Guvernul a aprobat noile reguli de acordare a compensațiilor pentru perioada rece a anului 2025–2026. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, sprijinul financiar va varia între 500 și 1.000 de lei, în funcție de nivelul de vulnerabilitate energetică, veniturile familiei și tipul sistemului de încălzire utilizat. Compensațiile nu vor mai fi acordate prin reducere directă în factură, ci vor fi achitate exclusiv în numerar, prin transfer pe card sau ridicare de la orice oficiu poștal cu buletinul de identitate. Valoarea compensațiilor  • 500 de lei – suma minimă, neschimbată față de anul trecut;  • 1.000 de lei – suma maximă, ajustată la tarifele actuale și consumul mediu. „Este un sprijin stabil, un mecanism care protejează familiile vulnerabile și le oferă previzibilitate”, a declarat ministra Natalia Plugaru. Criterii de eligibilitate actualizate Un element nou introdus este analiza veniturilor din dobânzi bancare, care nu trebuie să depășească 4.000 de lei anual per gospodărie. Gradul de vulnerabilitate energetică este calculat automat de Sistemul Informațional „Vulnerabilitate Energetică”, pe baza datelor de la instituțiile fiscale, sociale, bancare și furnizorii de energie. Câte cereri au fost depuse până acum Până în prezent, platforma compensatii.gov.md a înregistrat aproximativ 780.000 de cereri. Reguli de aplicare:  • cererile depuse după 28 noiembrie sunt valabile din luna următoare;  • dacă sunt depuse după data de 25 a lunii, compensația se calculează din luna ce urmează. Pentru suport este disponibil Call Center-ul 0 8000 5000, de luni până vineri, între orele 08:00–18:00.

În anul 2026, moldovenii nu vor mai beneficia de compensații la energia electrică direct în factură. Anunțul a fost făcut de ministra Muncii, Natalia Plugaru, după ședința de Guvern din 3 decembrie. Potrivit acesteia, mecanismul aplicat în 2025 – prin care statul, cu sprijinul Uniunii Europene, a acoperit automat o parte din costuri – nu va mai fi extins anul viitor. „Această compensație în factură se va aplica doar pentru anul curent. Anul viitor nu prevedem această compensație. Ne vom centra pe compensații monetare pentru căldură, pentru a ținti doar familiile vulnerabile. Ultima plată în factură va fi pentru factura din luna decembrie”, a declarat Plugaru. Tarifele au crescut semnificativ la începutul anului 2025:  • +75% pentru consumatorii Premier Energy (de la 2,34 lei/kWh la 4,1 lei/kWh);  • +65% pentru FEE Nord (de la 2,84 lei/kWh la 4,68 lei/kWh). În august, tarifele au scăzut ușor, dar continuă să fie mai mari decât înainte de criză:  • 3,59 lei/kWh pentru Premier Energy;  • 4,00 lei/kWh pentru FEE Nord. Măsura eliminării compensațiilor în factură înseamnă că, începând cu ianuarie 2026, consumatorii vor achita integral costul energiei electrice, indiferent de nivelul venitului. Guvernul afirmă că resursele vor fi concentrate pe sprijinirea gospodăriilor cu adevărat vulnerabile prin plăți directe, nu prin subvenționarea facturilor tuturor consumatorilor.

Partidul Nostru a înregistrat în Legislativ un proiect de Hotărâre pentru instituirea Comisiei parlamentare de anchetă care să verifice toate achizițiile și cheltuielile publice efectuate de către ministere și instituții în perioada stării de urgență din 2022–2023. Astfel, deputații Fracțiunii Partidului Nostru cer să fie făcută lumină în ceea ce privește eventualele supraprețuri și conflicte de interese, dar și firmele selectate la achiziții. „Astăzi prezentăm un proiect care nu este despre politică. Este despre adevăr, dreptate și respect față de oameni. În perioada stării de urgență, statul a cheltuit sume uriașe din bugetul public prin proceduri rapide, netransparente și, uneori, fără explicații clare. S-au făcut achiziții directe, s-au dat contracte în câteva ore, s-au plătit prețuri de multe ori mai mari decât cele din piață. Iar oamenii au rămas doar cu facturi mai mari, cu datorii și cu întrebări fără răspuns. Oamenii merită să știe adevărul: unde s-au dus banii lor? Cine a profitat de criză? Și câți bani s-au scurs din buzunarul statului în buzunare private?”, a declarat vicepreședinta Fracțiunii Partidului Nostru, Elena Grițco. Astfel, Comisia parlamentară de anchetă va verifica toate achizițiile făcute în anii 2022–2023, inclusiv dacă s-au plătit supraprețuri, dacă firmele au fost alese corect, dacă au existat conflicte de interese, dacă cineva a folosit frica oamenilor pentru a umple conturi private. „Nu urmărim răzbunare. Urmărim responsabilitate. Cei care au gestionat banii publici trebuie să dea explicațiile de rigoare. Moldova nu mai poate trăi în suspiciuni!”, a declarat Grițco. Fracțiunea Partidului Nostru menționează că instituirea Comisiei de anchetă privind gestionarea banilor publici în perioada stării de urgență este primul pas pentru a reda încrederea cetățenilor în instituțiile statului: „Banul public nu aparține politicienilor, dar cetățenilor Republicii Moldova!”. 

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se confruntă cu o criză majoră a credibilității UE, după ce doi oficiali de rang înalt au fost reținuți într-o anchetă de fraudă, arată o analiză Politico.Federica Mogherini, fostă vicepreședintă a Comisiei și șefă a serviciului de politică externă al UE (EEAS), și Stefano Sannino, fost secretar-general al EEAS și acum oficial în Comisia von der Leyen, fac obiectul unei anchete. Aceștia sunt suspectați că au comis fraude și conflicte de interese în cadrul unei licitații pentru înființarea Academiei Diplomatice a Uniunii Europene, legată de College of Europe.În plan politic, situația pune o presiune extraordinară asupra Președintei Comisiei Ursula von der Leyen, criticii acesteia cerând o nouă moțiune de cenzură. Deși unii oficiali apără pe von der Leyen, argumentând că serviciul extern (EEAS) este autonom. Scandalul a inflamat relațiile interne și a provocat îngrijorări serioase cu privire la reputația și credibilitatea instituțiilor europene.„Știu că cei care nu o plac pe von der Leyen vor folosi acest lucru împotriva ei, dar ei folosesc orice împotriva ei”, a declarat un oficial european citat de Politico. „Deoarece președinta von der Leyen este liderul cel mai vizibil din Bruxelles, îi atribuim toate responsabilitățile”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să fie supusă unei moțiuni de cenzură pentru ceva ce ar fi făcut Serviciul de Acțiune Externă. Ea nu este responsabilă pentru toate instituțiile”, a concluzionat acesta.De asemenea, incidentul este folosit de adversarii externi și partidele eurosceptice pentru a ataca standardele Uniunii privind statul de drept, mai ales în contextul unor scandaluri anterioare, precum Qatargate. Gheorghe Piperea, eurodeputatul român care a fost în spatele unui vot de neîncredere eșuat împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru Politico faptul că ia în considerare posibilitatea de a iniția o nouă moțiune.Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat pentru mass-media de stat că oficialii UE „preferă să ignore propriile probleme, în timp ce le dau constant lecții tuturor celorlalți”.UE se luptă să scape de o serie de scandaluri de corupție de la începutul acestui deceniu. Raidurile de marți vin în urma scandalului „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentarii prin mită și cadouri, precum și a anchetei din acest an privind activitățile de lobby ale gigantului tehnologic chinez Huawei în Europa.Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost reținută marți, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE, a declarat pentru AFP o sursă apropiată cazului.Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, iar ancheta se referă la presupuse fraude legate de formarea tinerilor diplomați, finanțată de UE.Alte două persoane, inclusiv un înalt funcționar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marți dimineață în legătură cu ancheta, potrivit aceleiași surse.Parchetul European (EPPO) a anunțat marți percheziții la Colegiul Europei din Bruges și la Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) din Bruxelles.La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucție, Poliția Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziții în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acțiune Externă din Bruxelles și la locuințele suspecților. Perchezițiile au beneficiat și de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).În discuție este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene - un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acțiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitație.Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei și/sau reprezentanții acestuia au fost informați în prealabil cu privire la criteriile de selecție ale procedurii de licitație și au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunțului de licitație.Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitație pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurența loială și că informații confidențiale legate de achizițiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidații care participau la licitație.Înainte de percheziții, EPPO a solicitat ridicarea imunității mai multor suspecți, care a fost acordată.Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate inițial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achizițiilor publice, corupție, conflict de interese și încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfășurare pentru a clarifica faptele și a stabili dacă au avut loc infracțiuni.

O echipă de asistență medicală urgentă din cadrul SAMU Ungheni a fost amenințată cu arma în timpul unei intervenții, în dimineața zilei de 2 decembrie 2025. Incidentul a avut loc după ce medicii au fost chemați să acorde ajutor unei femei de 47 de ani, care suferise o sincopă. Potrivit comunicatului Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), apelul la 112 a fost înregistrat la ora 09:24, iar echipa medicală a ajuns la fața locului în numai patru minute. Acolo, salvatorii au găsit trei persoane aflate în stare de ebrietate. În timpul intervenției, soțul pacientei, în vârstă de aproximativ 50 de ani, a devenit violent și a scos un pistol din buzunar, amenințând personalul medical. Deși se aflau într-o situație cu risc major, medicii și paramedicii au continuat acordarea asistenței, reușind să stabilizeze pacienta și să o transporte în siguranță la spital pentru îngrijiri specializate. Poliția, sosită la fața locului, urmează să clarifice circumstanțele acestui caz șocant. CNAMUP condamnă cu fermitate orice formă de agresiune asupra personalului medical, menționând că astfel de incidente pun în pericol atât viața echipelor de intervenție, cât și a pacienților. În primele șase luni ale anului 2025 au fost raportate 195 de cazuri de agresiuni împotriva echipelor AMU – 169 verbale și 26 fizice –, iar numărul lor este în creștere.

Instanța a respins aprobarea listei integrale a martorilor apărării în dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. Din cei peste 160 de persoane propuse să fie chemate la audieri în fața completului, judecătorii au acceptat doar 27. Avocatul Lucian Rogac califică încheierea magistraților drept o „discriminare și o nouă tentativă de dezavantajare a lui Vlad Plahotniuc în construcția apărării”. Magistrații au lăsat fără reacție mențiunea avocaților, scrie UNIMEDIA.Astfel printre cei acceptați să vină în calitate de martori se numără fostul premier Iurie Leancă, foștii deputați Oleg Reidman, Veaceslav Ioniță, fostul secretar general al Guvernului Victor Bodiu, foștii președinți de Parlament, Marian Lupu și Andrian Candu, precum și fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, și fosta viceguvernatoare a Băncii Centrale, Emma Tăbîrță.Lista propusă de apărătorii lui Vlad Plahotniuc este însă mult mai mare în care figurează și alți factori de decizie din perioada 2013 – 2015 din Guvern și Parlament, precum și foști șefi ai celor mai importante structuri financiare.Avocatul Lucian Rogac a denunțat că instanța tratează discriminatoriu această cauză și că acuzarea a fost favorizată în acest proces, în special prin audierea celor aproximativ 50 de martori propuși de procurori.„Am solicitat adăugirea sau completarea martorilor pe care i-am solicitat inițial cu o listă mai extinsă. În instanță am motivat pe deplin necesitatea audierii acestor martori în instanță, or primul capăt de acuzare și cel mai grav adus clientului meu este crearea și conducerea unei organizații criminale. Iar în acest sens, acuzarea nu a adus niciun martor care să demonstreze acest fapt. Nu a fost prezentată nici o probă care să demonstreze acest fapt. Iar în vederea susținerii apărării și demontării acuzațiilor înaintate, am și solicitat audierea anumitor factori de decizie din acea perioadă, 2013-2015, membri ai Parlamentului, Guvernului, CNPF-ului, Băncii Naționale și reprezentanți, factori de decizie din anumite bănci”, a declarat anterior Lucian Rogac.Apărarea a subliniat anterior că „o abordare discriminatorie în cazul stabilirii listei de martori reprezintă o încălcare a principiului unui proces echitabil, cel al transparenței și ridică suspiciuni privind integritatea examinării”.Magistrații nu au comentat până acum afirmațiile avocaților.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu Procuratura municipiului Bălți, efectuează mai multe percheziții la persoane din conducerea Penitenciarului nr. 6 Soroca, precum și la un deținut din aceeași instituție. Operațiunea se desfășoară în cadrul unui dosar penal deschis pe fapte de corupere pasivă și corupere activă. Potrivit materialelor cauzei, un șef de secție din penitenciar este bănuit că ar fi solicitat și primit, în repetate rânduri, bani de la soția unui deținut, în schimbul facilitării transmiterii unor obiecte interzise către persoane aflate în detenție. Perchezițiile din această dimineață au loc la în birourile conducerii și în unele celule din cadrul penitenciarului, la domiciliile și automobilele persoanelor vizate, dar și la unele persoane terțe. În urma acțiunilor de urmărire penală, un șef de secție a fost reținut și urmează să fie  plasat în izolator pentru 72 de ore, conform procedurilor legale.

Primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, a anunțat miercuri dimineață că demisionează din funcție. Decizia vine la scurt timp după declarația politicianului fugar Ilan Șor, care a anunțat pe 1 decembrie retragerea proiectelor „sociale” desfășurate în Republica Moldova și a sprijinului politic pentru primarii afiliați. „Demisionez. Este o decizie dificilă, dar în condițiile actuale, singura onestă posibilă. Autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte. Nu au nevoie de o Taraclie prosperă și fac totul ca echipa noastră să nu poată lucra eficient”, a declarat Lupov într-un video publicat pe rețelele de socializare. Edilul a reiterat mesajele promovate de Ilan Șor, afirmând că dezvoltarea orașului ar fi avut loc „grație echipei Șor”, în timp ce guvernarea actuală ar bloca proiectele sociale: „Continuarea implementării proiectelor cu dedicare totală este imposibilă sub dictatura stabilită sub regimul Sandu – PAS. (…) Ne sunt blocate cele mai importante inițiative — asistența socială și sprijinul pentru oameni.” Anunțul lui Lupov survine la doar o zi după ce și primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, și-a depus mandatul. Aceasta fusese aleasă în 2023 pe lista Partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, parte a Blocului „Victorie” condus de Șor. Veaceslav Lupov a devenit primar al orașului Taraclia în urma alegerilor din 2019, candidând din partea Partidului „Șor”. În vara anului 2023, formațiunea a fost declarată neconstituțională și lichidată. La alegerile locale din 2023, Lupov a candidat din nou, de această dată ca independent. Pe 1 decembrie 2025, Ilan Șor — condamnat în Republica Moldova și refugiat în Rusia — a anunțat că „își închide proiectele sociale” și că autoritățile i-ar fi blocat finanțările. Tot el a propus crearea unui „front național comun” împotriva guvernării PAS și a promis că va relua activitățile sociale „după schimbarea puterii”.

Patru membri ai unei familii din localitatea Grozasca, raionul Ungheni, au trecut prin momente de cumpănă în noaptea de 3 decembrie, după ce s-au intoxicat cu monoxid de carbon emanat de la o sobă defectă. Apelul la Serviciul 112 a fost făcut la ora 01:38.Potrivit IGSU, este vorba despre o femeie de 44 de ani și trei minori cu vârstele de 8, 11 și 15 ani. Toți au suferit o intoxicație ușoară cu gaze toxice și au primit îngrijiri medicale. Viața lor este acum în afara oricărui pericol, iar familia a refuzat spitalizarea.Investigațiile preliminare arată că monoxidul de carbon a pătruns în încăpere din cauza exploatării necorespunzătoare a canalului de evacuare al sobei. În locuință nu s-a produs ardere deschisă.În acest context, IGSU reamintește populației cât de importantă este prevenția pentru evitarea intoxicațiilor cu monoxid de carbon și recomandă: verificarea sobelor și a coșurilor de fum înainte de utilizare; curățarea periodică a canalelor de evacuare; evitarea folosirii sobelor defecte sau improvizate; supravegherea focului în permanență; aerisirea regulată a încăperilor, în special pe timp de noapte; instalarea detectoarelor de fum și monoxid de carbon.Potrivit datelor pentru anul 2025, au fost înregistrate 19 cazuri de intoxicații cu produse ale arderii, în urma cărora 49 de persoane, dintre care 27 de minori, au fost afectate. Două dintre aceste persoane și-au pierdut viața.

Negocierile purtate la Moscova între reprezentanții speciali ai președintelui rus Vladimir Putin și trimișii lui Donald Trump — miliardarul Steve Witkoff și ginerele fostului președinte american, Jared Kushner — au fost „productive” și „constructive”, potrivit oficialilor ruși.Asistentul prezidențial Iuri Ușakov a declarat că discuția dintre Putin și Witkoff a fost „constructivă, utilă și substanțială”. Deși un compromis concret nu a fost încă identificat, părțile au discutat „esența” propunerilor americane privind reglementarea conflictului din Ucraina, nu formulările exacte.Ușakov a precizat că Rusia a primit de la delegația americană patru documente suplimentare pe lângă planul inițial al lui Trump pentru soluționarea conflictului. Discuțiile au vizat: posibile căi de avansare spre o reglementare durabilă, elementele de fond ale planului american, perspectivele unei cooperări continue între Moscova și Washington în vederea păcii.„Cu unele propuneri putem fi de acord, altele au stârnit critici. Dar discuția a fost utilă”, a subliniat oficialul rus.Întrebat dacă au fost identificate compromisuri, Ușakov a explicat că problema teritorială rămâne cea mai importantă atât pentru Rusia, cât și pentru americani, iar unele formulări din propunerile SUA „nu sunt acceptabile”. Alte idei sunt „mai mult sau mai puțin promițătoare”, însă necesită discuții suplimentare.La întrebarea dacă negocierile au apropiat părțile de pace, Ușakov a răspuns: „Cu siguranță nu ne-au îndepărtat.”Potrivit lui Ușakov, delegația americană: i-a transmis lui Putin salutări și „cele mai bune urări” din partea lui Donald Trump, iar președintele rus a trimis, la rândul său, o serie de „semnale politice” și salutări către Trump prin intermediul lui Witkoff.

Principalii parteneri strategici ai Moldovei, în special Statele Unite și Uniunea Europeană, vor fi sesizați despre modul cum instanța examinează dosarul Plahotniuc și despre blocajele în asigurarea unei transparențe și a unui proces echitabil. Un set de observații, în acest sens, urmează să fie expediate de fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, scrie UNIMEDIA.Observatorul în dosarul Plahotniuc s-a referit, în special, la refuzul instanței de a permite jurnaliștilor relatarea și filmarea integrală a ședințelor cu participarea lui Vlad Plahotniuc.„Modul în care instanța a abordat acest demers al apărării demonstrează incapacitatea statului de a face față unor provocări legate de transparentizarea și generează suspiciuni de politizare și tentative de a ascunde adevărul de ochii societății, ceea ce este un deserviciu în raport cu partenerii de dezvoltare, or acest caz nu este monitorizat doar pe intern, ci și pe extern în ceea ce privește respectarea statului de drept. (…) Am să comunic public observațiile mele și mă voi adresa către partenerii de dezvoltare, care monitorizează cazul, ca să înțeleagă cum stau lucrurile în acest caz. Noi avem câțiva parteneri importanți, SUA, UE și state ale UE, care sunt interesați de respectivul caz, inclusiv Consiliul Europei. Apar suspiciuni cu privire la implicarea politicului în procesul de creare a completului, ținând cont de interesul unor judecători de a se promova în instanțe superioare”, a declarat Fadei Nagacevschi.Totodată, expertul în cazul Plahotniuc denunță și abordările instanței în procesul de audiere a martorilor și reiterează faptul că arestul preventiv în cazul lui Vlad Plahotniuc nu este unul justificat.„Am observat o poziție extrem de subțire a procuraturii cu suportul unor judecători de a se opune demersului de invitare a martorilor. Foarte mult se observă că pe procesul ăsta este o grabă și urgență dacă comparați alte dosare. (…) Arestul preventiv trebuie să fie făcut în strictă conformitate cu normele CEDO. Moldova a investit zeci de milioane de lei pentru monitorizare electronică, pentru a putea oferi șansă alternativă, să fie în arest la domiciliu cu brățară electronică, pentru ca statul să-și eficientizeze cheltuielile. Din cauza incapacității statului de a înțelege esența măsurii preventive noi plătim 30 de mii de lei pe lună pentru deținerea unei persoane. Măsura preventivă nu este o sancțiune, are un scop expres prevăzut de lege. Noi am fost condamnați nu o singură dată pe subiectul respectiv”, a mai adăugat Fadei Nagacevschi.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că Moscova „nu intenționează și nu își dorește” un conflict militar cu statele europene, însă a avertizat că Rusia este pregătită să reacționeze rapid dacă Europa ar iniția ostilități.„Dacă Europa însăși va începe acțiuni militare împotriva noastră — vom răspunde imediat și în deplină măsură. Europa nu este Ucraina. Acolo acționăm cât se poate de atent, chirurgical. În cazul unui război direct cu Europa, nu va mai exista cu cine și despre ce să negociem”, a subliniat Putin.Declarațiile au fost făcute în ajunul unei întâlniri cu reprezentanți americani, context în care liderul de la Kremlin a acuzat țările europene că încearcă să submineze inițiativele de pace promovate de Donald Trump.Putin susține că Europa „s-a autoexclus” din procesul de reglementare a conflictului din Ucraina și că în prezent „împiedică eforturile Statelor Unite”. Potrivit lui, statele europene înaintează propuneri „inacceptabile pentru Rusia” în cadrul unui eventual plan de pace.Totuși, președintele rus nu exclude revenirea europenilor la masa negocierilor, cu condiția ca aceștia să „țină cont de realitățile de pe teren”.

Ucraina așteaptă până la 5 miliarde de dolari din partea statelor NATO până la sfârșitul acestui an și între 12 și 16 miliarde de dolari pentru anul 2026, a declarat șefa Misiunii Ucrainei pe lângă NATO, Aliona Hetmanciuk, înaintea reuniunii miniștrilor de Externe ai Alianței, care are loc în aceste zile la Bruxelles.Potrivit acesteia, în cadrul reuniunii miniștrilor Apărării din 15 octombrie, statele membre NATO au anunțat contribuții de puțin peste 2 miliarde de dolari în mecanismul PURL — un program destinat achiziționării de armament american pentru Ucraina. Între timp, țările Alianței au semnalat disponibilitatea de a majora sprijinul la 4 miliarde, iar Kievul speră ca suma să ajungă la 5 miliarde până la finalul lui 2025.Pentru 2026, obiectivul Ucrainei este de a obține între 12 și 16 miliarde de dolari prin același mecanism, sumă necesară pentru a asigura continuitatea sprijinului militar în fața agresiunii ruse.Hetmanciuk a subliniat că fondurile PURL sunt vitale pentru respingerea ofensivei ruse de pe front, în special în contextul necesității munițiilor cu rază lungă de acțiune în zonele de interdicție („kill zones”). Totodată, Ucraina are nevoie de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru protecția orașelor și a infrastructurii critice.Diplomata a mai menționat că fundamentul relațiilor dintre Ucraina și Statele Unite este menținerea suveranității Ucrainei. Dreptul Kievului de a-și alege alianțele rămâne un principiu de bază, chiar dacă unii parteneri nu văd, deocamdată, aderarea la NATO ca pe cea mai solidă garanție de securitate.În acest context, Hetmanciuk a avertizat că orice proces de negociere privind războiul nu trebuie interpretat ca un motiv pentru reducerea sprijinului acordat Ucrainei de către parteneri.

Primăria Chișinău a anunțat inițierea procesului de lansare a Planului municipal de acțiuni pentru prevenirea consumului de droguri și a altor substanțe nocive în rândul copiilor și tinerilor pentru anii 2026–2028 — un document strategic pe care municipalitatea îl consideră esențial pentru siguranța și sănătatea noii generații.În acest context, astăzi, 2 decembrie, a fost organizată o ședință multisectorială cu participarea conducerii instituțiilor de învățământ primar și secundar, ciclul I și II. Scopul întâlnirii a fost consolidarea direcțiilor de acțiune ale municipalității în domeniul prevenirii și intervenției timpurii.La discuții au participat reprezentanți ai Direcției Generale Educație, Tineret și Sport, ai Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, ai Direcției municipale pentru protecția drepturilor copilului, precum și ai Poliției municipale Chișinău. Primăria subliniază că această componență multisectorială reprezintă un angajament ferm de a construi un front comun împotriva fenomenelor care pun în pericol dezvoltarea copiilor și tinerilor.În cadrul reuniunii au fost stabilite fundamentele pentru etapele inițiale ale Planului municipal 2026–2028, axate pe o abordare coordonată la nivelul Chișinăului, extinderea programelor de informare și educare pentru elevi și părinți, consolidarea parteneriatelor dintre școli, structurile sociale, poliție și administrația locală, precum și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de monitorizare și intervenție timpurie.În perioada următoare, Primăria Chișinău va continua procesul prin organizarea unor ședințe sectoriale, în cadrul cărora vor fi atribuite responsabilități specifice fiecărei instituții, stabilit calendarul de implementare și definite mecanismele de coordonare necesare pentru realizarea Planului municipal 2026–2028.

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a solicitat oficial Ministerului Muncii și Protecției Sociale să prezinte toate informațiile privind noua schemă de compensare la energie, după ce Guvernul a anunțat plafonarea compensațiilor pentru această iarnă. Potrivit parlamentarului, numeroși cetățeni au adresat întrebări despre modul în care plafonarea îi va afecta, motiv pentru care consideră necesară „transparență și date clare”. În acest sens, el a depus o cerere prin care solicită detalii privind numărul cererilor depuse, criteriile de aprobare și respingere, precum și formula exactă de calcul utilizată pentru stabilirea compensațiilor. ”Solicităm detalii privind modul în care sunt tratate diferențele dintre consumatorii ce utilizează diferite tipuri de energie (electricitate, gaze naturale, agent termic, combustibili solizi), precum și eventualele discrepanțe teritoriale între mediul urban și rural. Rugăm să fie prezentată formula exactă de calcul a compensațiilor, temeiurile statistice ale algoritmului, instituțiile care l-au elaborat și dacă acesta a fost supus unei evaluări independente”, se arată în interpelarea deputatului Partidului Nostru, adresată Ministerului Muncii. Cuiumju cere, de asemenea, informații despre capacitatea bugetară pentru sezonul rece 2025–2026, dificultățile întâmpinate de persoanele vulnerabile în procesul de accesare a compensațiilor, inclusiv digitizarea procedurilor, dar și măsurile de control menite să prevină eventualele abuzuri. ”Solicităm totodată date privind impactul real al compensațiilor asupra facturilor achitate de populație, nivelul de reducere a plăților pentru consumatorul mediu și numărul persoanelor care rămân neeligibile deși se află în situații sociale dificile. Rugăm să fie indicate mecanismele de monitorizare a potențialelor abuzuri, numărul cazurilor investigate și măsurile întreprinse în acest sens”. Nu în ultimul rând, parlamentarul solicită prezentarea surselor externe de finanțare utilizate pentru acest program. Deputatul subliniază că doar prin publicarea acestor date autoritățile pot asigura încrederea cetățenilor în mecanismul de compensare și pot garanta o aplicare echitabilă a schemei pentru toți beneficiarii. Valoarea maximă a compensațiilor pentru căldură și energie electrică în acest an va scădea de la 1 400 la 1 000 de lei, iar suma minimă va fi de 500 de lei. Proiectul care prevede reducerea plafoanelor l compensații a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de miercuri, 3 decembrie.

Fostul lider democrat Vlad Plahotniuc susține că acuzațiile procurorilor la adresa sa sunt lipsite de logică, dar și de probe. Mai mult, principalii martori care ar putea face lumină în acest caz nu au fost audiați. Acesta a mai atras atenția că principala învinuire din dosar constă în faptul că ar fi fost capul unei grupări criminale care controla toate instituțiile statului, însă anchetatorii refuză să discute cu reprezentanții acestor instituții care putea confirma sau infirma dacă au fost sau nu controlați de Plahotniuc, scrie UNIMEDIA.„Onorată instanță, în primul rând sunt un om care mă declar nevinovat. Sunt aici, în fața noastră, pentru a mă apăra împotriva unor acuzații, dar, ce este important, și pentru a face lumină în frauda bancară, în procesul care deja durează mai mult de zece ani. Eu nu am venit să cer favorul pentru mine. Cer doar o șansă egală și de a-mi demonstra nevinovăția. Și a arătat adevărul prin intermediul probelor acumulate, dar și-a martorilor noi identificați și esențiali pentru a face lumină și a arăta adevărul în frauda bancară”, a declarat Plahotniuc.Fostul lider democrat a declarat că se aștepta ca în fața instanței să fie invitați în calitate de martori ai acuzării demnitari din perioada în care s-a produs frauda bancară și care ar fi executat ordinele lui Plahotniuc. Totuși, spune Plahotniuc, niciunul nu a fost audiat în cadrul ședințelor de judecată.„Eu am fost acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, care a influențat și a controlat, la nivelul de stat, deciziile și acțiunile autorităților, precum legislative, executive, judecătorești, autorități legate sau responsabile de gestionarea domeniului financiar bancar, autorităților interne de supraveghere și comerciale și executive și fără acești martori este imposibil de demonstrat dacă această acuzație este veridică sau nu. Toți acești oameni i-au făcut complicii mei în această acuzație, pe prim-miniștri, unii miniștri de responsabilitate financiară, vorbim de președinții curților judecătorești, care au luat anumite decizii, conducerea BNM, conducere CNPF-ului, i-au făcut complicii mei care au acționat forțat ori benevol, că au executat ordinele mele, dar acuzația nu a venit cu nici cu unul din ei să fie audiați. Păi numai mărturiile lor puteau să arate adevărul ori nu. De ce nu a venit cu nimeni? Absolut cu nimeni. Pe acuzația cea mai principală noi nu avem nici un martor. Și nicio probă nu am auzit să avem înregistrări că eu aș fi ordonat, aș fi spus cuiva, nici unul, pe acuzația principală, nu a fost audiat”, a declarat Vlad Plahotniuc.În aceeași ordine de idei, fostul lider PDM a amintit că în perioada la care se face referire nu ocupa nicio funcție publică, iar guvernarea era una de coaliție, în frunte cu Vlad Filat care îi era rival, respectiv nu i se subordona.„În perioada respectivă, vorbim de anii 2012 și 2013, de când se vorbește, eu nu am avut statut oficial. Și Plahotniuc din 2012-2013 nu e Plahotniuc din 2016-2019. A fost cu tot o altă conjunctură, cu totul alte circumstanțe”, a mai spus Plahotniuc.

Fosta şefă a diplomaţiei UE, Federica Mogherini, a fost reţinută marţi, în cadrul unei anchete în Belgia privind o posibilă fraudă în utilizarea fondurilor UE, a declarat pentru agenția de știri AFP o sursă apropiată cazului, citată de Agerpres. Mogherini conduce în prezent Colegiul Europei din Bruges, iar ancheta se referă la presupuse fraude legate de formarea tinerilor diplomaţi, finanţată de UE. Alte două persoane, inclusiv un înalt funcţionar al Comisiei, au fost arestate la Bruxelles marţi dimineaţă în legătură cu ancheta, potrivit aceleiaşi surse. Parchetul European (EPPO) a anunţat marţi percheziţii la Colegiul Europei din Bruges şi la Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE) din Bruxelles. La cererea EPPO, aprobată de judecătorul de instrucţie, Poliţia Federală (FGP West-Vlaanderen) a efectuat percheziţii în mai multe clădiri ale Colegiului Europei din Bruges, la Serviciul European de Acţiune Externă din Bruxelles şi la locuinţele suspecţilor. Percheziţiile au beneficiat şi de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). În discuţie este proiectul pentru Academia Diplomatică a Uniunii Europene – un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomaţi din statele membre -, care a fost atribuit de Serviciul European de Acţiune Externă Colegiului Europei din Belgia, în perioada 2021-2022, în urma unei proceduri de licitaţie. Ancheta se concentrează asupra faptului dacă Colegiul Europei şi/sau reprezentanţii acestuia au fost informaţi în prealabil cu privire la criteriile de selecţie ale procedurii de licitaţie şi au avut motive suficiente să creadă că li se va atribui implementarea proiectului, înainte de publicarea oficială de către SEAE a anunţului de licitaţie. Există suspiciuni puternice că, în timpul procesului de licitaţie pentru program, a fost încălcat articolul 169 din Regulamentul financiar referitor la concurenţa loială şi că informaţii confidenţiale legate de achiziţiile publice în curs au fost partajate cu unul dintre candidaţii care participau la licitaţie. Înainte de percheziţii, EPPO a solicitat ridicarea imunităţii mai multor suspecţi, care a fost acordată. Faptele care fac obiectul anchetei au fost raportate iniţial către OLAF. Acestea ar putea constitui fraudă în domeniul achiziţiilor publice, corupţie, conflict de interese şi încălcare a secretului profesional. Ancheta este în curs de desfăşurare pentru a clarifica faptele şi a stabili dacă au avut loc infracţiuni.

Procuratura Soroca anunță finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a doi tineri de 20 și 22 de ani, acuzați de omor comis cu deosebită cruzime asupra unui bărbat din satul Ocolina.Potrivit anchetei, în noaptea de 14 septembrie 2025, cei doi ar fi mers la domiciliul victimei, unde, pe fondul unui conflict, ar fi agresat bărbatul. Ulterior, potrivit procurorilor, aceștia l-ar fi transportat în zona împădurită de la marginea localității și ar fi continuat acțiunile violente, care au dus la decesul victimei. Corpul neînsuflețit ar fi fost ulterior ascuns.Ambii învinuiți se află în prezent în arest preventiv.Procuratura precizează că faptele imputate sunt sancționate de Codul penal cu până la 20 de ani de închisoare sau detențiune pe viață.Dosarul urmează să fie examinat de instanța de judecată din Soroca.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a desfășurat, timp de o săptămână, o serie de acțiuni ample la nivel național pentru combaterea traficului și consumului ilegal de droguri. În urma operațiunilor, oamenii legii au scos din circuit substanțe narcotice cu o valoare estimată pe piața neagră de peste 20,2 milioane de lei.Potrivit comunicatului, subdiviziunile specializate și cele teritoriale ale Poliției au documentat zeci de cazuri și au efectuat percheziții în mai multe raioane ale țării.Rezultatele operațiunilor:Contravențional: 78 de cazuri investigate; 9 percheziții efectuate.Penal: 15 cauze penale pornite; 17 percheziții la domicilii, în transport și asupra persoanelor implicate.În cadrul acțiunilor au fost ridicate mai multe tipuri de droguri, inclusiv hașiș, PVP, cocaină, mefedronă, MDMA și marijuana.Valoarea totală a substanțelor narcotice confiscate ajunge la 20.236.600 lei. 

Președintele american Donald Trump i-ar fi transmis liderului venezuelean Nicolás Maduro că are la dispoziție o săptămână pentru a părăsi în siguranță Venezuela, potrivit unor surse citate de agenția Reuters. Discuția ar fi avut loc pe 21 noiembrie, în cadrul unui apel telefonic între cei doi.Termenul impus de Trump ar fi expirat pe 28 noiembrie, iar la scurt timp după, liderul de la Casa Albă a anunțat pe rețelele sale de socializare că SUA închid spațiul aerian deasupra Venezuelei.Sursele citate de Reuters afirmă că Maduro ar fi fost dispus să plece, dar doar în schimbul unei amnistii juridice complete — ridicarea sancțiunilor americane și încetarea investigației deschise de Curtea Penală Internațională. Trump nu ar fi acceptat aceste condiții.După refuz, reprezentanți ai administrației lui Maduro ar fi solicitat o nouă convorbire telefonică cu președintele american, însă aceasta nu a mai fost aprobată, susțin sursele agenției.Tensiunile dintre Washington și Caracas s-au accentuat în ultimele săptămâni, după ce forțele americane au efectuat lovituri asupra unor nave presupus legate de narcocarteluri, declanșând o nouă escaladare diplomatică.

Procurorii PCCOCS, de comun cu angajații Serviciului Fiscal de Stat, au deconspirat o schemă de evaziune fiscală de aproximativ 8 milioane de lei comisă de o companie din Chișinău în domeniul construcțiilor.Ulterior acestei evaziuni din perioada anilor 2019-2022, potrivit datelor din dosarul penal, persoanele din conducerea companiei ar fi recurs și la spălarea banilor tăinuiți de stat. Mai exact, cu scopul de a deghiza originea ilicită a banilor respectivi, bănuiții i-au utilizat pentru cumpǎrarea mai multor bunuri imobile private.Prin urmare, în baza documentării acestei infracțiuni a companiei, oamenii legii au descins cu percheziții, documente contabile, contracte de cesiune a creanțelor, contracte de împrumut, contracte de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile, telefoane mobile și purtători de informații ce urmează a fi examinate.

Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, a anunțat, într-un mesaj video adresat locuitorilor municipiului, că își depune demisia, acuzând autoritățile centrale de „blocarea sistematică” a proiectelor locale și de „persecutarea” echipei sale. Edilul susține că presiunile ar fi făcut imposibilă continuarea activității sale în fruntea primăriei.Cociu a enumerat proiectele realizate în această perioadă — de la reabilitări de străzi, curți și grădinițe, până la modernizarea iluminatului public, renovarea stadionului, extinderea parcărilor, susținerea pensionarilor cu ajutoare lunare, transport public gratuit și funcționarea parcului OrheiLand.În același mesaj, primarul susține că autoritățile centrale „au împiedicat fiecare proiect”, și-ar fi atribuit rezultatele primăriei și ar fi exercitat presiuni asupra funcționarilor și locuitorilor orașului. Cociu acuză actuala guvernare că „a furat alegerile prezidențiale și parlamentare” și că a blocat fondurile destinate proiectelor sociale și investițiilor municipale.„Cu mare regret vă anunț: îmi dau demisia. Eu și colegii mei suntem amenințați cu arestări pentru că lucrăm pentru oameni. (…) Nu mai putem garanta rezultate și suntem nevoiți să închidem toate proiectele noastre”, a declarat Tatiana Cociu.Anunțul Tatianei Cociu vine la scurt timp după mesajul video al politicianului fugar Ilan Șor, care a comunicat că își „închide proiectele sociale” din Republica Moldova. Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, se află în Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău au transmis Moscovei mai multe cereri de extrădare, rămase fără răspuns.Acesta acuză guvernarea că i-ar fi blocat, în ultimele șase luni, „peste 50 de milioane de dolari”, iar echipele sale locale ar fi supuse presiunilor. Șor susține că proiectele sale sociale ar putea fi reluate doar după o schimbare de putere în Republica Moldova.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, convoacă marți, 2 decembrie, ședința Consiliului Național de Securitate (CNS). În cadrul ședinței, membrii CNS vor examina riscurile de securitate informațională și cibernetică, fenomenul finanțării ilegale, precum și măsurile de consolidare a rezilienței statului și societății în fața amenințărilor hibride și a campaniilor de dezinformare și manipulare îndreptate împotriva Republicii Moldova. După ședința CNS, șefa statului va susține o conferință de presă, începând cu ora 16:30

Activitatea punctului de trecere a frontierei Giurgiulești–Reni a fost temporar sistată în noaptea de 2 decembrie 2025, după un atac cu drone asupra orașului Bolgrad, situat pe teritoriul Ucrainei. Potrivit Poliției de Frontieră, măsura a fost aplicată la ora 01:20, imediat după ce Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării a semnalat prezența unor drone observate pe radare, deplasându-se dinspre Reni spre Bolgrad.Autoritățile de frontieră din sudul Republicii Moldova au fost alertate, fiind activate procedurile de monitorizare permanentă a spațiului aerian de-a lungul frontierei. Totodată, Poliția de Frontieră a fost informată de către omologii ucraineni că asupra orașului Bolgrad erau lansate drone de tip Shahed.În intervalul 01:15 – 01:30, patrulele mobile ale Sectoarelor Cișmichioi și Copceac, precum și patrula staționară din punctul de trecere Vulcănești, au raportat mai multe explozii în zona Bolgrad și activitatea intensă a sistemelor antiaeriene ucrainene.La ora 02:01, alerta aeriană în Ucraina a fost ridicată, iar traficul prin punctul de trecere Giurgiulești–Reni a fost reluat.Poliția de Frontieră subliniază că spațiul aerian al Republicii Moldova nu a fost survolat, iar în zona de frontieră nu au existat riscuri pentru cetățeni. Situația rămâne în monitorizare continuă, însă autoritățile dau asigurări că populația este în afara oricărui pericol.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat după convorbirile avute cu președintele Franței, Emmanuel Macron, că încetarea războiului și garanțiile de securitate au fost principalele subiecte discutate. Liderul de la Kyiv a subliniat că pacea „trebuie să fie cu adevărat durabilă” și că încheierea conflictului depinde de implicarea fiecărui șef de stat.„Războiul trebuie să se încheie cât mai curând. Acum multe depind de participarea fiecărui lider. Astăzi vom discuta și cu alți lideri”, a transmis Zelenski.Declarațiile vin după negocierile care au avut loc ieri, în Florida, între delegațiile ucraineană și americană. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat discuțiile drept „productive”, iar trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, a apreciat întâlnirea cu partea ucraineană ca fiind „pozitivă”. Surse CNN au descris rundele de negocieri ca „dure, dar constructive”.În paralel, Kremlinul a confirmat că președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu Steve Witkoff pe 2 decembrie, în a doua parte a zilei. Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Putin, Rusia este „interesată de succesul” discuțiilor privind un posibil acord de pace și, din acest motiv, autoritățile ruse evită momentan să ofere detalii suplimentare presei despre procesul de negociere.

Drumul municipal de pe strada I. Vieru va fi reabilitat pentru prima dată, anunță primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov. Edilul s-a adresat locuitorilor de pe această stradă și ai străzilor adiacente pentru a-i informa despre începutul lucrărilor, începând dinspre strada Decebal. Aceasta este o etapă importantă pentru modernizarea infrastructurii și pentru siguranța și confortul locuitorilor.Pentru a executa lucrările calitativ și la timp, traficul pe strada I. Vieru va fi complet suspendat timp de 28 de zile, iar accesul din străzile adiacente va fi, de asemenea, afectat.„Știu că închiderea temporară a circulației va crea incomodități și vă cer sincer să aveți înțelegere și răbdare. Facem aceste lucrări pentru dumneavoastră — pentru ca în fața caselor dvs. să existe un drum comod și sigur, care să permită acces facil și sigur pentru toți locuitorii cartierului. Este un pas important pentru modernizarea infrastructurii și pentru creșterea calității vieții în cartierul dumneavoastră”, a menționat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.Primarul a mulțumit cetățenilor pentru sprijin și încredere, subliniind că aceste lucrări fac parte dintr-un efort continuu de modernizare a municipiului Bălți și de îmbunătățire a infrastructurii rutiere din oraș.Recent, într-un mesaj dedicat celor doi ani de la obținerea mandatului, primarul Alexandr Petkov a făcut o scurtă trecere în revistă a realizărilor în domeniul infrastructurii rutiere din Bălți. În această perioadă, au fost reabilitate drumuri principale precum străzile Vasile Lupu, Independenței, Sportivă și Decebal, cu lucrări efectuate corect, incluzând înlocuirea rețelelor subterane și aplicarea de marcaje durabile. Pentru prima dată în ultimii 50 de ani, au fost reparate curțile blocurilor pe străzile Glavan și Kolesov, iar podul de pe strada Babinschi a fost reabilitat pentru a permite extinderea unei rute noi de troleibuz. De asemenea, au fost construite sau modernizate drumuri de acces către instituții publice și scuaruri cu alei pietonale și iluminat modern.Printre proiectele noi lansate se numără reabilitarea străzilor 31 August și Kiev, construcția drumului de pe strada Dovator și modernizarea sistemului de canalizare pluvială. În paralel, s-a asigurat întreținerea drumurilor existente și repararea gropilor cu garanție, consolidând o abordare durabilă și responsabilă a infrastructurii urbane.

Ofițerii Direcției investigații criminale a INI anunță reținerea și plasarea în arest preventiv a trei persoane implicate în cazul omorului unui bărbat de 60 de ani, care a avut loc în septembrie 2025, în satul Horodiște din raionul Rezina.Victima, locuia singură, și a fost găsită decedată în locuința sa de către un vecin, cu mâinile legate la spate și multiple leziuni corporale cauzate de lovituri cu pumnii și picioarele.Potrivit investigațiilor, motivul crimei ar fi fost banii bǎrbatului, care  lipseau de la fața locului. În urma măsurilor speciale de investigație desfășurate de ofițerii Direcției investigații criminale a INI, în comun cu Inspectoratele de Poliție Rezina și Orhei, cu suportul  ofițerilor Direcției investigații analitice a INI și polițiștilor din  BPDS ”Fulger”, au fost identificați și reținuți trei suspecți. Este vorba despre organizatorul crimei, un bărbat de 41 de ani, cu antecedente penale și depistat la reținere cu substanțe asemănătoare drogurilor, un minor de 17 ani, autor al faptei, care cooperează cu ancheta, și un bărbat de 23 de ani, implicat în comiterea omorului.La solicitarea Procuraturii Orhei- oficiul Rezina, suspecții au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Cei doi adulți încearcă să tergiverseze ancheta și să influențeze minorul. 

Politicianul fugar Ilan Șor a anunțat, într-un mesaj video, că își „închide proiectele sociale” din Republica Moldova, acuzând autoritățile de la Chișinău că i-ar fi blocat resursele financiare și că i-ar „persecuta” echipele locale. Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, se află în prezent în Federația Rusă, iar cererile de extrădare trimise de Chișinău către Moscova rămân fără răspuns. „Astăzi, cu inima grea, anunț că sunt nevoit să închid proiectele mele sociale din R. Moldova, care tot acest timp i-au ajutat pe oameni să supraviețuiască. Fondurile pe care le transferăm sunt blocate total, angajații noștri sunt arestați — vedeți și știți cu toții acest lucru”, a declarat Șor în mesaj. Șor acuză actuala guvernare că i-ar fi blocat în ultimele șase luni „peste 50 de milioane de dolari” și afirmă că proiectele sale sociale vor fi reluate doar după schimbarea conducerii politice a țării. „Prima sarcină este să-i scoată din închisoare și din necaz pe cei persecutați de sandiști… A doua sarcină — să dărâmăm regimul. Ajutorul pentru oameni și proiectele sociale vor fi reluate în totalitate imediat ce se va schimba această putere animalică”, a spus el. Șor a mai anunțat că renunță la sprijinul politic oferit reprezentanților locali ai grupului său, motivând că persoanele apropiate lui ar fi „în pericol”. „Reprezentanții noștri aleși vor fi forțați să demisioneze și să renunțe la mandatele lor. Îmi retrag sprijinul politic pentru ei. Nu am dreptul să risc viața și libertatea acestor oameni”, a transmis politicianul. În același mesaj, Ilan Șor a anunțat formarea unui „front național comun”, pe care îl descrie drept o platformă cu două obiective declarate:  1. „Eliberarea persoanelor persecutate”,  2. „Răsturnarea regimului”. „Creăm un front național comun. Prima sarcină va fi să-i scoatem din închisoare pe cei persecutați… A doua sarcină este răsturnarea regimului”, a afirmat Șor. Ilan Șor a fost condamnat definitiv în iunie 2024 la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. El a fugit din Republica Moldova în 2019, iar de atunci se află în Federația Rusă. Partidul „Șor”, pe care îl conducea, a fost declarat neconstituțional în 2023, iar structurile sale au fost ulterior reorganizate sub alte denumiri.

Primarul Ion Ceban a anunțat în cadrul ședinței serviciilor municipale că vineri, 5 decembrie, de la ora 16:00, în Piața Marii Adunări Naționale va fi lansat cel mai mare Târg de Crăciun al Capitalei, împreună cu aprinderea Pomului principal de Crăciun și a tuturor decorațiunilor festive instalate în oraș. „Invităm toți doritorii, locuitorii și oaspeții Capitalei la evenimentul mult așteptat, în special pe cei mici”, a declarat edilul. Târgul va rămâne deschis până pe 18 ianuarie, iar municipalitatea promite o atmosferă festivă pe toată durata sărbătorilor de iarnă. Potrivit primarului, evenimentul atrage anual mii de vizitatori, iar numărul acestora este în continuă creștere. „Oamenii aleg să vină în PMAN pentru a petrece timp frumos alături de familie și prieteni”, a precizat Ceban, subliniind impactul social și turistic al târgului din Capitală. Ceremonia de deschidere de vineri va include un spectacol și un eveniment de excepție, iar municipalitatea pregătește o serie întreagă de activități pentru perioada următoare:  • evenimente dedicate ajunului Crăciunului (stil nou),  • program special în noaptea de Revelion,  • manifestări festive și pentru Crăciunul pe stil vechi. Primarul a mulțumit serviciilor municipale și tuturor celor implicați pentru efortul comun depus în pregătirea orașului: „Mulțumim tuturor pentru implicare, conlucrare și efortul depus împreună pentru ca orașul să se dezvolte și să crească.”

Republica Moldova marchează Ziua Națională a României printr-o serie de mesaje puternice și încărcate de simbolism, transmise de conducerea de la Chișinău. Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu au felicitat România și pe toți românii, subliniind legăturile istorice, culturale și valorice care unesc cele două maluri ale Prutului. Maia Sandu: „Datoria noastră este să apărăm moștenirea celor care au făcut posibil 1 Decembrie 1918” Șefa statului a amintit de momentul istoric al Marii Uniri, pe care l-a numit un reper al păcii, libertății și democrației pentru poporul român. Ea a atras atenția că aceste valori sunt astăzi amenințate, iar generația actuală are obligația de a apăra moștenirea lăsată de înaintași. „Să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale”, a transmis Maia Sandu. Președinta a încheiat mesajul cu urarea: „La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!” Igor Grosu: „Este o sărbătoare a noastră comună” Președintele Parlamentului a subliniat unitatea culturală și istorică dintre Republica Moldova și România, afirmând că moldovenii se uită spre România „cu respect, recunoștință și gratitudine”. „Suntem binecuvântați să avem un frate chiar peste Prut, care ne ajută și ne ghidează ori de câte ori avem nevoie”, a spus Igor Grosu. Totodată, el a îndemnat la consolidarea proiectelor comune: „Să construim în continuare poduri, școli, grădinițe, punți de legătură.” Alexandru Munteanu: „Azi celebrăm împreună România și reconfirmăm angajamentul nostru ferm” Premierul Republicii Moldova a subliniat semnificația dublă a zilei de 1 Decembrie pentru cei care „simt românește”. El a vorbit despre istoria împărtășită, rădăcinile comune și aspirațiile convergente spre un viitor european. „Tot ce ne leagă face ca parcursul european pe care-l construim să fie unicul drum firesc”, a spus Munteanu, adăugând că România rămâne un reper fundamental pentru Chișinău. „Privim cu admirație progresele României, iar solidaritatea sa ne oferă încrederea că și Republica Moldova va reuși. La mulți ani, România!”, a transmis premierul.

Imprudența în timpul fumatului a mai făcut o victimă în nordul țării. Cazul a avut loc în seara zilei de 30 noiembrie 2025, într-o locuință din satul Pererâta, raionul Briceni. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:01. Potrivit informațiilor înregistrate, flăcările au cuprins bunurile materiale din interiorul unei odăi cu suprafața de 8 m² și parțial acoperișul casei. La fața locului au intervenit două echipaje de pompieri și salvatori. În timpul lichidării incendiului, pompierii au depistat în interior cadavrul carbonizat al unui bărbat de 72 de ani. În urma cercetărilor efectuate de specialiștii IGSU, s-a stabilit că, cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza imprudenței în timpul fumatului. Toate circumstanțele cazului urmează a fi stabilite de organele de drept. În acest sens, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează repetat cetățenii că nerespectarea regulilor de securitate în timpul fumatului, poate avea consecințe fatale. Salvatorii îndeamnă oamenii să evite fumatul în interiorul locuințelor, în special în apropierea materialelor combustibile sau a celor ușor inflamabile. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să nu lase țigările aprinse fără supraveghere. Mai mult, în vederea prevenirii unor incendii, țigările trebuie să fie stinse în scrumieră cu puțină apă, iar apoi aruncate în coșul de gunoi. Potrivit IGSU de la începutul anului 2025, au fost înregistrate 170 de incendii provocate din cauza neglijenței în timpul fumatului, în urma cărora 38 persoane au decedat.

România marchează luni, 1 decembrie 2025, Ziua Națională printr-un amplu program de ceremonii și manifestări militare, desfășurate în București și în marile orașe ale țării. De la ora 11:00, la Arcul de Triumf, începe ceremonia oficială, cu intonarea Imnului Național și tragerea tradițională a 21 de salve de tun din zona Parcului Regele Mihai I. Parada militară propriu-zisă se desfășoară între 11:10 și 12:30, reunind:  • Peste 2.900 de militari  • 220 de mijloace tehnice  • 45 de aeronave Printre participanți se numără și 240 de militari străini, inclusiv din Republica Moldova, alături de contingente din Franța, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Spania, SUA și state aliate NATO. Publicul este sfătuit să ajungă în zonă cu cel puțin o oră înainte, iar deplasarea să fie făcută cu transportul public, dat fiind numărul mare de participanți și restricțiile de circulație. Parada include o serie de echipamente moderne:  • transportoare blindate Piranha V  • tancuri franceze Leclerc  • sisteme de artilerie CAESAR  • sisteme de rachete HIMARS și Patriot  • drone de luptă Bayraktar TB2 Dacă timpul permite, deasupra Bucureștiului vor survola avioane F-16, precum și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române. După încheierea paradei, între 11:30 și 14:30, zona Arcului de Triumf găzduiește o expoziție de tehnică militară, unde vizitatorii pot vedea de aproape vehiculele și echipamentele folosite în timpul defilării. Ultimul eveniment al zilei începe la ora 19:00, când militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” pornesc tradiționala retragere cu torțe, pe un traseu amplu ce include Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, Splaiul Independenței, Cotroceni și Bulevardul Iuliu Maniu, până la sediul brigăzii. Evenimentul se încheie în jurul orei 22:00. Evenimente în alte orașe ale României Alba Iulia — orașul Marii Uniri  • 11:00: Marea Adunare Națională, primirea soliilor  • 12:00: Te Deum și artificii la Catedrala Încoronării  • 13:15: Depuneri de coroane la Monumentul Marii Uniri  • 14:00: Paradă militară  • 16:00: Spectacol folcloric  • 17:30: Retragere cu torțe  • 20:30: Artificii în Piața Cetății Alba Carolina Constanța  • 09:00 – 10:00: Ceremonie la Monumentul Victoriei  • 11:00 – 13:00: Paradă militară pe Bulevardul Tomis Brașov  • 10:00: Sărbătorire organizată de Uniunea Junilor  • 12:00: Ceremonial militar și religios  • 18:00: Spectacol folcloric  • 19:30: Show de lasere Craiova  • 11:00: Ceremonie militar-religioasă  • 11:25: Depuneri de coroane la statuia lui Cuza  • 11:35 – 12:00: Defilare fără tehnică militară 1 Decembrie marchează votarea, în 1918, a Declarației de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, completând procesul început odată cu Unirea Basarabiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918). Peste 100.000 de oameni au participat atunci la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, confirmând aspirația comună a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. După Revoluția din 1989, Parlamentul României a stabilit 1 Decembrie ca zi națională oficială, înlocuind vechiul „23 August”.

România marchează la 1 Decembrie 2025 107 ani de la Marea Unire, momentul în care, în 1918, visul de veacuri al românilor – reunirea într-un singur stat național – a devenit realitate. Ziua Națională este, astfel, nu doar o sărbătoare, ci o reafirmare a identității, demnității și unității poporului român. Drumul spre statul național unitar român a început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Țara Românească sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. A continuat cu alipirea Dobrogei în 1878, odată cu cucerirea independenței, apoi cu unirea Basarabiei (27 martie 1918) și a Bucovinei (28 noiembrie 1918), în timpul regelui Ferdinand I. Ultima verigă – și cea decisivă – a fost Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, decisă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Potrivit Agerpres, Transilvania a avut cea mai puternică mișcare națională românească dintre teritoriile aflate sub dominație străină. De-a lungul anului 1918, politicieni, intelectuali și lideri ai comunităților românești au organizat comitete și consilii care să pregătească momentul decisiv al autodeterminării. Declarațiile lui Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul ungar au reprezentat prima afirmare oficială a dreptului românilor la libertate și autodeterminare, în spiritul celor 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson. La 31 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Național Român Central, care a pregătit convocarea Adunării de la Alba Iulia și a cerut, în mod ferm, eliberarea românilor de sub stăpânirea austro-ungară. La Alba Iulia s-au adunat 1.228 de delegați, reprezentând toate circumscripțiile electorale, instituțiile bisericești și culturale, organizațiile profesionale, studențești și muncitorești ale românilor transilvăneni. În afara sălii, pe Câmpul lui Horea, peste 100.000 de români – țărani, intelectuali, muncitori – așteptau cu sufletul la gură hotărârea istorică. Rezoluția adoptată proclama: „Unirea acestor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Tot atunci a fost creat Marele Sfat Național, iar mai târziu, regele Ferdinand a emis Decretul-lege din 11/24 decembrie 1918, care consfințea unirea cu Regatul României. În 1920, Parlamentul României a ratificat, prin lege, toate unirile istorice care au dus la formarea României Mari. La 15 octombrie 1922, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari – un act simbolic ce a consacrat unitatea statului român.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decis să își anuleze întâlnirea planificată cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, ca reacție directă la vizita acestuia la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de Marcin Przydacz, șeful Biroului de Politică Internațională din cadrul Președinției Poloniei.Potrivit lui Przydacz, Nawrocki „susține constant căutarea unor soluții reale pentru oprirea războiului din Ucraina”, război declanșat de Federația Rusă. Vizita lui Orbán la Moscova și mesajele transmise în contextul întâlnirii cu Putin au determinat partea poloneză să reducă la minimum programul vizitei în Ungaria.„În legătură cu vizita premierului Viktor Orbán la Moscova și cu contextul acesteia, președintele Nawrocki a decis să își limiteze programul în Ungaria doar la summitul liderilor Grupului de la Vișegrad”, a declarat Przydacz.În cadrul reuniunii cu președinții Cehiei, Slovaciei și Ungariei, șeful statului polonez urmează să discute teme de securitate și cooperare în Europa Centrală.Vizita lui Orbán la Moscova a avut loc vineri. Premierul ungar a afirmat atunci că își dorește „livrări stabile și avantajoase de petrol și gaze” din Rusia și a sugerat că un „stat tampon” al Ucrainei ar putea garanta pacea în perioada post-conflict.

La Washington au început discuțiile dintre delegația ucraineană și reprezentanții administrației americane privind pașii necesari pentru obținerea unui „acord de pace demn”, a anunțat ministrul Apărării al Ucrainei, Rustem Umerov.Potrivit oficialului, delegația ucraineană intră în negocieri cu trei priorități clare: menținerea unui dialog constructiv; avansarea discuțiilor pe baza progreselor obținute anterior la Geneva; protejarea intereselor fundamentale ale Ucrainei.Ulterior, Umerov a eliminat din rețelele sale sociale anunțul privind începerea discuțiilor cu Whitcoff și alți reprezentanți americani în SUA. Postarea a dispărut la scurt timp după publicare.Potrivit Axios, administrația americană dorește ca încă de astăzi să fie rezolvate neînțelegerile dintre Washington și Kiev pe cele două puncte esențiale ale planului de pace: aspectele teritoriale; garanțiile de securitate pentru Ucraina.Surse citate de publicație afirmă că aceste două subiecte vor domina negocierile de duminică dintre cele două delegații. Unul dintre interlocutori a declarat că „ucrainenii știu ce așteaptă SUA de la ei”, sugerând presiuni crescute pentru un acord.Conform acelorași surse, documentul agreat de americani și ucraineni urmează să fie prezentat președintelui rus Vladimir Putin marți, la Kremlin.

Despre tăcerea strategică a comunității experților și politicienilor de la ChișinăuAzi, în cele 5 raioane furate de regimul de la Moscova din corpul Republicii Moldova, numite regiunea transnistreană, au loc alegeri. Oamenii de acolo „aleg” așa-zisa administrație locală și așa-zisul Soviet Suprem.Toate funcțiile eligibile, cu excepția celei de așa-zis președinte, azi vor fi „legitimate” prin „alegeri”.Așadar, primarii, consilierii locali și deputații în Sovietul Suprem își vor lua puteri pentru următorul ciclu de 4 ani.Următorii 4 ani, în care, chipurile, noi, Republica Moldova, ne vom integra în Uniunea Europeană.Chiar și elevii de clasa a 8-a înțeleg că nu există soluție pozitivă de integrare europeană fără rezolvarea efectelor războiului Rusiei împotriva românismului din republica noastră.Noi ce facem? Tăcem strategic.Ați auzit vreo dezbatere? Vreo poziționare sau vreo luare de atitudine din partea autorităților ori a societății civile și a societății în civil? Eu știu că în cele 5 raioane temporar în afara controlului constituțional trăiesc peste 250 de mii de alegători, cetățeni ai Republicii Moldova. Și ce folos?Acești peste 250 de mii știu că noi mergem în Uniunea Europeană? Ei știu că pot, cel puțin, boicota aceste alegeri pentru a nu valida „puterea” neconstituțională și separatistă? Clar că nu știu. Nu știu pentru că nimeni de la Chișinău nu s-a trudit să le explice cum stau lucrurile. A încercat cineva, cu propagandă masivă proeuropeană, să ajungă la mințile și inimile lor?În schimb, radioul de la Tiraspol explică zilnic ce e cu „румыно-фашистские захватчики” și „гейевропа”.Acum vă întreb: cu cine luptați politic și ideologic, dragi guvernanți și societăți în civil? Aaaa, da: cu Șor și cu războiul hibrid, și la pachet cu cetățenii care își permit să vă dea cu nasul în prostia voastră. Cum să nu, ei doar sunt putiniști.Auziți, fraților: ăștia ne duc în Uniunea Europeană. Eu zic că ei nu știu drumul.Autor: Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale 

Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a anunțat că UE alocă 20 de milioane de euro pentru consolidarea apărării antiaeriene a Republicii Moldova, în contextul în care două drone rusești au încălcat vineri seara, 28 noiembrie, spațiul aerian al țării. Oficialul european a condamnat ferm incidentul, calificându-l drept „inacceptabil” și periculos pentru aviația civilă.„Încălcările spațiului aerian al Moldovei de către dronele rusești sunt inacceptabile și pun în pericol traficul aerian civil. UE investește 20 de milioane de euro anul acesta în apărarea antiaeriană a Moldovei pentru a-i întări securitatea. Cerul Moldovei nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei”, a scris Kallas pe platforma X.Cele două drone, de tip „Gherbera” potrivit autorităților ucrainene, au survolat ilegal teritoriul R. Moldova, determinând închiderea spațiului aerian pentru aproximativ o oră și zece minute. Două aeronave care se pregăteau să aterizeze au fost deviate, iar o altă cursă, gata de decolare, a fost ținută la sol până la dispariția pericolului. Autoritățile moldovene au confirmat ulterior că nu au fost depistate resturi sau obiecte care să pună în pericol populația.

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a anunțat că lucrările de reabilitare a scuarului și a scărilor din fața Complexului Memorial „Cimitirul Eroilor” se află pe ultima sută de metri. Proiectul este implementat de Pretura sectorului Botanica, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău din România.Edilul a subliniat că relația cu autoritățile buzoiene este una „foarte frumoasă”, amintind că Chișinăul și Buzăul au dezvoltat împreună mai multe proiecte de infrastructură și revitalizare urbană. La evenimentul oficial de inaugurare, Primăria intenționează să invite și partenerii din România.„În pofida la toate, Primăria Chișinău are cele mai multe parteneriate în ultima perioadă cu România și așa vom continua”, a declarat Ion Ceban.Proiectul de reabilitare a Complexului Memorial „Cimitirul Eroilor” a început în iunie 2023 și include o serie amplă de intervenții: reabilitarea trotuarelor existente; amenajarea unui scuar în formă de semicerc, dotat cu bănci și coșuri de gunoi; reconstrucția scării de acces către complex, inclusiv reabilitarea balustradei; restaurarea pilonilor și a peretelui de sprijin din perimetrul scuarului; crearea locurilor de parcare de-a lungul bd. Decebal; montarea pavajului tactil pentru orientarea persoanelor cu dizabilități; instalarea iluminatului stradal; amenajarea teritoriului adiacent.Primăria precizează că lucrările se apropie de final, iar inaugurarea oficială va avea loc în perioada următoare. Autoritățile afirmă că modernizarea acestei zone simbolice contribuie la valorificarea patrimoniului istoric al Chișinăului și la îmbunătățirea infrastructurii urbane din sectorul Botanica.

Președintele Vladimir Putin a semnat bugetul federal al Federației Ruse pentru 2026, care prevede alocări record pentru sectorul militar. Potrivit datelor publicate în presa rusă și analizelor independente, Kremlinul va investi minimum 166 de miliarde de dolari în continuarea războiului împotriva Ucrainei — cel mai mare nivel al cheltuielilor de apărare de la prăbușirea URSS.Suma uriașă reprezintă aproximativ o treime din totalul cheltuielilor statului, ceea ce marchează o militarizare accentuată a economiei ruse. Creșterea bugetului armatei vine însă cu costuri sociale semnificative: fondurile suplimentare au fost obținute prin tăieri în domeniile sociale, reducerea unor programe interne de sprijin și prin majorări fiscale.Pentru finanțarea bugetului uriaș de apărare, autoritățile de la Moscova au introdus noi taxe și impozite, au scumpit serviciile comunale și au instituit diverse contribuții suplimentare, măsuri care vor afecta direct nivelul de trai al populației.Analiștii subliniază că această orientare bugetară confirmă intenția Kremlinului de a continua războiul pe termen lung, în timp ce cetățenilor ruși li se cere „să strângă cureaua” pentru a susține mașinăria militară.

Demisia lui Andrei Iermak din funcția de șef al Oficiului Președintelui Ucrainei ar putea indica o schimbare majoră în abordarea Kievului față de negocierile de pace, notează publicația americană The American Conservative, analizând rolul și poziția acestuia în echipa prezidențială.Potrivit sursei, Iermak a fost unul dintre cei mai duri negociatori ai Ucrainei, opunându-se constant concesiilor teritoriale pe care analiștii occidentali le consideră esențiale pentru un eventual acord de pace. Chiar săptămâna aceasta, el declara că președintele Volodimir Zelenski „nu va schimba niciodată pământ pentru pace”, deși propunerea SUA ar permite ca anumite teritorii — inclusiv părți din regiunea Donețk — să fie transformate într-o zonă demilitarizată.Publicația amintește că, anul trecut, Iermak a coautorat un articol în Foreign Affairs în care „victoria totală” era prezentată drept singura cale spre pace, o perspectivă pe care comentatorii o consideră „nerealistă în contextul superiorității militare a Rusiei”.„Plecarea lui Iermak crește probabilitatea unei abordări mai flexibile a Kievului”, scrie The American Conservative, care sugerează că îndepărtarea acestuia din echipa de negociere ar putea reduce diferențele dintre pozițiile Ucrainei și ale Rusiei.The Telegraph: Iermak „irita” Washingtonul de mult timpÎn același timp, The Telegraph reamintește că Iermak era considerat de multă vreme o figură problematică pentru administrația americană. Publicația scrie că acesta ar fi comis mai multe erori în relația cu Casa Albă, inclusiv recomandarea către Zelenski de a insista asupra unei întâlniri în Biroul Oval cu Donald Trump — întâlnire descrisă ulterior drept „dezastruoasă”.Ziarul britanic mai notează că: Iermak ar fi sugerat să-i fie prezentate lui Trump fotografii cu prizonieri de război ucraineni emaciați, ceea ce ar fi „compromis” atmosfera discuției. După acea întâlnire, apropiați ai lui Trump i-ar fi recomandat lui Zelenski să-l demită pe Iermak, inclusiv din cauza faptului că acesta avea nevoie de traducător în timpul discuțiilor. Stilul său „abrupt și moralizator” îl transformase într-un „iritant bipartizan”, obosind atât republicanii, cât și democrații din Washington.Potrivit unor versiuni vehiculate în presa ucraineană, demisia lui Iermak ar fi legată de refuzul administrației Zelenski — și al lui Iermak personal — de a accepta punctele esențiale ale planului de pace propus de Donald Trump, care ar include retragera trupelor ucrainene din întreaga regiune Donețk.Prin pierderea funcției de șef al Oficiului Președintelui, Iermak își pierde și poziția de șef al delegației ucrainene în negocierile cu SUA, care vor fi reluate mâine la Miami — deja fără el la masă.

Rusia a lansat în noaptea și dimineața zilei de astăzi unul dintre cele mai masive atacuri asupra Ucrainei din ultima perioadă, folosind aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski.„Principalele ținte ale atacului au fost infrastructura energetică și obiectivele civile. Sunt multe distrugeri și incendii în blocuri de locuit. În acest moment, sunt cunoscute zeci de răniți și trei persoane decedate”, a transmis Zelenski, comentând consecințele loviturilor rusești.Președintele Ucrainei a subliniat că țara are nevoie urgentă de un număr suficient de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană, necesare pentru a proteja populația și infrastructura critică.Zelenski a îndemnat și țările europene să ia decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul în care Moscova continuă atacurile cu drone și rachete. „Este timpul ca Europa să ia o decizie privind activele înghețate, dacă Rusia nu vrea să renunțe la loviturile cu drone și rachete. Și trebuie discutat cu toți partenerii despre pașii necesari pentru a încheia acest război”, a adăugat liderul de la Kiev.Cea mai afectată zonă a fost capitala Ucrainei și împrejurimile sale. La Kiev, autoritățile confirmă doi morți și aproape 30 de răniți, în urma loviturilor care au avariat grav mai multe blocuri de locuit și au provocat incendii puternice. Partea vestică a orașului a rămas fără energie electrică.În regiunea Kiev, atacurile au lovit mai multe localități, inclusiv șase blocuri din raionul Brovarî, unde au fost raportate două persoane rănite.Ministerul Energiei al Ucrainei informează că aproximativ 500.000 de consumatori din Kiev și 100.000 din regiunea Kiev au rămas fără energie electrică din cauza loviturilor masive asupra infrastructurii energetice.Autoritățile continuă lucrările de intervenție, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce situația este evaluată în zonele afectate.

Spațiul aerian al Republicii Moldova ar fi fost închis temporar în această seară, după ce mai multe surse din aviație au semnalat prezența unor drone care s-ar fi apropiat de teritoriul țării. Deocamdată, Autoritatea Aeronautică Civilă și MoldATSA nu au confirmat oficial incidentul, însă datele de pe platformele de monitorizare a zborurilor par să susțină aceste informații.Potrivit surselor, toate aeronavele care urmau să aterizeze la Chișinău au fost redirecționate sau menținute în așteptare în spațiul aerian al României. Mai multe canale de Telegram din Ucraina au transmis, la rândul lor, că drone s-ar fi deplasat în direcția Republicii Moldova, alimentând suspiciunile privind activarea procedurilor de alertă aeriană.Ulterior, alarma aeriană a fost ridicată, iar spațiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis pentru trafic.Liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a confirmat într-o postare publică închiderea temporară a spațiului aerian:„Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar. Acum e redeschis. Două drone rusești au survolat din nou cerul nostru, una tocmai zburând deasupra raionului Florești. Patru avioane de la Barcelona, Roma, Verona și Paris care veneau spre Chișinău au fost ținute în spațiul aerian al României, până când dronele au părăsit Republica Moldova.”

Poliția de Frontieră a confirmat oficial, printr-un comunicat emis în această seară, că două drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în regiunea de nord a țării. Informațiile au fost transmise inițial de Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării.Potrivit datelor oficiale, cele două drone au pătruns în spațiul aerian național pe direcția Stanislavka (regiunea Odesa, Ucraina) – Vărăncău (regiunea din stânga Nistrului), fiind nedetectabile pe radar. Ulterior, autoritățile de frontieră ucrainene au informat partea moldoveană că dronele au fost observate și pe traseul Velikaia Kosnița (Ucraina) – Ruslanovca (raionul Soroca), traversând frontiera de stat „dintr-o parte în alta”.Ca urmare a incidentului, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar, fiind redeschis ulterior cu excepția regiunii de Nord, unde situația rămâne sub monitorizare.Poliția de Frontieră anunță că, în baza informațiilor primite, au fost inițiate procedurile prevăzute de legislația în vigoare. Zona pe unde ar fi trecut dronele este în prezent verificată de echipe specializate, însă până la această oră nu au fost identificate obiecte sau resturi care să prezinte riscuri pentru populație.Autoritățile continuă să monitorizeze situația, iar noi informații urmează să fie făcute publice pe măsură ce ancheta avansează.

Premierul Alexandru Munteanu a depus declarația de avere pentru anul 2024, iar documentul relevă active financiare și proprietăți considerabile atât în Republica Moldova, cât și în străinătate.Potrivit declarației, Munteanu deține: 93.000 de euro în conturi bancare deschise în România, Italia și Republica Moldova; Peste 1 milion USD investiți în titluri de stat americane, portofolii Robinhood și un fond de pensii din SUA; 131.000 grivne ucrainene; 2.700 lei românești; 21.000 lei moldovenești.Premierul declară trei bunuri imobile: Un apartament obținut prin donație; Un apartament achiziționat în 2023, în valoare de 677.000 de euro; O casă de locuit în Ucraina.Munteanu figurează și ca fondator sau coproprietar în mai multe companii: 100% din 4i Capital Partners LLC (SUA); 16% din Venbest Security Services (Ucraina); 21,86% din JSC VGP Ruta Ukraine.Declarația integrală  aici. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri seara, într-un mesaj video, că șeful Oficiului Președintelui, Andrii Iermak, și-a depus demisia, în contextul unei ample investigații anticorupție care vizează sectorul energetic și mai multe persoane influente din cercurile politice de la Kiev.„Vreau ca nimeni să nu aibă întrebări față de Ucraina. De aceea, astăzi luăm următoarele decizii interne. Primul pas – va avea loc o resetare a Oficiului Președintelui. Șeful Oficiului, Andrii Iermak, a depus cererea de demisie”, a declarat Zelenski.Liderul ucrainean i-a mulțumit lui Iermak pentru modul în care a reprezentat poziția Ucrainei în negocierile internaționale:Zelenski a anunțat că noul șef al Oficiului Prezidențial va fi selectat după consultări, care vor avea loc sâmbătă. Președintele a insistat că statul are nevoie de „forță internă”, în condițiile războiului și ale presiunilor diplomatice.„Pentru a avea această forță internă, nu trebuie să existe motive de distragere de la apărarea Ucrainei”, a subliniat el.În paralel cu anunțul demisiei lui Iermak, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Anticorupție (SAP) au confirmat că, în ultimele 15 luni, au desfășurat o investigație extinsă privind o schemă de corupție de proporții în sectorul energetic, operațiune denumită „Midas”.Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi influențat decizii strategice în cadrul companiei de stat Energoatom, prin intermediul unor oficiali, politicieni și oameni de afaceri.În schemă apar nume sonore: Timur Mindici, om de afaceri, cunoscut sub aliasul „Carlson”; Herman Halușcenko, ministrul Justiției și fost ministru al Energiei, poreclit „Profesorul”; Dmitro Basov, director executiv pentru securitate la Energoatom („Tenor”); alte persoane influente, inclusiv foști oficiali guvernamentali.Directorul NABU, Semen Krivonos, a anunțat că urmează „noi dezvăluiri importante” în dosarul „Midas”, semn că investigațiile vor continua la nivel înalt.Deși numele lui Andrii Iermak nu este menționat în dosar, demisia sa vine la scurt timp după ce anchetatorii au efectuat percheziții la locuința acestuia, fapt care a atras o puternică atenție internațională și apeluri la clarificarea situației din interiorul administrației prezidențiale.Iermak, considerat cel mai influent colaborator al lui Zelenski încă de la începutul invaziei ruse, a fost și principalul negociator al Kievului în discuțiile cu SUA privind formula de pace.

Perchezițiile desfășurate de agențiile anticorupție ucrainene la domiciliul lui Andrei Iermak, șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, au ajuns rapid în atenția presei internaționale, care analizează posibilele consecințe politice și diplomatice ale acestui episod.Potrivit The Guardian, acțiunile procurorilor ar putea avea „consecințe enorme pentru Ucraina” și chiar pentru negocierile de pace, având în vedere rolul central al lui Iermak în dialogul dintre Kiev și partenerii occidentali. Unii oficiali străini apreciau accesul direct pe care acesta îl oferea către Zelenski, în timp ce alții îl considerau un interlocutor „incomod”. Jurnaliștii notează că Zelenski s-a opus mereu demiterii lui Iermak, iar relația strânsă dintre cei doi face dificil de imaginat o astfel de decizie.În același timp, Reuters scrie că o eventuală plecare a șefului administrației prezidențiale ar putea fi interpretată în două moduri: fie ca un angajament ferm al lui Zelenski de a „face ordine”, fie ca un semnal că acuzațiile de corupție se apropie periculos de cercul apropiat președintelui. Agenția subliniază că scandalul izbucnește într-un moment extrem de sensibil, în care Washingtonul pune presiune pe Kiev să accepte propunerile privind negocierile de pace.Reacții din UE: „Instituțiile anticorupție funcționează”Comisia Europeană a reacționat pozitiv la efectuarea perchezițiilor. Potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Paula Pinho, citate de Le Monde, acțiunea demonstrează că agențiile anticorupție ale Ucrainei „își fac treaba”. În aceeași notă, reprezentantul CE Guillaume Mercier a remarcat că ancheta arată că instituțiile specializate „există și au autoritatea să acționeze”.Bruxelles-ul a subliniat în repetate rânduri că lupta împotriva corupției rămâne o condiție esențială în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.Varșovia: „Veste proastă pentru parcursul european al Ucrainei”În Polonia, presa și oficialii au primit cu îngrijorare vestea perchezițiilor. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, citat de wPolityce, a declarat că situația „nu este o veste bună” pentru securitatea regională și pentru perspectiva integrării Ucrainei în UE.„Aderarea în Uniunea Europeană este imposibilă fără transparență, inclusiv în politica anticorupție”, a subliniat ministrul, exprimând totodată speranța că efortul militar „eroic” al Ucrainei nu va fi umbrit de scandaluri exploatate de forțe ostile Kievului.Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a confirmat oficial efectuarea perchezițiilor, precizând că acestea sunt autorizate în cadrul unei anchete în curs. În paralel, procurorii anticorupție din cadrul SAP participă la acțiunile procedurale.Deși mai multe persoane din anturajul lui Zelenski sunt vizate în investigații, nici președintele, nici Andrei Iermak nu sunt acuzați oficial de vreo infracțiune.Iermak, 54 de ani, a confirmat pe rețelele sociale că anchetatorii „au acces deplin” în locuința sa, fiind asistat de avocați.

Judecătoria Chișinău a dispus arestarea pentru 30 de zile a organizatorului contrabandei cu armament descoperit în camionul oprit la vama Leușeni-Albița în noaptea de 20 noiembrie. Decizia a fost luată la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), anunță instituția.Bărbatul de 52 de ani, administrator al unei companii, este considerat principalul organizator al schemei și va fi cercetat în continuare în custodia statului, pentru a preveni eschivarea acestuia și pentru a asigura obiectivitatea investigațiilor.PCCOCS precizează că alte trei persoane rămân în arest preventiv și sunt investigate în același dosar: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii; conducătorul companiei de transport; brokerul.În ceea ce privește șoferul camionului — cetățean al Republicii Moldova — acesta a fost reținut de autoritățile din România, care au ridicat și marfa transportată ilegal.Camionul, încărcat cu armament, a fost oprit în jurul orei 01:30, în noaptea de 20 noiembrie, la punctul de trecere Albița. Șoferul declarase că transporta „elemente metalice” destinate Israelului, iar vehiculul fusese sigilat.Potrivit Procuraturii Generale, armele au ajuns în Republica Moldova prin contrabandă repetată, fiind introduse de un „cărăuș” care intra periodic în țară cu un camion marfar din Ucraina.Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat anterior că armamentul este de origine rusească și ar reprezenta „trofee de război” capturate pe teritoriul Ucrainei.PCCOCS subliniază că investigațiile penale continuă, iar toate persoanele implicate beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii.

Spitalul Municipal „Sfânta Treime” se pregătește să inaugureze unul dintre cele mai mari și moderne blocuri operatorii din Republica Moldova. Potrivit primarului Ion Ceban, noul bloc operator centralizat dispune de 15 săli de operație, construite conform standardelor internaționale, care pot funcționa simultan. Acestea sunt completate de o zonă de terapie intensivă și de spații special amenajate pentru pregătirea personalului medical.Blocul este dotat cu un sistem avansat de ventilare și beneficiază de trei surse autonome de energie, fapt ce garantează continuitatea intervențiilor și siguranța pacienților în orice situație. Tot aici au fost amenajate boxe pentru colectarea și dezinfectarea instrumentarului medical, precum și spații auxiliare pentru medici și asistente. O noutate este și sala dedicată serviciilor de telemedicină, care va permite consultații și intervenții la distanță prin videoconferință.Proiectul reprezintă una dintre cele mai mari investiții medicale realizate în capitală în ultimii ani. Reconstrucția capitală a blocului operator — cu 15 săli și un compartiment de terapie intensivă postanestezică — a fost finanțată integral din sursele proprii ale spitalului, în baza unui model de autogestiune financiară eficientă. Costul total al lucrărilor de infrastructură se ridică la 43,6 milioane de lei.În prezent, blocul operator este în proces de dotare cu utilaj medical, iar odată cu deschiderea sa vor fi inaugurate și trei secții noi: chirurgie vasculară, neurochirurgie și cardiochirurgie.Primăria Chișinău, Administrația Centrală și conducerea instituției medicale au colaborat pe tot parcursul proiectului, în timp ce spitalul și-a continuat activitatea în cele opt săli operatorii descentralizate, fără întreruperi ale intervențiilor.Spitalul „Sfânta Treime” este unul dintre cele mai mari din țară, cu 636 de paturi în regim normal și cu o capacitate extinsă la 1.200 de paturi în perioada pandemiei. Instituția înregistrează anual peste 80.000 de adresări, dintre care 32.000 de pacienți sunt spitalizați. Numărul intervențiilor chirurgicale efectuate aici a crescut la 22.000 pe an, față de 8.000 anterior.În ultimii ani, spitalul trece printr-un amplu proces de modernizare: eficientizare energetică, reparații capitale, reabilitarea secțiilor și dotarea cu echipamente medicale performante. A fost instalat cel mai avansat RMN 3T din țară, iar un nou computer tomograf de ultimă generație a fost pus în funcțiune.Instituția deține cel mai înalt calificativ acordat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, confirmând standarde înalte de calitate și siguranță.

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat vineri că își depune demisia din funcție, în urma controverselor legate de parcursul său academic. Decizia vine după ce presa din România a dezvăluit că într-un CV mai vechi oficialul ar fi indicat studii care nu corespund realității.„Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. (…) Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română”, a scris Moșteanu pe Facebook, precizând că decizia a fost discutată cu președintele Nicușor Dan, premierul României și conducerea partidului USR.Fostul ministru afirmă că România și Europa se află într-un context de securitate delicat, „sub asaltul Rusiei”, iar Armata Română are nevoie de stabilitate și claritate în conducere.„Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a precizat el.Moșteanu susține că în cele cinci luni de mandat a lucrat pentru „o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată”, că a întărit relațiile cu partenerii externi și a accelerat programele de modernizare.Controversa a pornit după ce publicația „Libertatea” a relatat că într-un CV oficial din perioada în care Moșteanu activa la Ministerul Transporturilor apărea mențiunea că ar fi absolvit Universitatea Athenaeum din București — instituție care, potrivit sursei citate, neagă că l-ar fi avut vreodată ca student.Pentru a răspunde criticilor, Moșteanu și-a publicat joi diploma de licență obținută în 2015 la Universitatea Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic. El a admis existența unei „greșeli jenante” în acel CV:„Într-un CV făcut în 2016 în viteză, pe un model de pe net, a rămas o greșeală care recunosc că mă jenează. (…) Pentru asta îmi cer scuze.”Moșteanu spune că a început prima facultate în 1992, la Automatică, dar a renunțat în anul doi pentru a munci. Ulterior, a urmat alte studii universitare, însă a finalizat licența abia în 2015.El susține că în cariera profesională din mediul privat și antreprenorial nu a avut nevoie de diplomă, însă a continuat să învețe „în fiecare zi”.

Președintele Fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat situația actuală a salariilor din sectorul public și a condițiilor de muncă ale inspectorilor de stat. Deputatul a ținut un discurs de la tribuna paramentului la această temă în cadrul dezbaterilor pe marginea proiectul de l modificare a Legii privind Inspectoratul de Stat al Muncii și Legii privind controlul de stat. „Nu poți cere rezultate de la oameni plătiți cu 9–10 mii de lei și, în același timp, să le mărești atribuțiile. Problema salariilor la negru nu se rezolvă cu grabă și bifări pentru partenerii externi, dar cu o adevărată revoluție fiscală și prin dialog cu cei din economia reală”, a declarat Renato Usatîi.În discursul său, politicianul a făcut referire la inspecțiile muncii și la necesitatea ca inspectorii să aibă atât atribuții clare, cât și resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. „Astăzi, dacă salariile ar fi fost 25.000–30.000 de lei pentru inspectori, aș fi avut încredere că vor face treaba corect. Așa însă, e greu să ceri responsabilitate și rezultate când oamenii sunt plătiți prea puțin”, a punctat Usatîi.Liderul Partidului Nostru a mai amintit experiența personală ca primar al municipiului Bălți, unde a constatat că reformele, deși benefice pentru cetățeni, erau adesea greu de implementat din cauza resurselor financiare limitate și a birocrației. „Trebuie să creăm condiții pentru oameni și să asigurăm că cei care apără drepturile muncitorilor pot face asta cu demnitate și fără constrângeri financiare”, a concluzionat Usatîi.Liderul Partidului Nostru a criticat, de asemenea, discrepanțele între angajați și unii oameni de afaceri, remarcând că în timp ce unii patroni circulă cu mașini de lux, muncitorii primesc salarii mici și nu beneficiază de condiții decente de muncă: „Mă doare când văd patroni cu S-Class, iar oamenii care le fac banii merg la lucru cu încălțăminte ruptă, fără echipament și fără respect!”, a spus Renato Usatîi. „Eu sunt pentru reforme, poate și mult mai dure decât ce își propun astăzi autoritățile, dar pentru ca acestea să dea rezultat, oamenii trebuie să fie plătiți corect și să aibă sprijin real în activitatea lor”, a subliniat el.Președintele Fracțiunii Partidului Nostru a subliniat că, până la adoptarea proiectului în a doua lectură, trebuie să fie realizate consultări temeinice cu participarea tuturor actorilor vizați, inclusiv a patronatelor. „Să reluăm dialogul și să rezolvăm rapid ce e de rezolvat, astfel încât să putem vota această lege până la sfârșitul anului și să demonstrăm partenerilor de dezvoltare că suntem eficienți. Până la lectura a doua, dacă vom consulta proiectul temeinic, cred că vom avea susținerea tuturor deputaților”, a încheiat Renato Usatîi.