau fotografierea acestuia de aproape; să păstreze o distanță de siguranță și să limiteze accesul altor persoane în zonă; să anunțe imediat Poliția la numărul unic de urgență 112, oferind detalii despre locație; să respecte indicațiile forțelor de ordine până la sosirea echipelor specializate.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, intenționează să se întâlnească cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, joi, 22 ianuarie, la Davos, în marja Forumului Economic Mondial. Informația a fost relatată de CNN, cu trimitere la surse apropiate discuțiilor, și confirmată ulterior de Reuters.Potrivit presei internaționale, Zelenski se afla miercuri la Kiev, în timp ce Trump susținea un discurs la Forumul Economic Mondial. În cadrul acestuia, liderul american a declarat că poartă negocieri cu președintele ucrainean și că o întrevedere este planificată în scurt timp. Ulterior, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor în timpul unei întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai Elveției, Trump a precizat că discuția cu Zelenski va avea loc joi.Reuters și CNN mai notează că președintele Ucrainei urmează să ajungă la Davos în cursul serii de astăzi, pentru a participa la întrevedere.Un element important subliniat de surse este faptul că ambele părți intenționează să continue discuțiile privind eforturile de încetare a războiului din Ucraina. Întâlnirea Trump–Zelenski este programată în aceeași zi în care trimisul special al președintelui SUA pentru afaceri externe, Steve Witkoff, și ginerele acestuia, Jared Kushner, urmează să se deplaseze la Moscova pentru întrevederi cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.Donald Trump a declarat că, în opinia sa, atât Rusia, cât și Ucraina își doresc încheierea unui acord. „Negociez cu președintele Zelenski și cred că el vrea să încheie o înțelegere. Vom încerca să facem ca acest acord să fie semnat. Cred că pot spune că suntem destul de aproape”, a afirmat liderul american.În același timp, Trump a recunoscut existența unor tensiuni profunde între liderii celor două state. El a declarat că între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin „domină o ură enormă”, fapt care, în opinia sa, nu favorizează soluționarea pașnică a conflictului. Declarațiile au fost făcute în cadrul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos.Președintele SUA a mai spus că inițial a crezut că oprirea războiului va fi ușoară și a subliniat că Organizația Națiunilor Unite ar fi trebuit să joace un rol central în acest proces. Cu toate acestea, el s-a arătat convins că războiul va fi în cele din urmă încheiat și că numeroase vieți vor fi salvate.Trump a descris războiul din Ucraina drept un „măcel” modern, în care dronele provoacă moartea a mii de oameni în fiecare săptămână, motiv pentru care, în opinia sa, conflictul trebuie oprit cât mai curând.„Mă voi întâlni cu președintele Zelenski. Cred că sunt într-un punct în care pot ajunge la o înțelegere. Dacă nu o vor face, vor fi proști – și asta se aplică ambelor părți. Știu că nu sunt proști, dar dacă nu ajung la un acord, atunci vor fi”, a declarat Trump, adăugând că nu dorește să jignească pe nimeni, însă îi îndeamnă atât pe Zelenski, cât și pe Putin, să încheie un acord de pace.

Exodul masiv al populației și creșterea sărăciei arată că Republica Moldova se confruntă cu o criză socială și demografică profundă, iar statul este obligat să vină cu soluții concrete pentru a-și proteja cetățenii. Declarația a fost făcută de Denis Șova, membru al Consiliului Municipal Chișinău din partea Partidului Nostru, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune „Agro TV Moldova”. Potrivit lui Șova, în ultimii cinci ani circa 280 de mii de persoane au părăsit țara, iar numeroase localități s-au golit de oameni. „PAS încearcă să ne convingă că lucrurile în țară merg bine. Dar cifrele arată altceva. Doar în ultimii cinci ani, 280 de mii de persoane au părăsit Republica Moldova. Câte localități s-au golit complet! Potrivit datelor oficiale oferite de Biroul Național de Statistică, 34% din populație trăiește sub nivelul minim de trai, adică în sărăcie. Fiecare al cincilea copil din municipiul Chișinău și fiecare al doilea copil din sate este sărac, adică trăiește sub limita coșului minim de consum”, a declarat Denis Șova în replică la declarația reprezentantului PAS. În acest context, Denis Șova a oferit exemplul Kazahstanului, unde populația a crescut semnificativ în ultimele decenii. „Este tot o țară din fosta Uniune Sovietică. Populația Kazahstanului în 1992 era de 15,5 milioane de oameni, iar în prezent este de peste 20 de milioane — o creștere de 33%. La noi, însă, populația s-a micșorat aproape dublu. Nu aș spune că ei trăiesc mai bine decât noi, pe alocuri chiar mai rău, însă nu fug din țară. Ei fac tot posibilul și imposibilul pentru ca țara să se dezvolte”, a spus Șova. Rezumând, consilierul Partidului Nostru a subliniat că statul trebuie să intervină cu pârghii eficiente de ajutorare a cetățenilor, pentru a opri exodul și pentru a oferi oamenilor condiții adecvate de trai: „Iar statul este cel care trebuie să ajute cetățeanul!”.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus prelungirea cu încă 30 de zile a măsurii preventive arestul preventiv aplicate în privința lui Vladimir Plahotniuc. Informația a fost comunicată de Procuratura Anticorupție.Potrivit hotărârii instanței, Vladimir Plahotniuc va rămâne în arest preventiv până la data de 22 februarie 2026.Totodată, Procuratura Anticorupție anunță că Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a admis alte trei demersuri similare înaintate de procurori în cadrul unor cauze penale aflate la faza de urmărire penală. În fiecare dintre aceste dosare, măsura arestului preventiv a fost prelungită cu câte 30 de zile.

42 de persoane au fost evacuate de pompieri în urma unui incendiu izbucnit în dimineața zilei de 20 ianuarie 2026, în incinta Centrului de plasament pentru persoane vârstnice și cu dizabilități din satul Cocieri, raionul Dubăsari.Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 05:31. Conform primelor informații, flăcările au cuprins un pat dintr-o cameră situată la etajul întâi al instituției.La fața locului a intervenit de urgență un echipaj de pompieri și salvatori, care a constatat că focul a afectat salteaua unui pat pe care se afla un pacient imobilizat. În timpul intervenției, pompierii au evacuat persoana aflată în pericol – un bărbat în vârstă de 67 de ani, care a suferit arsuri la membrele superioare și inferioare. Acesta a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri.Pentru a preveni intoxicarea cu monoxid de carbon, angajații IGSU au evacuat din clădire alte 42 de persoane. Incendiul a fost localizat la ora 05:48 și lichidat complet la ora 05:57.În urma cercetărilor preliminare, specialiștii IGSU au stabilit că incendiul ar fi izbucnit din cauza nerespectării regulilor antiincendiare la utilizarea focului deschis. Potrivit datelor, bărbatul ar fi lăsat nesupravegheată o lumânare aprinsă pe noptieră, ceea ce a dus la aprinderea mobilierului.În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă populația să respecte cu strictețe regulile de prevenire a incendiilor și să nu lase lumânările sau candelele aprinse fără supraveghere, mai ales în interiorul locuințelor. De asemenea, se recomandă folosirea suporturilor stabile, din metal, și amplasarea acestora departe de materiale inflamabile.Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore pompierii și salvatorii au intervenit în 40 de situații de risc la nivel național.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) anunță că a recepționat mai multe sesizări privind posibile neconformități ale calității motorinei comercializate la unele stații de alimentare cu combustibili din țară.Potrivit instituției, semnalele au fost transmise atât prin intermediul Centrului Unic de Apel pentru Consumatori, cât și prin materiale video publicate de consumatori în spațiul online și pe rețelele de socializare. În aceste materiale, șoferii își exprimă nemulțumirea față de calitatea motorinei și indică anumite stații de alimentare unde ar fi fost constatate probleme.ISSPNPC precizează că aceste reclamații reflectă preocupări recurente în rândul consumatorilor, iar informațiile invocate urmează să fie verificate în limitele competențelor legale ale instituției.În acest context, Inspectoratul a dispus efectuarea unor controale inopinate la stațiile de alimentare vizate, cu scopul de a verifica respectarea cerințelor legale privind calitatea combustibililor comercializați. În cazul în care vor fi constatate neconformități, vor fi aplicate măsurile prevăzute de legislația în vigoare.Reprezentanții ISSPNPC încurajează consumatorii să continue să semnaleze orice suspiciuni legate de calitatea produselor, pentru a putea interveni prompt în apărarea drepturilor acestora.

Președintele interimar al Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că există premise reale pentru o reducere a tarifelor la gazele naturale cu mai mult de 10%. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat”, unde oficialul a subliniat că ajustarea tarifelor este determinată în principal de prețurile de achiziție din perioada verii și toamnei anului trecut. Potrivit lui Ceban, chiar și dacă sunt luate în calcul cotațiile bursiere din lunile octombrie, noiembrie și decembrie, acestea rămân „destul de favorabile” comparativ cu anul 2024. „Sunt premise pentru ajustarea tarifelor, în scădere. Aceste premize sunt datorate prețului de achiziție care a avut loc vara și toamna”, a explicat el. Întrebat despre nivelul posibil al reducerii, șeful interimar al Moldovagaz a menționat că aceasta ar putea depăși pragul de 10%. „În opinia mea, un pic mai mult”, a precizat Ceban, adăugând însă că decizia finală aparține Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), instituția responsabilă de aprobarea tarifelor. În decembrie 2024, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirma că „gaz la preț ieftin n-o să mai fie niciodată” pentru moldoveni, subliniind că tarifele reduse din trecut au fost rezultatul unei dependențe politice de gazul importat.

Refuzul președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a participa la Forumul Economic Mondial de la Davos ar putea marca o deteriorare serioasă a relațiilor cu președintele american Donald Trump, notează site-ul Strana.ua într-o analiză dedicată acestui subiect.Potrivit sursei, Zelenski și-a permis pentru prima dată, după scandalul din Biroul Oval, să manifeste public un disconfort evident față de Trump, chiar dacă nu sub forma unei critici directe. Semnalele unei tensiuni crescânde au apărut încă din weekend, când o delegație ucraineană a efectuat o vizită la Miami. Deși se aștepta ca acolo să fie agreate principalele parametri ai unor acorduri ce urmau să fie semnate la Davos – inclusiv garanții de securitate solicitate de Kiev – autoritățile ucrainene au comentat vizita extrem de laconic, iar Washingtonul nu a oferit nicio reacție publică.Lipsa informațiilor a alimentat presupunerile că negocierile pe subiectele sensibile au eșuat. Printre acestea se află retragerea trupelor ucrainene din Donbas, cerută de Moscova și respinsă de Kiev. Conform Strana.ua, după vizita delegației ucrainene în SUA ar fi devenit clar că Trump nu și-a modificat poziția și continuă să insiste asupra retragerii armatei ucrainene din regiunea Donețk.În dimineața zilei de luni au apărut informații potrivit cărora Zelenski ar putea să nu participe la Davos, iar semnarea unui acord dintre Ucraina și SUA privind crearea unui fond de reconstrucție ar fi anulată. Ulterior, președintele ucrainean a confirmat că nu va merge la forum, invocând necesitatea de a rămâne în țară pentru a gestiona consecințele atacurilor asupra infrastructurii energetice. Totuși, el a admis că ar putea totuși ajunge la Davos dacă vor fi pregătite documente concrete pentru semnare și dacă vor exista acorduri clare privind livrarea de sisteme de apărare antiaeriană, rachete și sprijin pentru sectorul energetic – recunoscând implicit că, în prezent, acestea lipsesc.În același timp, Zelenski a formulat câteva declarații cu tentă critică la adresa politicii lui Trump, afirmând că Statele Unite nu au reușit până acum să oprească Rusia. De asemenea, el și-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, pe fondul declarațiilor lui Trump privind Groenlanda.Analiza Strana.ua mai subliniază că situația legată de Groenlanda reprezintă un factor suplimentar care a influențat decizia lui Zelenski. Potrivit sursei, principalul scop al unei eventuale vizite la Davos era încercarea de a convinge, alături de liderii europeni, Washingtonul să-și schimbe poziția privind soluționarea conflictului din Ucraina – inclusiv acordarea unor garanții americane pentru trupele europene ce ar putea fi desfășurate în Ucraina după război și renunțarea la cererea de retragere a armatei ucrainene din Donețk. După vizita de la Miami, ar fi devenit clar că această poziție a lui Trump nu s-a schimbat.În contextul tensiunilor dintre SUA și Europa pe tema Groenlandei, șansele unui răspuns favorabil din partea Washingtonului ar fi scăzut și mai mult. Astfel, Zelenski ar fi ales să nu participe la Davos pentru a evita o poziționare publică într-un conflict geopolitic major, care l-ar fi pus între SUA și Europa.Strana.ua concluzionează că problemele din negocieri continuă să se acumuleze, iar declarația recentă a lui Trump, potrivit căreia Zelenski „frânează procesul de pace”, reprezintă un semnal clar al tensiunilor. Cele mai grave consecințe ar putea apărea, avertizează sursa, dacă disputa dintre SUA și Europa privind Groenlanda va duce la o ruptură a „Occidentului colectiv”, ceea ce ar putea submina întreaga arhitectură de sprijin extern pe care Kievul a construit-o de la începutul războiului.

În perioada 12–18 ianuarie curent, în Republica Moldova au fost înregistrate 3.181 de cazuri de infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS), majoritatea fiind depistate la copii. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), cifra este în creștere cu 67% față de săptămâna precedentă.Totodată, în intervalul menționat au fost confirmate 203 cazuri de gripă sezonieră, cu 33% mai puține comparativ cu săptămâna anterioară. Cele mai multe îmbolnăviri prin gripă au fost raportate în municipiul Chișinău – 143 de cazuri. Alte cazuri au fost înregistrate în Bălți și Orhei (câte 8), Dondușeni, Ialoveni, Soroca și Strășeni (câte 4), Anenii Noi, Căușeni, Drochia și Râșcani (câte 3), Dubăsari, Fălești, Florești și Rezina (câte 2), precum și câte un caz în Briceni, Cantemir, Călărași, Criuleni, Glodeni, Sângerei, Telenești și Ceadâr-Lunga.De asemenea, în săptămâna 03/2026 a fost raportat un caz de COVID-19.În contextul sezonului gripal, specialiștii ANSP îndeamnă populația să respecte în continuare măsurile de protecție pentru prevenirea îmbolnăvirilor. Printre recomandări se numără păstrarea distanței sociale, evitarea locurilor aglomerate, spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, respectarea igienei tusei și strănutului, precum și aerisirea regulată a spațiilor închise.ANSP recomandă, de asemenea, efectuarea zilnică a triajului observațional în instituțiile preșcolare, purtarea măștilor în instituțiile medicale și adresarea la medicul de familie la apariția primelor simptome ale unei infecții respiratorii. Specialiștii mai subliniază importanța menținerii unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație echilibrată, odihnă suficientă și activitate fizică regulată.

Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a prezentat cooperarea dintre România și Republica Moldova, precum și cele mai importante proiecte de dezvoltare implementate în Capitală, în cadrul Conferinței transfrontaliere pentru dezvoltare durabilă, informează Primăria Chișinău.Edilul a subliniat că procesul de integrare europeană este unul complex și nu depinde exclusiv de decizii politice, ci de cooperare, învățare și parteneriate de durată. „Integrarea europeană nu este un proces individual, ci presupune o singură opțiune de a avansa: cooperare, învățare și parteneriate de durată”, a declarat Ion Ceban.Totodată, acesta a menționat că România este și rămâne principalul partener strategic al Chișinăului, atât în ceea ce privește expertiza, cât și realizarea de proiecte comune și preluarea bunelor practici. Potrivit primarului, în prezent, municipalitatea gestionează peste 30 de proiecte internaționale majore, cu un portofoliu de peste 4,5 miliarde de lei – cel mai mare portofoliu administrat vreodată în Republica Moldova.În același timp, Chișinăul are peste 78 de parteneriate internaționale cu orașe și regiuni din diferite țări, multe dintre acestea fiind din România, inclusiv cu orașe precum Cluj-Napoca, București, Alba Iulia, Iași și Galați, dar și cu instituții universitare.Ion Ceban a mai declarat că municipiul Chișinău administrează unele dintre cele mai complexe proiecte realizate cu suportul instrumentelor financiare ale Uniunii Europene, printre care managementul integrat al deșeurilor. Municipalitatea se află la etapa finală a construcției stației de transfer și prelucrare a deșeurilor, un proiect realizat în premieră în Republica Moldova, care asigură întregul ciclu de gestionare a deșeurilor.Un alt proiect major vizează reabilitarea albiei râului Bîc și protecția împotriva inundațiilor. Potrivit edilului, lucrările au fost deja realizate pe o porțiune extinsă, urmând să mai fie reabilitați încă 7,6 kilometri în raza urbană. În ultimii ani, în municipiu au fost plantați peste 200 de mii de arbori și arbuști.Primarul a mai precizat că peste 70% din transportul public din Chișinău este transport electric, modernizat aproape în totalitate, iar zilnic pe traseu circulă peste 600 de unități de transport. De asemenea, municipalitatea implementează proiecte ample de reabilitare a zonelor urbane, extindere și construcție a drumurilor conform standardelor Uniunii Europene, precum și dezvoltarea transportului alternativ.În domeniul eficienței energetice, Ion Ceban a menționat că la Chișinău este implementat cel mai mare proiect de acest tip din țară, fiind reabilitate spitale, grădinițe și școli, iar alte 50 de grădinițe sunt incluse în prezent în astfel de programe.La final, primarul general a subliniat importanța continuării colaborării și a schimbului de experiență între parteneri, în beneficiul societății. „Îmi doresc ca această colaborare și schimbul de bune practici să fie în folosul oamenilor. Mulțumesc tuturor partenerilor – experți, societate civilă, orașe și consilii județene – pentru deschidere și cooperare”, a conchis Ion Ceban.

Fracțiunea Partidului Nostru în Parlament a înregistrat un proiect de lege care scapă primăriile de taxe și birocrație pentru bunurile donate gratuit, facilitând accesul la autospeciale, utilaje și echipamente pentru serviciile publice. În prezent primăriile  se confruntă de costuri excesive și procedurile birocratice pentru bunurile donate cu titlu gratuit. Chiar și donațiile esențiale pentru comunități — autospeciale, utilaje, echipamente pentru servicii publice — sunt supuse taxelor vamale, TVA-ului și altor accize, ceea ce face pentru multe primării, în special din mediul rural, imposibilă acceptarea lor. Lipsa unei reglementări unitare a determinat Parlamentul să adopte ani la rând legi speciale pentru fiecare donație sau localitate, creând tratamente inegale și dependență de decizii ad‑hoc. Noua lege propusă de Partidul Nostru instituie reguli clare și uniforme pentru toate autoritățile publice locale: scutirea de taxe vamale, TVA și accize pentru bunurile donate, includerea mijloacelor de transport și a utilajelor pentru serviciile publice, reguli stricte de utilizare în interes public și interdicția înstrăinării bunurilor, precum și mecanisme de control și monitorizare aprobate de Guvern. „Inițiativa nu este despre facilități fiscale, ci despre respectul față de comunități și oamenii care trăiesc în ele. Nu este normal ca o primărie să refuze o autospecială pentru salubrizare sau un microbuz pentru comunitate doar pentru că nu are bani să plătească taxe pentru un bun primit gratuit”, a spus Elena Grițco. Impactul asupra bugetului de stat este limitat, întrucât nu este vorba despre importuri comerciale, iar efectul social este major: servicii publice mai eficiente și comunități mai bine dotate. „Proiectul transmite un mesaj clar: bunurile destinate interesului public trebuie să ajungă acolo unde este nevoie de ele — la oameni, iar comunitățile nu trebuie pedepsite pentru lipsa resurselor. Dacă cineva donează pentru binele comunităților, statul nu trebuie să pună piedici, ci să ajute”, a conchis deputata Partidului Nostru.

Un militar prin contract al Armatei Naționale s-a rănit astăzi, 20 ianuarie, în urma unei împușcături cu arma din dotare, în timp ce își executa serviciul într-o unitate militară din garnizoana Florești.Potrivit comunicatului oficial al Armatei Naționale, incidentul s-a produs în jurul orei 10:50. La fața locului au intervenit autoritățile competente, iar cazul este investigat de poliție.Totodată, ministrul Apărării a dispus inițierea unei anchete de serviciu, care are drept scop elucidarea tuturor circumstanțelor în care s-a produs incidentul.Armata Națională urmează să revină cu informații suplimentare pe măsura desfășurării investigațiilor.

Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care Radu Dutcovici, un „activist” cunoscut pe rețelele sociale, cu peste 100 de mii de urmăritori și susținător declarat al PAS și al președintei Maia Sandu, este acuzat că ar fi strâns bani de la membri ai diasporei folosind, timp de mai mulți ani, aceeași poveste falsă despre o familie nevoiașă din Republica Moldova.Potrivit ZdG, din 2023, zeci de persoane, majoritatea din diaspora, în special din Italia, au fost contactate de Dutcovici cu un mesaj standardizat, urmat de prezentarea unui caz „urgent”: o mamă din satul Lăpușna, raionul Hîncești, cu „șase copii”, rămasă singură după ce soțul ar fi murit de cancer, iar doi dintre copii ar fi fost internați în spital cu probleme grave la plămâni. Mesajele erau însoțite constant de presiunea timpului și de solicitarea unui „ajutor”, de regulă financiar. Mai multe persoane afirmă că au transferat sume cuprinse între 15 și 300 de euro, uneori chiar mai mult, prin diverse platforme sau direct „în mână”, inclusiv la evenimente ale diasporei. După donații, unii primeau videoclipuri drept „dovadă” că ajutorul a ajuns la familie. Ulterior, donatorii au descoperit că aceleași videoclipuri erau reutilizate și trimise mai multor persoane, în perioade diferite, fiind prezentate drept recente.Ziarul de Gardă a discutat cu femeia din Lăpușna invocată în aceste colectări. Elena afirmă că are, de fapt, șapte copii, că soțul ei este în viață și că niciun copil nu a fost internat vreodată cu probleme la plămâni. Ea spune că Radu Dutcovici, aprig susținător PAS și al Maiei Sandu, a vizitat-o doar de patru ori în total, începând cu 2022, și că nu a primit niciodată bani din colectările despre care se vorbea, ci doar unele cutii cu haine și produse. De asemenea, femeia neagă că l-ar fi contactat vreodată pe Dutcovici sau că i-ar fi furnizat informații despre copii. Investigația mai arată că, în unele cazuri, donatorilor li s-a cerut să transfere bani nu pe numele lui Radu Dutcovici, ci pe cel al mamei sale. Totodată, cel puțin trei persoane afirmă că, după donațiile inițiale, au fost contactate din nou sub alte pretexte, inclusiv pentru a contribui financiar la cheltuieli de înmormântare, cu sume de până la 700 de euro.ZdG menționează și faptul că unele acțiuni prezentate public de Dutcovici drept inițiative personale, precum o așa-zisă „campanie de Paști”, ar fi fost organizate, în realitate, de alte asociații, contribuția lui fiind una minoră.Radu Dutcovici nu a răspuns solicitărilor redacției Ziarul de Gardă. După apariția acuzațiilor în spațiul public, el a publicat un mesaj video în care se declară nevinovat, susține că familiile ajutate sunt reale și îi îndeamnă pe cei care se consideră înșelați să-l contacteze pentru a „rezolva” situațiile, promițând inclusiv rambursarea banilor.

Nerespectarea regulilor antiincendiare la exploatarea sobelor și aparatelor electrice de încălzit a dus la producerea unor incendii soldate cu moartea a trei persoane, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Primul caz a fost înregistrat în dimineața zilei de 19 ianuarie 2026, la ora 07:04, într-o locuință din satul Pruteni, raionul Fălești. Potrivit informațiilor preliminare, incendiul a izbucnit în interiorul casei, iar flăcările au cuprins mai multe bunuri materiale și parțial acoperișul locuinței. La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri și salvatori, care a depistat cadavrul carbonizat al proprietarului, un bărbat în vârstă de 66 de ani. Specialiștii IGSU au stabilit preliminar că incendiul s-ar fi produs din cauza neînchiderii ușii sobei, fapt ce a dus la căderea jăraticului și izbucnirea focului.Un alt incendiu soldat cu deces a avut loc în aceeași dimineață, în orașul Glodeni, într-un apartament de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 9. Trei echipaje de pompieri au intervenit pentru lichidarea flăcărilor, care au cuprins bunuri materiale dintr-o cameră. În interior a fost depistat cadavrul carbonizat al proprietarei, o femeie în vârstă de 78 de ani. Totodată, pompierii au evacuat 10 persoane din scara blocului pentru a preveni intoxicarea cu produsele de ardere. Conform cercetărilor preliminare, incendiul ar fi izbucnit din cauza încălcării regulilor de utilizare a unei plăpumi electrice.Al treilea caz a fost înregistrat în seara zilei de 19 ianuarie, la ora 22:42, într-o gospodărie din satul Dubna, raionul Soroca. Potrivit informațiilor preliminare, incendiul s-a produs din cauza suprasolicitării sobei de încălzit. Flăcările au cuprins în totalitate o construcție auxiliară din curtea gospodăriei, iar în timpul intervenției pompierii au depistat cadavrul carbonizat al proprietarei, o femeie în vârstă de 83 de ani.Toate circumstanțele producerii incendiilor urmează a fi stabilite de organele de resort.În acest context, IGSU îndeamnă repetat cetățenii să respecte strict regulile antiincendiare la utilizarea sobelor și aparatelor electrice de încălzit, să verifice periodic funcționalitatea acestora și să întrerupă imediat exploatarea în cazul depistării unor defecțiuni. De asemenea, salvatorii recomandă aerisirea permanentă a încăperilor în care sunt instalate surse de încălzire.O atenție sporită trebuie acordată persoanelor în etate, considerate cele mai vulnerabile în fața acestor pericole. Pompierii fac apel la solidaritate și responsabilitate, îndemnând cetățenii să ofere sprijin vecinilor și rudelor în vârstă, mai ales în perioada rece a anului.Potrivit datelor statistice ale IGSU, de la începutul anului 2026 au fost înregistrate 193 de incendii, soldate cu decesul a 18 persoane.

Creștinii care respectă calendarul pe stil vechi îl pomenesc la data de 20 ianuarie pe Sfântul Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante figuri ale creștinismului, considerat ultimul proroc al Vechiului Testament și veriga de legătură dintre Vechiul și Noul Testament.Sărbătoarea vine imediat după Bobotează și este cunoscută în calendarul bisericesc drept Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan este numit și Înaintemergătorul, deoarece a avut misiunea de a pregăti oamenii pentru venirea Mântuitorului și de a-L boteza pe Iisus Hristos în apele Iordanului.Potrivit tradiției populare, în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii obișnuiesc să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriți de boli și necazuri pe parcursul anului. Tot în credința populară se spune că după această zi „se botează gerul”, adică iarna începe să-și piardă din putere, iar temperaturile treptat cresc.Biserica Ortodoxă a închinat șase sărbători Sfântului Ioan Botezătorul: Zămislirea – 23 septembrie / 6 octombrie Nașterea – 24 iunie / 7 iulie Soborul – 7 / 20 ianuarie Tăierea capului – 29 august / 11 septembrie Prima și a doua aflare a capului – 24 februarie / 8 martie A treia aflare a capului – 25 mai / 7 iunieSfântul Ioan este și unul dintre cei mai populari sfinți în onomastica românească. Potrivit Registrului de Stat al Populației, în Republica Moldova peste 100 de mii de persoane poartă numele Ion, acesta fiind unul dintre cele mai răspândite prenume din țară.

Piața imobiliară din municipiul Chișinău traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Potrivit datelor prezentate de economistul Marin Gospodarenco, citând informațiile I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile, în trimestrul IV al anului 2025 au fost vândute doar 999 de apartamente, față de 4.647 în aceeași perioadă a anului precedent.Aceasta reprezintă o scădere de 78,5% a tranzacțiilor, ceea ce înseamnă că aproape 4 din 5 potențiali cumpărători au dispărut de pe piață.Economistul explică această prăbușire printr-o combinație de factori: prudența tot mai mare a populației, creditele ipotecare încă scumpe, menținerea unor prețuri ridicate la locuințe și un climat economic marcat de incertitudine. În acest context, mulți preferă să amâne achizițiile majore, evitând îndatorarea pe termen lung.„Nu mai este vorba despre o simplă pauză a pieței, ci despre un semnal clar că modelul actual al pieței imobiliare nu mai corespunde puterii reale de cumpărare”, subliniază Marin Gospodarenco.În ceea ce privește evoluția prețurilor, pe termen scurt este mai probabilă o stagnare, însoțită de negocieri mai dure, decât scăderi bruște. Totuși, dacă cererea va rămâne scăzută, iar numărul apartamentelor nevândute va continua să crească, presiunea pentru ajustări reale de preț va deveni inevitabilă, mai ales în segmentele considerate supraevaluate.Pentru cumpărători, actualul context înseamnă o nevoie sporită de analiză atentă a bugetului, evaluarea riguroasă a ofertelor disponibile și orientarea către soluții sustenabile pe termen lung.

Dorin Damir a fost reținut luni, 19 ianuarie, la scurt timp după ce instanța de judecată l-a condamnat la trei ani de închisoare, în dosarul privind angajările fictive din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.Potrivit sentinței pronunțate pe 19 ianuarie 2026, Damir a fost găsit vinovat pe două capete de acuzare și condamnat la trei ani de detenție, fiind achitat pe alte trei capete. Decizia a fost luată în lipsa inculpatului de un complet de judecată prezidat de magistrata Angela Catană, din care au mai făcut parte judecătorii Sergiu Stratan și Alexandru Negru.Sentințe similare au fost pronunțate și în cazul celorlalți doi inculpați din dosar. Valeriu Cojocaru, fost șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru două capete de acuzare și achitat pe alte trei. Aceeași pedeapsă a fost aplicată și fostului șef al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, care a fost, de asemenea, achitat parțial.Conform procurorilor, în anul 2017, în perioada guvernării Partidului Democrat, Dorin Damir ar fi fost angajat ilegal și doar formal în cadrul Direcției nr. 5 a INI, o subdiviziune specială a MAI, ulterior desființată. Acesta ar fi activat sub pseudonimul „HOLRIO”, fără a desfășura activitate polițienească reală.Dosarul de angajare ar fi fost întocmit cu încălcarea procedurilor legale, după modificarea regulamentelor interne, care au relaxat criteriile de recrutare și au permis includerea lui Damir în structură. Deși nu s-ar fi prezentat niciodată la muncă, între iunie 2017 și septembrie 2019, acesta ar fi încasat aproximativ 170.000 de lei din bugetul de stat. În doar două luni de la presupusa angajare, Damir ar fi obținut gradul special de inspector principal, iar ulterior pe cel de comisar.Anchetatorii mai susțin că, sub pretextul desfășurării unor „măsuri speciale de investigații”, lui Damir i-au fost eliberate acte de identitate și un pașaport pe un nume fictiv – Dumitru Busuioc – identitate folosită inclusiv pentru o călătorie personală la Kiev. Ulterior, pe același nume i-ar fi fost emis și un permis de conducere, dar cu fotografia sa reală.Pentru a crea aparența unei activități reale, pe numele lui Damir ar fi fost întocmite fișe de salarizare, rapoarte și evaluări. În registrul Direcției nr. 5 figurează patru rapoarte informative, unele alcătuite dintr-o singură frază și fără semnătura acestuia. Instanța a stabilit că documentele au fost redactate de alți angajați, la indicația superiorilor.Dosarul a fost expediat în judecată în septembrie 2021, iar examinarea în primă instanță a durat cinci ani și patru luni. Inițial, pronunțarea sentinței fusese stabilită pentru luna decembrie 2025, însă termenul a fost amânat. Pentru infracțiunile imputate – inclusiv abuz de serviciu, delapidare și fals în acte – legea prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare.Contactat pentru o reacție, Dorin Damir a declarat că dosarul ar fi fost instrumentat „la comandă” și a respins acuzațiile, menționând că va face declarații detaliate după finalizarea definitivă a procesului.Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel.

Două incendii izbucnite în cursul zilei de 18 ianuarie 2026, în raioanele Călărași și Cahul, s-au soldat cu decesul a două persoane, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Primul caz a avut loc în noaptea de 18 ianuarie, într-o gospodărie din comuna Hîrjauca, raionul Călărași. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 01:47, fiind anunțat un incendiu cu flacără deschisă într-o casă de locuit. La fața locului au intervenit două echipe de pompieri și salvatori.În interiorul locuinței, angajații IGSU au depistat cadavrul carbonizat al proprietarului, un bărbat în vârstă de 63 de ani. Incendiul a fost lichidat la ora 07:16. În urma arderii, au fost distruse bunurile materiale din interiorul a două odăi și aproximativ 60% din acoperișul casei.Cercetările preliminare arată că incendiul ar fi fost provocat de nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la utilizarea instalațiilor electrice. Potrivit IGSU, bărbatul folosea pentru încălzire un termogenerator electric conectat la rețea și lăsat pe timp de noapte în apropierea patului. Toate circumstanțele urmează a fi stabilite de organele competente.Un al doilea incendiu, soldat cu decesul unei persoane, a fost raportat în aceeași zi, la ora 17:24, într-o locuință de pe strada Nicolae Gribov nr. 45 din orașul Cahul. Focul a izbucnit în interiorul casei, iar o femeie aflată în stare inconștientă a fost extrasă de către localnici până la intervenția echipelor specializate. Ulterior, medicii Serviciului de Asistență Medicală Urgentă au constatat decesul acesteia.La fața locului a intervenit un echipaj de pompieri, care a stabilit că incendiul a afectat bunurile materiale din interiorul unei odăi cu suprafața de aproximativ 9 metri pătrați. Primele cercetări indică faptul că focul a izbucnit din cauza nerespectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei de încălzit. Proprietara ar fi suprasolicitat soba, ceea ce a dus la mocnirea materialelor combustibile aflate în apropiere.În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de prevenire a incendiilor. Salvatorii recomandă utilizarea corectă a surselor de încălzire, evitarea suprasolicitării sobelor, deconectarea aparatelor electrice atunci când nu sunt supravegheate și păstrarea materialelor combustibile la o distanță sigură față de sursele de căldură.Potrivit datelor IGSU, de la începutul anului 2026, pe teritoriul Republicii Moldova au fost înregistrate 173 de incendii, în urma cărora 15 persoane și-au pierdut viața.

România se află în faza finală a demersurilor pentru a prelua controlul asupra Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova, singurul port maritim al țării vecine. Achiziția ar urma să fie realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța (APM), aflată în subordinea statului român, notează profit.ro. APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 de milioane de dolari pentru cumpărarea companiei Danube Logistics, operatorul portului Giurgiulești, al cărei unic acționar este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe lângă acest preț, compania românească s-a angajat să investească cel puțin 28 de milioane de dolari în modernizarea și dezvoltarea portului.Tranzacția trebuie să fie aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor APM, iar din punct de vedere al securității naționale, investiția a primit deja undă verde la Chișinău. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului din Republica Moldova a aprobat operațiunea pe 11 iulie.Contestații și dispute în RomâniaAchiziția nu este lipsită de controverse. Fondul Proprietatea, acționar minoritar al Portului Constanța (cu 20% din acțiuni), a contestat în instanță decizia APM de a face oferta pentru Portul Giurgiulești. Fondul susține că prețul este prea mare și se bazează pe estimări „prea optimiste”, mai ales în contextul scăderii recente a traficului de mărfuri în porturile din regiune.Judecătorii au respins, însă, cererea Fondului Proprietatea de suspendare a deciziei APM, considerând că tranzacția nu este încă finalizată și nu produce, deocamdată, un prejudiciu cert.Fondul Proprietatea mai avertizează asupra unor riscuri, precum: expirarea în 2030 a dreptului de administrare a portului și a facilităților fiscale, litigii și sechestre asupra unor bunuri, posibile probleme de mediu care ar putea genera costuri suplimentare.Poziția statului românReprezentanții APM susțin că toate aceste riscuri au fost analizate și incluse în oferta finală. Unele dintre ele au fost transformate în condiții obligatorii pentru semnarea contractului, iar pentru altele s-au prevăzut mecanisme prin care o parte din bani să fie reținută până la clarificarea situațiilor sensibile.Potrivit APM, preluarea Portului Giurgiulești este o investiție strategică importantă pentru România, cu potențial de creștere economică și relevanță majoră în contextul reconstrucției Ucrainei și al dezvoltării infrastructurii regionale.Dacă toate aprobările vor fi obținute, România ar putea deveni, în premieră, actorul principal în administrarea celui mai important nod logistic fluvial-maritim al Republicii Moldova.

Cel puțin 39 de persoane și-au pierdut viața și zeci au fost rănite în urma unui grav accident feroviar produs duminică seara în sudul Spaniei, după ce două trenuri de mare viteză s-au ciocnit frontal în provincia Cordoba. Autoritățile avertizează că bilanțul victimelor ar putea crește, întrucât mai mulți pasageri au rămas blocați în vagoane grav avariate.Potrivit unor surse apropiate anchetei citate luni de agenția EFE și preluate de Agerpres, 73 de persoane sunt în continuare spitalizate, dintre care 24 se află în stare gravă, inclusiv patru minori.Accidentul s-a produs în apropiere de localitatea Adamuz, la aproximativ 360 de kilometri sud de Madrid. Un tren de mare viteză operat de compania privată Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, a deraiat și a ajuns pe linia alăturată, unde s-a ciocnit cu un tren al companiei publice Renfe, care venea din sens opus, pe ruta Madrid–Huelva, relatează News.ro. În urma impactului, trenul Renfe a fost împins de pe șine și s-a rostogolit pe un terasament.Șeful guvernului regional al Andaluziei, Juanma Moreno, a declarat luni dimineață că dintre cele 75 de persoane transportate la spital, 15 se aflau în stare gravă la acel moment și a avertizat că numărul victimelor ar putea crește.„Accidentul a fost foarte grav… probabil vom găsi mai multe cadavre”, a spus Moreno, precizând că va fi nevoie de utilaje grele pentru a îndepărta resturile metalice ale trenurilor și pentru a localiza alte victime.Potrivit publicației El Pais, printre cei decedați se află și conductorul în vârstă de 27 de ani al trenului Madrid–Huelva. Mărturii ale pasagerilorÎn cele două trenuri se aflau aproximativ 400 de pasageri, majoritatea cetățeni spanioli care călătoreau spre sau dinspre Madrid după weekend. Nu este clar câți turiști se aflau la bord.„Sunt mulți răniți. Încă tremur”, a declarat pentru El Pais Maria San José, în vârstă de 33 de ani, pasageră în trenul de mare viteză Malaga–Madrid, care a deraiat primul.Un pasager al trenului Renfe a povestit pentru postul public TVE: „Oamenii țipau, bagajele au căzut de pe rafturi. Eu călătoream în al patrulea vagon, ultimul, din fericire”.Cauza accidentului, necunoscutăPotrivit El Pais, trenul Renfe circula cu aproximativ 200 de kilometri pe oră în momentul impactului. Nu se cunoaște deocamdată viteza trenului Iryo în momentul deraierii.Ministrul spaniol al Transporturilor, Oscar Puente, a declarat că, în acest stadiu, cauza accidentului este necunoscută și a subliniat că este „cu adevărat ciudat” faptul că deraierea s-a produs pe o porțiune dreaptă de cale ferată, recent modernizată. El a menționat că linia respectivă a fost reabilitată în luna mai, în urma unei investiții de aproximativ 700 de milioane de euro.„Nu se poate specula asupra cauzelor accidentului. Toți experții consultați și-au exprimat uimirea”, a spus Puente, precizând că rezultatele anchetei ar putea fi făcute publice în cel puțin o lună.Administratorul infrastructurii feroviare, Adif, a transmis că accidentul s-a produs la ora 18:45 GMT, la aproximativ zece minute după ce trenul Iryo 6189 plecase din Cordoba spre Madrid. Compania Iryo a precizat că trenul implicat a fost fabricat în 2022 și a trecut ultima revizie tehnică pe 15 ianuarie, cu doar câteva zile înainte de tragedie, potrivit EFE, citată de El Mundo.În urma accidentului, toate trenurile de mare viteză care circulă între Madrid și Andaluzia au fost suspendate temporar.

Un grup de militari germani a părăsit de urgență Groenlanda, fără explicații oficiale. Potrivit publicației germane Bild, 15 militari ai Bundeswehrului, conduși de amiralul Ștefan Pauli, au primit în dimineața zilei de astăzi ordinul de a părăsi imediat insula.Conform sursei citate, militarii se află în prezent la aeroportul din Nuuk și se pregătesc să se îmbarce la un zbor al companiei Icelandair. Inițial, misiunea germană urma să rămână în Groenlanda pentru o perioadă mai îndelungată.Bild susține că retragerea bruscă ar putea fi legată de recentele declarații ale președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu introducerea unor taxe comerciale împotriva statelor europene în contextul disputei privind Groenlanda.Anterior, Trump a calificat o eventuală trimitere a forțelor europene pe insulă drept „un joc foarte periculos”.Până în prezent, autoritățile germane nu au oferit comentarii oficiale privind motivele retragerii.

Un accident rutier în care au fost implicate două unități de transport public electric s-a produs astăzi pe bulevardul Dacia din capitală. Informația a fost confirmată de Î.M. „Regia Transport Electric”.Potrivit comunicatului oficial, în accident au fost implicate vehicule care deserveau rutele nr. 22 și nr. 30. În urma impactului, câțiva pasageri au avut nevoie de asistență medicală, fără ca, deocamdată, să fie oferite detalii despre starea acestora.Circumstanțele exacte ale producerii accidentului urmează să fie stabilite de organele abilitate. Totodată, la nivelul întreprinderii a fost inițiată o anchetă internă pentru clarificarea tuturor aspectelor ce țin de acest caz, în conformitate cu procedurile în vigoare.Regia Transport Electric anunță că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce ancheta va avansa.

Se împlinesc astăzi 17 ani de la dispariția lui Grigore Vieru, una dintre cele mai puternice și recognoscibile voci ale literaturii române din Basarabia, poetul care a transformat poezia într-o formă de rezistență și identitate națională.Grigore Vieru s-a stins din viață pe 18 ianuarie 2009, la vârsta de 73 de ani, în urma unui grav accident rutier produs în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, pe traseul Chișinău–Hâncești, în apropierea localității Dănceni. Poetul se întorcea de la Cahul, unde participase la o manifestare culturală dedicată lui Mihai Eminescu. Transportat în stare critică la Spitalul de Urgență din Chișinău, Vieru a murit două zile mai târziu, în urma unui stop cardiac.Înmormântarea a avut loc pe 20 ianuarie 2009, la Cimitirul Central din Chișinău, de pe strada Armenească. Ziua a fost declarată doliu național, iar drapelele de stat au fost coborâte în bernă, în semn de omagiu pentru poetul care a marcat decisiv conștiința culturală și civică a Republicii Moldova.Născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, pe malul Prutului, în actualul raion Briceni, Grigore Vieru a debutat editorial în 1957, cu poezie pentru copii. Recunoașterea literară a venit odată cu volumul „Numele tău” (1968), prefațat de Ion Druță. Un loc aparte în creația sa îl ocupă „Albinuța”, abecedarul apărut în 1970, realizat împreună cu Spiridon Vangheli și ilustratorul Igor Vieru, carte devenită simbol pentru educația mai multor generații.Poezia lui Vieru a depășit granițele paginii scrise, transformându-se în cântec. Versurile sale au fost puse pe muzică și interpretate de artiști consacrați, iar poetul a semnat texte pentru proiecte culturale importante, inclusiv pentru filmul muzical „Maria Mirabela”. În 1988, pentru contribuția sa la literatura pentru copii, Grigore Vieru a fost distins cu Diploma de Onoare „Hans Christian Andersen”.La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru s-a afirmat și ca figură centrală a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia. Deputat în Sovietul Suprem de la Chișinău și unul dintre organizatorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, poetul a fost implicat activ în procesul de adoptare a limbii române ca limbă oficială și în revenirea la grafia latină.Memoria sa este onorată și astăzi: în februarie 2010, bustul lui Grigore Vieru a fost instalat pe Aleea Clasicilor din capitală. În octombrie 2024 s-a stins din viață și soția sa, Raisa Vieru, cea care a contribuit constant la păstrarea și promovarea moștenirii poetului, prin volumele de omagiu „Un discipol al lui Orfeu” și „Omul duminicii”.

Consulatul General al Republicii Moldova la Iași a luat legătura cu autoritățile din județul Suceava după producerea unui accident rutier pe DN 17, în comuna Ilișești, în care a fost implicat un microbuz cu 11 cetățeni moldoveni.Potrivit informațiilor preliminare, două persoane au fost transportate la spital cu traumatisme ușoare spre medii. Ambele persoane au fost investigate medical și, ulterior, au părăsit unitatea spitalicească însoțite, aflându-se într-o stare satisfăcătoare. Ceilalți pasageri nu au necesitat îngrijiri medicale.Ministerul Afacerilor Externe monitorizează în continuare situația prin intermediul misiunii consulare.

Fiul liderului Ceceniei, Ramzan Kadîrov, susținut de Moscova, se află în stare gravă în urma unui accident rutier produs în capitala republicii, Groznîi. Informația a fost publicată de canalul de Telegram cecen de opoziție Niyso, care citează surse proprii.Potrivit acestora, coloana de mașini în care se afla Adam Kadîrov se deplasa cu viteză mare pe străzile orașului, iar la volanul unuia dintre automobile s-ar fi aflat chiar el. La un moment dat, coloana ar fi lovit un obstacol, după care mai multe vehicule au intrat în coliziune. În urma accidentului ar fi existat mai multe victime, însă numărul acestora nu este cunoscut în prezent.Adam Kadîrov a fost transportat de urgență la spitalul republican din Groznîi, unde a fost internat în stare gravă și inconștient, în secția de reanimare. Conform acelorași surse, tânărul urma să fie transferat la Moscova pentru îngrijiri medicale specializate.Publicația Важные истории, care a monitorizat datele FlightRadar, relatează că un avion sanitar, la bordul căruia s-ar fi putut afla Adam Kadîrov, a aterizat pe Aeroportul Vnukovo din Moscova pe 17 ianuarie, la ora locală 01:10. Aeronava a decolat din Cecenia la 19:37 și a ajuns în capitala rusă cu aproximativ o jumătate de oră mai devreme decât un zbor regulat.În același timp, informațiile privind starea tânărului diferă. Potrivit unei versiuni, Adam Kadîrov se află în continuare în stare gravă, în timp ce alte surse susțin că acesta și-ar fi recăpătat cunoștința, iar medicii nu ar vedea motive serioase de îngrijorare.Autoritățile Ceceniei nu au comentat, deocamdată, accidentul rutier și nici starea de sănătate a lui Adam Kadîrov. Sursele citate mai afirmă că, la scurt timp după incident, forțele de securitate ar fi izolat mai multe zone din Groznîi, în special drumurile care duc spre spitalul unde a fost internat tânărul, fapt ce a alimentat speculațiile privind gravitatea situației.Adam Kadîrov, în vârstă de 18 ani, este una dintre cele mai vizibile figuri din familia liderului cecen. El a atras atenția publică în septembrie 2023, când Ramzan Kadîrov a publicat un videoclip în care Adam, pe atunci în vârstă de 15 ani, îl bătea într-un centru de detenție preventivă pe Nikita Juravel, acuzat într-un dosar penal pentru incendierea Coranului. La acea vreme, liderul Ceceniei a declarat că este „mândru” de fiul său.După acel episod, Adam Kadîrov a primit mai multe distincții și a fost numit în funcții publice importante în republică, inclusiv secretar al Consiliului de Securitate al Ceceniei și coordonator al Ministerului Afacerilor Interne al republicii.Până în acest moment, circumstanțele exacte ale accidentului și numărul persoanelor rănite nu au fost confirmate oficial.

Poliția anunță că, în urmă cu aproximativ o oră, a fost sesizată de către un vânător care a comunicat că, la intrarea în satul Nucăreni, raionul Telenești, pe malul unui iaz, a observat o dronă de aproximativ 2,5 metri lungime.Potrivit oamenilor legii, zona a fost imediat izolată, iar la fața locului au fost îndreptați specialiștii secției tehnico-explozive, care urmează să investigheze obiectul în detaliu și să stabilească proveniența acestuia, precum și eventualele riscuri.Poliția face apel către cetățeni să manifeste maximă prudență.Autoritățile vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigațiile avansează.

Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis, astăzi, 16 ianuarie 2026, aplicarea unei amenzi SRL „Lukoil-Moldova” în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei, pentru nerespectarea unei decizii anterioare a Consiliului. Totodată, companiei i-a fost acordat un termen de cinci zile pentru conformare, anunță Ministerul Energiei.Decizia vine în contextul în care, prin hotărârea din 15 decembrie, Consiliul a obligat Lukoil-Moldova să revină la situația existentă anterior anului 2005 și să transmită în proprietatea statului infrastructura complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, în termen de 20 de zile.Potrivit Ministerului Energiei, la 14 ianuarie, instituțiile statului au primit refuzul oficial al SRL „Lukoil-Moldova” de a semna Actul de transmitere-primire a bunurilor aferente complexului petrolier de la Aeroport. Compania a invocat lipsa aprobării din partea asociatului unic, Lukoil International GmbH.În condițiile în care termenele stabilite au fost depășite, iar decizia Consiliului nu a fost executată, autoritățile anunță aplicarea graduală a măsurilor prevăzute de Legea nr. 174/2021 privind investițiile de importanță pentru securitatea statului. În prima etapă, Lukoil-Moldova este obligată să achite amenda aplicată și să se conformeze deciziei anterioare în termen de cinci zile.Ministerul Energiei precizează că Aeroportul Internațional Chișinău își continuă activitatea în regim normal, asigurând servicii de calitate pentru pasageri și deservirea navelor la sol, inclusiv aprovizionarea neîntreruptă cu combustibil.

Un bărbat în vârstă de 68 de ani a fost recunoscut vinovat de trafic de ființe umane, trafic de copii, viol și acțiuni cu caracter sexual neconsimțite. Printr-o sentință recent pronunțată, instanța de judecată i-a stabilit pedeapsa sub formă de detențiune pe viață.Potrivit acuzării, în perioada anilor 2010–2014, inculpatul, aflându-se la domiciliul său, precum și în alte spații dintr-o localitate din centrul țării, urmărind satisfacerea poftei sexuale, a abuzat sexual două minore, începând cu vârsta de 14 și, respectiv, 16 ani. În urma acestor abuzuri, una dintre minore a rămas însărcinată.Faptele ilegale au început încă din anul 2000, când inculpatul a cunoscut părinții copiilor și le-a insuflat ideea că ar fi „Mesia” sau „apostolul Mihail”. Sub această influență, membrii familiei au ajuns să creadă că îi sunt supuși și obligați să i se închine, fiind tratați de acesta drept „robi”.Profitând de starea de vulnerabilitate a victimelor, inculpatul le-a impus diverse munci, i-a supus violenței fizice și psihice și i-a amenințat cu moartea sau incendierea în cazul nesupunerii. În unele episoade de cruzime, acesta a recurs la acte menite să inducă frică și supunere totală, inclusiv prin introducerea temporară a copiilor într-un cuptor, susținând că le arată „cum este iadul”.Sub controlul făptuitorului, în 2003, mama copiilor a fost constrânsă să se deplaseze în Italia la muncă fiind obligată să îi transmită aproximativ 70% din veniturile obținute. Ulterior, în anul 2009 și fiica mai mare a acesteia a fost impusă să muncească peste hotare. Din motiv că aceasta pe parcurs a refuzat să mai transmită bani făptuitorului și să fie exploatată în continuare, inculpatul a agresat-o fizic pe mama acesteia, astfel încât aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale.Inculpatul a refuzat să facă declarații pe caz.

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a emis o avertizare de călătorie pentru cetățenii ruși, recomandându-le să evite deplasările în Republica Moldova. Diplomația de la Moscova susține că, pe teritoriul țării noastre, s-ar înregistra cazuri de „discriminare, hărțuire nejustificată și tratament inadecvat” din partea autorităților moldovenești.Potrivit unui comunicat al MAE rus, deținătorii de pașapoarte ale Federației Ruse ar fi supuși, la sosirea pe Aeroportul Internațional Chișinău, unor controale „umilitoare”, fiind obligați să aștepte ore în șir în zona de tranzit. Oficialii ruși afirmă că au existat situații în care cetățeni ruși ar fi rămas pe aeroport chiar și peste două zile, după care li s-ar fi refuzat intrarea în Republica Moldova „sub pretexte inventate”.De asemenea, Moscova acuză aplicarea arbitrară a legislației, rețineri forțate la frontieră și inițierea unor proceduri penale fără dovezi credibile. La plecarea din Chișinău, susține MAE rus, ar fi practicate tergiversări intenționate ale controalelor de securitate, care ar duce la pierderea zborurilor. Totodată, diplomația rusă afirmă că reprezentanților săi nu li s-ar permite să ofere asistență consulară cetățenilor vizați.„În aceste condiții, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei recomandă insistent cetățenilor ruși să țină cont de riscurile menționate și, dacă este posibil, să se abțină de la călătoriile în Republica Moldova”, se arată în declarația oficială.În reacție, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău respinge ferm acuzațiile și califică alerta emisă de Moscova drept nefondată. Autoritățile moldovenești afirmă că Republica Moldova este o țară sigură pentru vizitatori și că nu există riscuri de securitate care să justifice avertizări de călătorie de natura celor invocate de MAE-ul rus.„Autoritățile Republicii Moldova aplică legislația națională în mod nediscriminatoriu tuturor cetățenilor străini, inclusiv cetățenilor Federației Ruse, în conformitate cu standardele internaționale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, se menționează în reacția MAE.Ministerul de Externe de la Chișinău respinge, totodată, „tentativele de prezentare eronată a realităților din Republica Moldova” și îndeamnă la o informare corectă și responsabilă a publicului.

Lidera opoziției din Venezuela și laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, i-a oferit joi, 15 ianuarie, medalia asociată distincției președintelui Statelor Unite, Donald Trump, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Casa Albă, relatează Reuters. Gestul a fost interpretat drept o încercare de a influența poziția Washingtonului privind viitorul politic al Venezuelei.Un oficial al administrației americane a confirmat că Donald Trump intenționează să păstreze medalia primită. Ulterior, președintele SUA a scris pe rețelele sociale că Machado i-a oferit Premiul Nobel pentru Pace „pentru munca pe care am făcut-o”, calificând gestul drept „un semn minunat de respect reciproc”.Maria Corina Machado a descris întrevederea drept „excelentă” și a declarat că darul reprezintă o recunoaștere a ceea ce ea a numit „angajamentul unic” al lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Casa Albă a publicat ulterior o fotografie în care Trump și Machado apar ținând o ramă aurie cu medalia, însoțită de mesajul: „Președintelui Donald J. Trump, în semn de recunoștință pentru leadershipul dumneavoastră extraordinar în promovarea păcii prin forță”, descris ca un „simbol personal de gratitudine în numele poporului venezuelean”.Demersul vine după ce Donald Trump a respins anterior ideea de a o sprijini pe Machado ca lider al Venezuelei, în locul lui Nicolas Maduro, capturat de forțele americane într-o operațiune fulgerătoare la începutul lunii ianuarie. Casa Albă a subliniat că, deși președintele american a fost deschis dialogului, el și-a menținut evaluarea „realistă” potrivit căreia Machado nu dispune, în prezent, de sprijinul necesar pentru a conduce țara pe termen scurt.Deși i-a înmânat medalia de aur care însoțește Premiul Nobel pentru Pace, distincția rămâne oficial a Mariei Corina Machado. Institutul Nobel din Norvegia a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat.Întâlnirea de la Casa Albă, care a durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere directă dintre Trump și Machado, deși cei doi mai avuseseră discuții telefonice. După întâlnire, lidera opoziției venezuelene s-a văzut cu mai mulți senatori americani, atât republicani, cât și democrați.Vizita are loc într-un context politic extrem de volatil pentru Venezuela. După capturarea lui Maduro, mai multe figuri ale opoziției, membri ai diasporei și politicieni din SUA și America Latină au vorbit despre posibilitatea relansării unui proces de democratizare. Totuși, unii oficiali americani rămân sceptici. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-ar fi spus legislatorilor că represiunea nu s-a diminuat semnificativ și că puterea ar fi tot mai consolidată în jurul președintei interimare Delcy Rodríguez.Donald Trump a afirmat că prioritățile sale vizează accesul Statelor Unite la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, lăudând-o în repetate rânduri pe Delcy Rodríguez, care a preluat conducerea Venezuelei după capturarea lui Maduro.Maria Corina Machado este una dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției venezuelene din ultimul deceniu. În 2025, ea a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru promovarea rezistenței civice pașnice, a mobilizării democratice și a apărării drepturilor fundamentale într-un context marcat de represiune politică.

În contextul reapariției în spațiul public a discuțiilor despre un eventual referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România, activistul politic și unionist Vlad Bilețchi a publicat pe canalul său de Telegram o analiză amplă și critică la adresa modului în care subiectul este abordat de actuala conducere a statului. În analiza sa, Bilețchi pornește de la o paralelă controversată: „Ce are în comun Maia Sandu și Igor Dodon?”, răspunsul fiind, în opinia sa, „declarațiile hazardante și identice în privința Unirii”. Activistul critică utilizarea termenului de „înghițire” a Republicii Moldova de către România, considerând că acesta este folosit intenționat pentru a evita noțiuni precum „reunificare”, „reîntregire” sau „restabilirea adevărului istoric”. Potrivit lui Bilețchi, această retorică ar perpetua consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și ale regimurilor totalitare care au divizat artificial spațiul românesc. El afirmă că, deși fascismul și comunismul sovietic sunt oficial condamnate, „opera și consecințele acestor regimuri continuă să fie acceptate tacit”, inclusiv prin promovarea unui „moldovenism civic” care ar susține existența unei identități separate de România și de națiunea română. Activistul subliniază că Moldova istorică nu se reduce la actualul teritoriu al Republicii Moldova, amintind de regiuni precum Iași, Vaslui, Suceava sau Putna, care fac parte din același spațiu istoric, dar se află astăzi dincolo de granițele statului moldovean. Bilețchi se declară sceptic față de „schimbările bruște de retorică” ale actualei puteri și ridică semne de întrebare asupra utilității unor declarații politice care nu sunt urmate de acțiuni concrete. În opinia sa, un moment-cheie ratat a fost perioada de început a invaziei ruse asupra Ucrainei, când Republica Moldova se afla într-o stare accentuată de vulnerabilitate. „Atunci se putea realiza rapid atât integrarea europeană, cât și securitatea sub umbrela NATO, mult mai simplu prin Unirea cu România. Nu 28 de voturi, ci doar două: Republica Moldova și România”, susține activistul, adăugând că, în contextul pericolului iminent, opoziția față de Unire ar fi fost minimă, dovadă fiind cozile masive de la frontieră spre România din primele săptămâni ale războiului. Vlad Bilețchi afirmă că, încă din prima zi a invaziei, s-a aflat în fața Președinției, unde a depus oficial o cerere de Unire în cancelaria șefei statului. În acest context, el se întreabă „cui servește acum această declarație, în lipsa unor acțiuni ferme și garantate”. În analiza sa, activistul avertizează și asupra riscurilor geopolitice, amintind că Rusia a folosit în mod repetat „pericolul Unirii” drept pretext pentru agresiuni politice și militare. Ca exemplu, el invocă războiul din 1992, propaganda rusă și declarațiile generalului rus Alexandr Lebed, care ar fi justificat intervenția militară prin pretinsa apărare a populației rusofone de o presupusă „românizare” și „Unire forțată”. Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că, în cazul organizării unui referendum, ar vota pentru Unirea cu România. Declarația a fost făcută pe 11 ianuarie, în cadrul podcastului britanic „The Rest Is Politics”, unde șefa statului a subliniat dificultățile tot mai mari ale unei țări mici de a rezista presiunilor Rusiei și de a supraviețui ca stat democratic și suveran.https://www.youtube.com/shorts/39DaR7j4mwo?feature=share Totodată, premierul Alexandru Munteanu a precizat că, la nivel personal, ar susține Unirea cu România, însă, în calitate de șef al Guvernului, va acționa strict în baza voinței majorității populației și a direcției oficiale asumate de stat, respectiv integrarea europeană a Republicii Moldova.

După declarațiile șefei statului privind susținerea unirii cu România, și prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a afirmat public că, la nivel personal, ar vota „pentru” unire. Totuși, în calitate de șef al Executivului, acesta a subliniat că va acționa strict în baza voinței majorității populației și a direcției oficiale asumate de stat – integrarea europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei vizite de lucru în nordul Republicii Moldova, în discuțiile cu presa locală, informează Observatorul de Nord. „Este o decizie personală. Ca Alexandru Munteanu, aș vota «pentru»”, a precizat premierul. În același timp, șeful Guvernului a reiterat că, din poziția pe care o deține, prioritatea sa rămâne implementarea obiectivului strategic al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană, pe care o consideră expresia voinței majorității cetățenilor. Munteanu a explicat că rolul prim-ministrului este acela de a gestiona interesul public și de a pune în aplicare direcția aleasă democratic de populație. „Ca prim-ministru al R. Moldova, care e un manager și trebuie să îndeplinească voința majorității populației R. Moldova, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu o să fac tot ce este în posibilitățile mele, în cunoștințele mele, am să depun toate eforturile ca să obținem acest obiectiv”, a declarat oficialul. Premierul a mai adăugat că autoritățile fac deja pași concreți pe acest drum și că integrarea europeană rămâne, „deocamdată”, cel mai important obiectiv pentru Republica Moldova.

Un angajat al Inspectoratului de Poliție Glodeni este bănuit că s-ar fi aflat la volan în stare de ebrietate. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, cazul a avut loc în noaptea trecută, după ce oamenii legii au fost sesizați telefonic de un cetățean care a anunțat că un conducător auto din Glodeni ar conduce sub influența alcoolului.În urma intervenției, polițiștii au stopat pe strada Suveranității un automobil de marca Dacia Logan, la volanul căruia se afla un bărbat de 35 de ani, angajat al Inspectoratului de Poliție Glodeni. Acesta a refuzat testarea alcoolscopică, fiind escortat la IMSP Glodeni, unde i-au fost prelevate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.Până la obținerea rezultatelor, conducerea Inspectoratului General al Poliției a dispus inițierea procedurilor legale de suspendare din funcție a angajatului vizat, precum și a șefului Inspectoratului de Poliție Glodeni, invocând deficiențe grave de management și lipsă de control asupra disciplinei personalului.„Niciun angajat nu este mai presus de lege, iar orice încălcare a normelor legale sau a conduitei profesionale va fi sancționată prompt, dur și fără excepții”, subliniază IGP într-un comunicat oficial. Alte circumstanțe urmează a fi stabilite în cadrul procedurilor legale.Potrivit NordNews, persoana oprită în trafic este Anatolie Muncă, șeful Serviciului Patrulare din raionul Glodeni. Jurnaliștii notează că ofițerul ar fi consumat băuturi alcoolice într-un local de pe strada Mihai Eminescu din oraș, după care ar fi urcat la volanul automobilului.Martorii susțin că bărbatul ar fi avut dificultăți în a introduce cheia în contact, iar pe parcursul deplasării ar fi încălcat regulile de circulație rutieră, inclusiv deplasându-se pe contrasens într-un sens giratoriu. Și în acest caz, conducătorul auto a refuzat testarea cu aparatul Drager, solicitând prelevarea probelor biologice.Cazul are loc la doar două zile după un alt incident similar. Pe 14 ianuarie, șeful adjunct al Procuraturii Glodeni, Ion Crișciuc, a fost prins conducând în stare de ebrietate și a refuzat testarea alcoolscopică. Ulterior, acesta și-a anunțat demisia, iar pe numele său a fost deschis un dosar penal.Foto: NordNews.md

În iunie 1989, la centenarul morții lui Mihai Eminescu, Securitatea a fost pusă în alertă maximă. Documente CNSAS arată cum un eveniment cultural a devenit spațiu de solidaritate româno-moldovenească, supravegheat prin note informative, microfoane și rapoarte secrete. În iunie 1989, într-o Românie aparent înghețată politic, dar aflată deja pe marginea prăpastiei, comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu a devenit unul dintre cele mai sensibile evenimente culturale ale ultimului an de comunism. Între 8 și 18 iunie, la Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea și București, Simpozionul Internațional „Mihai Eminescu” a reunit scriitori români și străini, inclusiv delegații din state socialiste și capitaliste. Pentru Securitate, amploarea manifestărilor și mai ales prezența scriitorilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au transformat evenimentul într-o operațiune de supraveghere complexă. Documentele aflate astăzi în arhiva CNSAS arată că aproape fiecare gest, întâlnire sau conversație a fost monitorizată. „În sfîrșit sîntem acasă” Unul dintre cele mai emoționante episoade, dar și unul dintre cele mai atent consemnate de Securitate, a avut loc în noaptea de 14 spre 15 iunie 1989. O notă informativă furnizată la 18 iunie de informatorul cu numele conspirativ „Dobrescu” surprinde atmosfera unei întâlniri nocturne organizate de scriitorii din Chișinău: „În noaptea de 14 spre 15 scriitorii din Chişinău au propus să facă priveghi. Directorul hotelului le-a oferit o cameră unde s-au adunat toţi delegaţii din Cernăuţi, Chişinău şi din ţara noastră, respectiv 7 sau 8 care au fost premiaţi. Juriul a refuzat să participe la această întîlnire.” Potrivit aceleiași note, în cameră s-au strâns aproximativ 50 de persoane, care au decis ca fiecare să citească sau să spună ceva: „Basarabenii, în cor, au recitat Doina de Eminescu şi apoi poezii de-ale lor.” Momentul capătă o încărcătură simbolică și politică explozivă atunci când Grigore Vieru, liderul delegației din Chișinău, rostește: „Eminescu este al nostru.” Replica vine imediat, din partea Mariei Vilceanu, descrisă de informator drept „mai curajoasă dintre toţi”: „Nu Eminescu este al vostru, ci voi sînteţi ai noştri.” Nota continuă cu o mărturie rară despre dimensiunea emoțională a întâlnirii: „Unii dintre basarabeni au spus: «În sfîrşit sîntem acasă» şi au început să plîngă.” Pentru Securitate, astfel de afirmații depășeau cu mult cadrul unei simple comemorări literare. Mașina de scris cu caractere latine – un obiect subversiv Un alt episod revelator este legat de solicitarea lui Nicolae Dabija și Grigore Vieru, consemnată într-o notă internă a Securității, probabil emisă de Direcția I (informații interne). Cei doi scriitori au cerut sprijin pentru obținerea unei mașini de scris cu caractere latine: „Nicolae Dabija și Grigore Vieru din R.S.S. Moldovenească, aflaţi în ţara noastră ca invitaţi la Simpozionul Internațional «Mihai Eminescu», au solicitat lui Dumitru Radu Popescu – preşedintele Uniunii Scriitorilor, să-i sprijine în obţinerea unei maşini de scris cu caractere latine.” Contextul era extrem de sensibil: „Au precizat că, începînd cu data de 15 iunie a.c., au obţinut aprobarea pentru tipărirea cu caractere latine a revistei Literatură şi artă, al cărei redactor şef este Nicolae Dabija, dar nu au cu ce să dactilografieze spalturile în limba română, întrucît în U.R.S.S. nu se găsesc maşini de scris cu asemenea caractere.” Nota consemnează și o afirmație care, pentru autorități, suna aproape sfidător: „În ce priveşte modalitatea de introducere în R.S.S. Moldovenească a maşinii de scris, cei doi au afirmat că nu ar fi probleme întrucît, fiind recent aleşi în Sovietul Suprem al Republicii, nu vor fi controlați la frontieră.” Dumitru Radu Popescu urma să informeze Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, semn că problema a fost tratată la nivel politic înalt. Trenul spre Eminescu: „un drept” Gradul de alertă al autorităților române reiese clar și dintr-o telegramă transmisă de la Moscova la 10 iunie 1989, ora 08.00, prin Ministerul Afacerilor Externe. Documentul redă o scrisoare publicată pe prima pagină a săptămânalului Literatura și Arta din Chișinău: „La 15 iunie 1989, în toată lumea se va omagia centenarul morții lui Mihai Eminescu, clasicul literaturii moldo-române. Noi, băștinașii Moldovei Sovietice, apelăm la Guvernul Moldovei Sovietice și cel al Republicii Socialiste România de a da consimțămîntul să fie pus la dispoziție un tren turistic cu care să plece toți doritorii din Moldova pentru a depune flori la mormîntul lui Eminescu.” Apelul este formulat într-un limbaj care revendică explicit un drept: „Dorim să fim înțeleși just, căci un așa eveniment are loc o dată în viață. Rugăm să nu ne lipsiți de acest drept.” Telegrama a fost transmisă unor nume-cheie ale aparatului de stat și de securitate: Constantin Olteanu, Ion Stoian, Ion Stănescu, Aron Bordea, iar pe un alt exemplar apare menționat și Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului. Microfoane, mușchi de vacă și „măsuri IDEB” Dincolo de documentele politice, arhiva CNSAS păstrează și detalii aparent banale, dar extrem de sugestive. Un raport din 13 iunie 1989 consemnează suma de 142 de lei drept: „cheltuieli măsuri IDEB la Hotel Dorobanți – acțiunea Eminescu”. Nota de plată aferentă arată consumul a doi ofițeri de Securitate: – 2 porții de mușchi de vacă – 2 salate – 4 chifle – 1 brifcor – 2 sticle de apă În realitate, cei doi ofițeri nu erau simpli clienți: „Ofițerii de securitate disimulau că sunt clienți ai restaurantului, în timp ce instalau «șipca» – microfonul care intercepta convorbirile ambientale.” Aceste „măsuri IDEB” (Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie) urmau să înregistreze conversațiile participanților la Simpozionul Eminescu. Sursa: Mediafax

Victoria Furtună, președinta Partidului „Moldova Mare”, este așteptată pe 16 ianuarie la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) de la București, pentru a fi audiată în legătură cu solicitarea Serviciului Român de Informații (SRI) privind retragerea cetățeniei române. Potrivit informațiilor disponibile, cererea a fost formulată în anul 2025 și vizează mai multe persoane, inclusiv pe Victoria Furtună. Demersul SRI are la bază articolul 25 alineatul (1) litera b din Legea cetățeniei române, care prevede că cetățenia română poate fi retrasă persoanei care, aflându-se în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care se află în stare de război. Într-o reacție publică amplă, Victoria Furtună susține că nu a fost înștiințată oficial despre existența unei asemenea proceduri și că a aflat despre presupusele audieri exclusiv din presă, după ce a fost contactată de jurnaliști din România și Republica Moldova. „Nu am primit nicio citație, niciun act oficial. Am aflat din mass-media că aș fi așteptată la audieri”, afirmă Furtună, calificând situația drept o strategie menită să creeze impresia unei eventuale neprezentări din partea sa. Lidera Partidului „Moldova Mare” mai declară că, chiar dacă ar dori să se prezinte la ANC, acest lucru ar fi imposibil, întrucât are interdicție de intrare în Uniunea Europeană, instituită în baza unor sancțiuni pe care le consideră politice. Victoria Furtună respinge ferm acuzațiile care ar sta la baza solicitării SRI, despre care afirmă că ar include suspiciuni de terorism, legături cu grupări teroriste, presupuse planuri de atac împotriva României și obținerea cetățeniei române prin intermediul așa-numitului „clan Corduneanu”. „Aceste afirmații sunt false, aberante și defăimătoare. Nu există niciun dosar penal, administrativ sau vreo hotărâre judecătorească împotriva mea”, susține Furtună. Ea precizează că a dobândit cetățenia română în mod legal, în anul 2006, în baza căsătoriei, cu respectarea prevederilor Legii nr. 21/1991, iar actul de acordare nu a fost niciodată contestat sau anulat. În opinia sa, contextul real al situației este unul politic, nu juridic. Victoria Furtună leagă demersurile actuale de implicarea sa politică din ultimii ani și de plângerile depuse la Parchetul General din România împotriva unor oficiali de rang înalt. „Retragerea cetățeniei române este o măsură excepțională și poate avea loc doar în urma unor fapte dovedite prin hotărâri definitive. Suspiciunile și etichetele fără probe nu sunt lege”, afirmă lidera Partidului „Moldova Mare”. În final, Victoria Furtună declară că nu va accepta stigmatizarea și intimidarea și susține că va renunța la cetățenia română doar în cazul unei condamnări definitive și irevocabile pentru atentat la securitatea României. „Problema nu sunt eu, ci un stat care se teme de opoziție”, a conchis aceasta.

Pe teritoriul satului Volintiri, raionul Ștefan Vodă a fost depistat un mistreț mort. Informația a fost confirmată de Primăria satului Volintiri, care precizează că cazul a fost raportat imediat autorităților competente.Potrivit administrației locale, situația este monitorizată în comun cu specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), fiind aplicate procedurile legale în vigoare. Totodată, au fost dispuse măsuri de prevenire pentru a evita orice risc de răspândire a Pestei Porcine Africane.Primăria face apel către cetățeni să respecte cu strictețe recomandările autorităților: să nu atingă animale sălbatice moarte sau bolnave; să nu transporte și să nu consume carne provenită din surse neautorizate; să anunțe imediat Primăria în cazul depistării unor situații similare.Reprezentanții administrației locale subliniază că respectarea acestor măsuri este esențială pentru protejarea gospodăriilor și a efectivului de animale din localitate.Primăria satului Volintiri anunță că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația va evolua.

Centrul Național Anticorupție și procurorii mun. Chișinău desfășoară acțiuni de urmărire penală în raza capitalei într-un dosar privind construcția ilegală a unui local din strada E. Doga - zonă istorică a municipiului. Perchezițiile au loc la mai multe persoane responsabile de executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de proiect, extinderea construcției pe proprietate publică și recepția finală în lipsa actelor permisive în condițiile în care construcția era sistată în baza unui act de control al Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). La moment, 10 persoane au statut de bănuit printre care șeful Agenției de Inspectare a Monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, beneficiarul localului, reprezentantul unui agent economic și mai mulți responsabili de lucrările tehnice. Ofițerii de urmărire penală documentează încălcările admise de persoanele bănuite prin prisma săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 257 alin (2) si art. 257/1 alin (2) din Codul penal – ”Executarea necalitativă a construcţiilor”. Acțiunile de urmărire penală se desfășoară sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Chișinău, iar bănuiții urmează a fi escortați la sediul CNA pentru audieri.

Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Margarint, a depus interpelări oficiale către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și Centrul Național Anticorupție (CNA) în legătură cu nereguli grave în domeniul gestiunii colective a drepturilor de autor pe care le-a depistat în urma audiențelor. Potrivit lui Nicolae Margarint, sistemul actual se confruntă cu monopol și lipsă de transparență, ceea ce afectează direct veniturile autorilor, interpreților, artiștilor emeriți și altor reprezentanți ai breslei culturale. „În Republica Moldova activează șase organizații de gestiune colectivă avizate de către AGEPI, care au dreptul să colecteze bani de la agenții economici. Un fel de racket, care merg la baruri, restaurante, magazine comerciale, posturi de radio, TV, peste tot unde sună muzica, aceste organizații merg și colectează bani. Vorbim despre o sumă de zeci de milioane de lei colectate anual”, a declarat Margarint într-un live pe Facebook. Potrivit lui, printre problemele semnalate se numără monopolul organizațiilor existente; lipsa controalelor și a transparenței privind sumele colectate și modul de distribuire; suspiciuni de delapidare a fondurilor. Deputatul a solicitat AGEPI să furnizeze informații detaliate despre colectările din 2021 până în prezent, inclusiv sumele încasate, distribuția lor și eventualele nereguli. Totodată, CNA a fost întrebat dacă există investigații sau cauze penale în acest domeniu și care este stadiul acestora. „Dacă învinuirile se vor confirma, vom solicita demisia conducerii AGEPI și tragerea la răspundere penală a celor vinovați”, a declarat Margarint. El a dat asigurări că va aborda problema pe platforma parlamentară, inclusiv cu prezentarea detaliată a problemelor existente, lacunelor legislative și motivelor pentru care legislația nu este aplicată corect. 

Pe 15 ianuarie, Republica Moldova și România marchează Ziua Națională a Culturii, sărbătoare dedicată patrimoniului cultural comun și memoriei poetului național Mihai Eminescu, la 176 de ani de la nașterea sa. Data a devenit, de-a lungul anilor, un reper simbolic pentru afirmarea identității culturale românești de pe ambele maluri ale Prutului. La Chișinău, Ministerul Culturii a anunțat un program amplu de manifestări cultural-artistice, care include spectacole, recitaluri de poezie, expoziții, proiecții de film și întâlniri tematice. Unul dintre momentele centrale ale zilei este ceremonia de decernare a Premiilor în domeniul Culturii pentru anul 2025, care va avea loc în seara de 15 ianuarie, la Palatul Republicii. Concursul organizat de Ministerul Culturii include atât categorii consacrate, cât și patru noi distincții dedicate patrimoniului cultural. Tot astăzi, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova va fi lansată ediția „Calendarul Național 2026”, iar Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” găzduiește discuții despre rolul culturii în societate și un quiz interactiv intitulat „Recunoaște personalitățile culturii naționale”. Ziua Națională a Culturii este marcată și de instituțiile muzeale. Muzeul Național al Literaturii Române sărbătorește 60 de ani de la fondare, iar Muzeul Național de Artă organizează, pentru al cincilea an consecutiv, o nocturnă muzeală deschisă publicului larg. Evenimentele din acest an se desfășoară sub semnul „Anului Mihai Eminescu”, declarat în 2025 pentru a marca aniversarea jubiliară a poetului considerat una dintre cele mai importante personalități ale literaturii române și universale. Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, a fost poet, prozator și jurnalist, lăsând o moștenire culturală fundamentală pentru spațiul românesc. Pe lângă opera sa literară, Eminescu s-a remarcat printr-o publicistică incisivă, publicată în special în perioada în care a activat ca redactor la ziarul „Timpul”, oferind o analiză critică a vieții politice și sociale a epocii sale. Poetul a publicat primul poem la vârsta de 16 ani, a studiat la Viena, iar manuscrisele sale — 46 de volume, însumând aproximativ 14.000 de file — au fost donate Academiei Române de Titu Maiorescu. Mihai Eminescu s-a stins din viață la 15 iunie 1889, la București, fiind înmormântat la cimitirul Bellu. În 1948, a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Ziua Națională a Culturii rămâne, astfel, nu doar un omagiu adus lui Eminescu, ci și un prilej de reafirmare a valorilor culturale care unesc comunitățile românești de pe ambele maluri ale Prutului.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu precizări după anunțul autorităților Statelor Unite ale Americii privind suspendarea temporară a emiterii vizelor de imigrare pentru cetățenii mai multor state, inclusiv ai Republicii Moldova, măsură care va intra în vigoare din 21 ianuarie 2026. Potrivit MAE, decizia are un caracter strict administrativ și face parte dintr-un proces de reevaluare a criteriilor privind utilizarea asistenței publice („public charge”), fără a reprezenta o interdicție generală de călătorie sau acces în SUA. Ministerul subliniază că:  • vizele de imigrare deja emise rămân valabile și nu sunt revocate;  • vizele neimigrante (turistice, de studii, de muncă, de afaceri etc.) nu sunt afectate și continuă să fie procesate în regim normal;  • cererile pentru vize de imigrare pot fi în continuare depuse și intervievate, însă emiterea efectivă a vizelor este temporar suspendată;  • impactul asupra cetățenilor Republicii Moldova este limitat, întrucât numărul vizelor de imigrare emise anual la Chișinău a fost constant redus. MAE reamintește că vizele de imigrare permit stabilirea permanentă în SUA, spre deosebire de vizele neimigrante, care sunt destinate șederilor temporare. Totodată, această evoluție are loc într-un context diplomatic sensibil, în condițiile în care Statele Unite nu au, de mai mult timp, un ambasador acreditat în Republica Moldova, situație care alimentează percepțiile privind o răcire a relațiilor bilaterale, deși autoritățile nu au anunțat oficial o schimbare de politică față de Chișinău. Pentru informații oficiale și actualizate, cetățenii sunt îndemnați să consulte pagina Ambasadei SUA la Chișinău și platforma travel.state.gov.

Un accident rutier grav s-a produs astăzi pe traseul R-30, în apropierea orașului Anenii Noi. Poliția a fost sesizată în cursul zilei despre producerea coliziunii.Potrivit informațiilor preliminare oferite de oamenii legii, un automobil de marca Toyota, condus de o femeie în vârstă de 61 de ani, ar fi intrat pe contrasens din motive care urmează a fi stabilite. Mașina s-a ciocnit frontal cu un camion, la volanul căruia se afla un bărbat de 35 de ani.În urma impactului, șoferița automobilului Toyota a suferit traumatisme incompatibile cu viața și a decedat pe loc.Poliția investighează cazul și urmează să stabilească toate circumstanțele în care s-a produs accidentul.