Vlad Bilețchi, despre retorica Maiei Sandu privind Unirea: „Guvernarea a ratat momentul istoric, acum rămân doar declarațiile”
În contextul reapariției în spațiul public a discuțiilor despre un eventual referendum privind Unirea Republicii Moldova cu România, activistul politic și unionist Vlad Bilețchi a publicat pe canalul său de Telegram o analiză amplă și critică la adresa modului în care subiectul este abordat de actuala conducere a statului. În analiza sa, Bilețchi pornește de la o paralelă controversată: „Ce are în comun Maia Sandu și Igor Dodon?”, răspunsul fiind, în opinia sa, „declarațiile hazardante și identice în privința Unirii”. Activistul critică utilizarea termenului de „înghițire” a Republicii Moldova de către România, considerând că acesta este folosit intenționat pentru a evita noțiuni precum „reunificare”, „reîntregire” sau „restabilirea adevărului istoric”. Potrivit lui Bilețchi, această retorică ar perpetua consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și ale regimurilor totalitare care au divizat artificial spațiul românesc. El afirmă că, deși fascismul și comunismul sovietic sunt oficial condamnate, „opera și consecințele acestor regimuri continuă să fie acceptate tacit”, inclusiv prin promovarea unui „moldovenism civic” care ar susține existența unei identități separate de România și de națiunea română. Activistul subliniază că Moldova istorică nu se reduce la actualul teritoriu al Republicii Moldova, amintind de regiuni precum Iași, Vaslui, Suceava sau Putna, care fac parte din același spațiu istoric, dar se află astăzi dincolo de granițele statului moldovean. Bilețchi se declară sceptic față de „schimbările bruște de retorică” ale actualei puteri și ridică semne de întrebare asupra utilității unor declarații politice care nu sunt urmate de acțiuni concrete. În opinia sa, un moment-cheie ratat a fost perioada de început a invaziei ruse asupra Ucrainei, când Republica Moldova se afla într-o stare accentuată de vulnerabilitate. „Atunci se putea realiza rapid atât integrarea europeană, cât și securitatea sub umbrela NATO, mult mai simplu prin Unirea cu România. Nu 28 de voturi, ci doar două: Republica Moldova și România”, susține activistul, adăugând că, în contextul pericolului iminent, opoziția față de Unire ar fi fost minimă, dovadă fiind cozile masive de la frontieră spre România din primele săptămâni ale războiului. Vlad Bilețchi afirmă că, încă din prima zi a invaziei, s-a aflat în fața Președinției, unde a depus oficial o cerere de Unire în cancelaria șefei statului. În acest context, el se întreabă „cui servește acum această declarație, în lipsa unor acțiuni ferme și garantate”. În analiza sa, activistul avertizează și asupra riscurilor geopolitice, amintind că Rusia a folosit în mod repetat „pericolul Unirii” drept pretext pentru agresiuni politice și militare. Ca exemplu, el invocă războiul din 1992, propaganda rusă și declarațiile generalului rus Alexandr Lebed, care ar fi justificat intervenția militară prin pretinsa apărare a populației rusofone de o presupusă „românizare” și „Unire forțată”. Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că, în cazul organizării unui referendum, ar vota pentru Unirea cu România. Declarația a fost făcută pe 11 ianuarie, în cadrul podcastului britanic „The Rest Is Politics”, unde șefa statului a subliniat dificultățile tot mai mari ale unei țări mici de a rezista presiunilor Rusiei și de a supraviețui ca stat democratic și suveran.https://www.youtube.com/shorts/39DaR7j4mwo?feature=share Totodată, premierul Alexandru Munteanu a precizat că, la nivel personal, ar susține Unirea cu România, însă, în calitate de șef al Guvernului, va acționa strict în baza voinței majorității populației și a direcției oficiale asumate de stat, respectiv integrarea europeană a Republicii Moldova.
Alte ştiri de Liber TV
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.