Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a anunțat că UE alocă 20 de milioane de euro pentru consolidarea apărării antiaeriene a Republicii Moldova, în contextul în care două drone rusești au încălcat vineri seara, 28 noiembrie, spațiul aerian al țării. Oficialul european a condamnat ferm incidentul, calificându-l drept „inacceptabil” și periculos pentru aviația civilă.„Încălcările spațiului aerian al Moldovei de către dronele rusești sunt inacceptabile și pun în pericol traficul aerian civil. UE investește 20 de milioane de euro anul acesta în apărarea antiaeriană a Moldovei pentru a-i întări securitatea. Cerul Moldovei nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei”, a scris Kallas pe platforma X.Cele două drone, de tip „Gherbera” potrivit autorităților ucrainene, au survolat ilegal teritoriul R. Moldova, determinând închiderea spațiului aerian pentru aproximativ o oră și zece minute. Două aeronave care se pregăteau să aterizeze au fost deviate, iar o altă cursă, gata de decolare, a fost ținută la sol până la dispariția pericolului. Autoritățile moldovene au confirmat ulterior că nu au fost depistate resturi sau obiecte care să pună în pericol populația.

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a anunțat că lucrările de reabilitare a scuarului și a scărilor din fața Complexului Memorial „Cimitirul Eroilor” se află pe ultima sută de metri. Proiectul este implementat de Pretura sectorului Botanica, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău din România.Edilul a subliniat că relația cu autoritățile buzoiene este una „foarte frumoasă”, amintind că Chișinăul și Buzăul au dezvoltat împreună mai multe proiecte de infrastructură și revitalizare urbană. La evenimentul oficial de inaugurare, Primăria intenționează să invite și partenerii din România.„În pofida la toate, Primăria Chișinău are cele mai multe parteneriate în ultima perioadă cu România și așa vom continua”, a declarat Ion Ceban.Proiectul de reabilitare a Complexului Memorial „Cimitirul Eroilor” a început în iunie 2023 și include o serie amplă de intervenții: reabilitarea trotuarelor existente; amenajarea unui scuar în formă de semicerc, dotat cu bănci și coșuri de gunoi; reconstrucția scării de acces către complex, inclusiv reabilitarea balustradei; restaurarea pilonilor și a peretelui de sprijin din perimetrul scuarului; crearea locurilor de parcare de-a lungul bd. Decebal; montarea pavajului tactil pentru orientarea persoanelor cu dizabilități; instalarea iluminatului stradal; amenajarea teritoriului adiacent.Primăria precizează că lucrările se apropie de final, iar inaugurarea oficială va avea loc în perioada următoare. Autoritățile afirmă că modernizarea acestei zone simbolice contribuie la valorificarea patrimoniului istoric al Chișinăului și la îmbunătățirea infrastructurii urbane din sectorul Botanica.

Președintele Vladimir Putin a semnat bugetul federal al Federației Ruse pentru 2026, care prevede alocări record pentru sectorul militar. Potrivit datelor publicate în presa rusă și analizelor independente, Kremlinul va investi minimum 166 de miliarde de dolari în continuarea războiului împotriva Ucrainei — cel mai mare nivel al cheltuielilor de apărare de la prăbușirea URSS.Suma uriașă reprezintă aproximativ o treime din totalul cheltuielilor statului, ceea ce marchează o militarizare accentuată a economiei ruse. Creșterea bugetului armatei vine însă cu costuri sociale semnificative: fondurile suplimentare au fost obținute prin tăieri în domeniile sociale, reducerea unor programe interne de sprijin și prin majorări fiscale.Pentru finanțarea bugetului uriaș de apărare, autoritățile de la Moscova au introdus noi taxe și impozite, au scumpit serviciile comunale și au instituit diverse contribuții suplimentare, măsuri care vor afecta direct nivelul de trai al populației.Analiștii subliniază că această orientare bugetară confirmă intenția Kremlinului de a continua războiul pe termen lung, în timp ce cetățenilor ruși li se cere „să strângă cureaua” pentru a susține mașinăria militară.

Demisia lui Andrei Iermak din funcția de șef al Oficiului Președintelui Ucrainei ar putea indica o schimbare majoră în abordarea Kievului față de negocierile de pace, notează publicația americană The American Conservative, analizând rolul și poziția acestuia în echipa prezidențială.Potrivit sursei, Iermak a fost unul dintre cei mai duri negociatori ai Ucrainei, opunându-se constant concesiilor teritoriale pe care analiștii occidentali le consideră esențiale pentru un eventual acord de pace. Chiar săptămâna aceasta, el declara că președintele Volodimir Zelenski „nu va schimba niciodată pământ pentru pace”, deși propunerea SUA ar permite ca anumite teritorii — inclusiv părți din regiunea Donețk — să fie transformate într-o zonă demilitarizată.Publicația amintește că, anul trecut, Iermak a coautorat un articol în Foreign Affairs în care „victoria totală” era prezentată drept singura cale spre pace, o perspectivă pe care comentatorii o consideră „nerealistă în contextul superiorității militare a Rusiei”.„Plecarea lui Iermak crește probabilitatea unei abordări mai flexibile a Kievului”, scrie The American Conservative, care sugerează că îndepărtarea acestuia din echipa de negociere ar putea reduce diferențele dintre pozițiile Ucrainei și ale Rusiei.The Telegraph: Iermak „irita” Washingtonul de mult timpÎn același timp, The Telegraph reamintește că Iermak era considerat de multă vreme o figură problematică pentru administrația americană. Publicația scrie că acesta ar fi comis mai multe erori în relația cu Casa Albă, inclusiv recomandarea către Zelenski de a insista asupra unei întâlniri în Biroul Oval cu Donald Trump — întâlnire descrisă ulterior drept „dezastruoasă”.Ziarul britanic mai notează că: Iermak ar fi sugerat să-i fie prezentate lui Trump fotografii cu prizonieri de război ucraineni emaciați, ceea ce ar fi „compromis” atmosfera discuției. După acea întâlnire, apropiați ai lui Trump i-ar fi recomandat lui Zelenski să-l demită pe Iermak, inclusiv din cauza faptului că acesta avea nevoie de traducător în timpul discuțiilor. Stilul său „abrupt și moralizator” îl transformase într-un „iritant bipartizan”, obosind atât republicanii, cât și democrații din Washington.Potrivit unor versiuni vehiculate în presa ucraineană, demisia lui Iermak ar fi legată de refuzul administrației Zelenski — și al lui Iermak personal — de a accepta punctele esențiale ale planului de pace propus de Donald Trump, care ar include retragera trupelor ucrainene din întreaga regiune Donețk.Prin pierderea funcției de șef al Oficiului Președintelui, Iermak își pierde și poziția de șef al delegației ucrainene în negocierile cu SUA, care vor fi reluate mâine la Miami — deja fără el la masă.

Rusia a lansat în noaptea și dimineața zilei de astăzi unul dintre cele mai masive atacuri asupra Ucrainei din ultima perioadă, folosind aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski.„Principalele ținte ale atacului au fost infrastructura energetică și obiectivele civile. Sunt multe distrugeri și incendii în blocuri de locuit. În acest moment, sunt cunoscute zeci de răniți și trei persoane decedate”, a transmis Zelenski, comentând consecințele loviturilor rusești.Președintele Ucrainei a subliniat că țara are nevoie urgentă de un număr suficient de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană, necesare pentru a proteja populația și infrastructura critică.Zelenski a îndemnat și țările europene să ia decizii privind utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul în care Moscova continuă atacurile cu drone și rachete. „Este timpul ca Europa să ia o decizie privind activele înghețate, dacă Rusia nu vrea să renunțe la loviturile cu drone și rachete. Și trebuie discutat cu toți partenerii despre pașii necesari pentru a încheia acest război”, a adăugat liderul de la Kiev.Cea mai afectată zonă a fost capitala Ucrainei și împrejurimile sale. La Kiev, autoritățile confirmă doi morți și aproape 30 de răniți, în urma loviturilor care au avariat grav mai multe blocuri de locuit și au provocat incendii puternice. Partea vestică a orașului a rămas fără energie electrică.În regiunea Kiev, atacurile au lovit mai multe localități, inclusiv șase blocuri din raionul Brovarî, unde au fost raportate două persoane rănite.Ministerul Energiei al Ucrainei informează că aproximativ 500.000 de consumatori din Kiev și 100.000 din regiunea Kiev au rămas fără energie electrică din cauza loviturilor masive asupra infrastructurii energetice.Autoritățile continuă lucrările de intervenție, iar bilanțul victimelor ar putea crește pe măsură ce situația este evaluată în zonele afectate.

Spațiul aerian al Republicii Moldova ar fi fost închis temporar în această seară, după ce mai multe surse din aviație au semnalat prezența unor drone care s-ar fi apropiat de teritoriul țării. Deocamdată, Autoritatea Aeronautică Civilă și MoldATSA nu au confirmat oficial incidentul, însă datele de pe platformele de monitorizare a zborurilor par să susțină aceste informații.Potrivit surselor, toate aeronavele care urmau să aterizeze la Chișinău au fost redirecționate sau menținute în așteptare în spațiul aerian al României. Mai multe canale de Telegram din Ucraina au transmis, la rândul lor, că drone s-ar fi deplasat în direcția Republicii Moldova, alimentând suspiciunile privind activarea procedurilor de alertă aeriană.Ulterior, alarma aeriană a fost ridicată, iar spațiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis pentru trafic.Liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a confirmat într-o postare publică închiderea temporară a spațiului aerian:„Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar. Acum e redeschis. Două drone rusești au survolat din nou cerul nostru, una tocmai zburând deasupra raionului Florești. Patru avioane de la Barcelona, Roma, Verona și Paris care veneau spre Chișinău au fost ținute în spațiul aerian al României, până când dronele au părăsit Republica Moldova.”

Poliția de Frontieră a confirmat oficial, printr-un comunicat emis în această seară, că două drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în regiunea de nord a țării. Informațiile au fost transmise inițial de Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării.Potrivit datelor oficiale, cele două drone au pătruns în spațiul aerian național pe direcția Stanislavka (regiunea Odesa, Ucraina) – Vărăncău (regiunea din stânga Nistrului), fiind nedetectabile pe radar. Ulterior, autoritățile de frontieră ucrainene au informat partea moldoveană că dronele au fost observate și pe traseul Velikaia Kosnița (Ucraina) – Ruslanovca (raionul Soroca), traversând frontiera de stat „dintr-o parte în alta”.Ca urmare a incidentului, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar, fiind redeschis ulterior cu excepția regiunii de Nord, unde situația rămâne sub monitorizare.Poliția de Frontieră anunță că, în baza informațiilor primite, au fost inițiate procedurile prevăzute de legislația în vigoare. Zona pe unde ar fi trecut dronele este în prezent verificată de echipe specializate, însă până la această oră nu au fost identificate obiecte sau resturi care să prezinte riscuri pentru populație.Autoritățile continuă să monitorizeze situația, iar noi informații urmează să fie făcute publice pe măsură ce ancheta avansează.

Premierul Alexandru Munteanu a depus declarația de avere pentru anul 2024, iar documentul relevă active financiare și proprietăți considerabile atât în Republica Moldova, cât și în străinătate.Potrivit declarației, Munteanu deține: 93.000 de euro în conturi bancare deschise în România, Italia și Republica Moldova; Peste 1 milion USD investiți în titluri de stat americane, portofolii Robinhood și un fond de pensii din SUA; 131.000 grivne ucrainene; 2.700 lei românești; 21.000 lei moldovenești.Premierul declară trei bunuri imobile: Un apartament obținut prin donație; Un apartament achiziționat în 2023, în valoare de 677.000 de euro; O casă de locuit în Ucraina.Munteanu figurează și ca fondator sau coproprietar în mai multe companii: 100% din 4i Capital Partners LLC (SUA); 16% din Venbest Security Services (Ucraina); 21,86% din JSC VGP Ruta Ukraine.Declarația integrală  aici. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri seara, într-un mesaj video, că șeful Oficiului Președintelui, Andrii Iermak, și-a depus demisia, în contextul unei ample investigații anticorupție care vizează sectorul energetic și mai multe persoane influente din cercurile politice de la Kiev.„Vreau ca nimeni să nu aibă întrebări față de Ucraina. De aceea, astăzi luăm următoarele decizii interne. Primul pas – va avea loc o resetare a Oficiului Președintelui. Șeful Oficiului, Andrii Iermak, a depus cererea de demisie”, a declarat Zelenski.Liderul ucrainean i-a mulțumit lui Iermak pentru modul în care a reprezentat poziția Ucrainei în negocierile internaționale:Zelenski a anunțat că noul șef al Oficiului Prezidențial va fi selectat după consultări, care vor avea loc sâmbătă. Președintele a insistat că statul are nevoie de „forță internă”, în condițiile războiului și ale presiunilor diplomatice.„Pentru a avea această forță internă, nu trebuie să existe motive de distragere de la apărarea Ucrainei”, a subliniat el.În paralel cu anunțul demisiei lui Iermak, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Anticorupție (SAP) au confirmat că, în ultimele 15 luni, au desfășurat o investigație extinsă privind o schemă de corupție de proporții în sectorul energetic, operațiune denumită „Midas”.Potrivit anchetatorilor, gruparea ar fi influențat decizii strategice în cadrul companiei de stat Energoatom, prin intermediul unor oficiali, politicieni și oameni de afaceri.În schemă apar nume sonore: Timur Mindici, om de afaceri, cunoscut sub aliasul „Carlson”; Herman Halușcenko, ministrul Justiției și fost ministru al Energiei, poreclit „Profesorul”; Dmitro Basov, director executiv pentru securitate la Energoatom („Tenor”); alte persoane influente, inclusiv foști oficiali guvernamentali.Directorul NABU, Semen Krivonos, a anunțat că urmează „noi dezvăluiri importante” în dosarul „Midas”, semn că investigațiile vor continua la nivel înalt.Deși numele lui Andrii Iermak nu este menționat în dosar, demisia sa vine la scurt timp după ce anchetatorii au efectuat percheziții la locuința acestuia, fapt care a atras o puternică atenție internațională și apeluri la clarificarea situației din interiorul administrației prezidențiale.Iermak, considerat cel mai influent colaborator al lui Zelenski încă de la începutul invaziei ruse, a fost și principalul negociator al Kievului în discuțiile cu SUA privind formula de pace.

Perchezițiile desfășurate de agențiile anticorupție ucrainene la domiciliul lui Andrei Iermak, șeful cancelariei președintelui Volodimir Zelenski, au ajuns rapid în atenția presei internaționale, care analizează posibilele consecințe politice și diplomatice ale acestui episod.Potrivit The Guardian, acțiunile procurorilor ar putea avea „consecințe enorme pentru Ucraina” și chiar pentru negocierile de pace, având în vedere rolul central al lui Iermak în dialogul dintre Kiev și partenerii occidentali. Unii oficiali străini apreciau accesul direct pe care acesta îl oferea către Zelenski, în timp ce alții îl considerau un interlocutor „incomod”. Jurnaliștii notează că Zelenski s-a opus mereu demiterii lui Iermak, iar relația strânsă dintre cei doi face dificil de imaginat o astfel de decizie.În același timp, Reuters scrie că o eventuală plecare a șefului administrației prezidențiale ar putea fi interpretată în două moduri: fie ca un angajament ferm al lui Zelenski de a „face ordine”, fie ca un semnal că acuzațiile de corupție se apropie periculos de cercul apropiat președintelui. Agenția subliniază că scandalul izbucnește într-un moment extrem de sensibil, în care Washingtonul pune presiune pe Kiev să accepte propunerile privind negocierile de pace.Reacții din UE: „Instituțiile anticorupție funcționează”Comisia Europeană a reacționat pozitiv la efectuarea perchezițiilor. Potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Paula Pinho, citate de Le Monde, acțiunea demonstrează că agențiile anticorupție ale Ucrainei „își fac treaba”. În aceeași notă, reprezentantul CE Guillaume Mercier a remarcat că ancheta arată că instituțiile specializate „există și au autoritatea să acționeze”.Bruxelles-ul a subliniat în repetate rânduri că lupta împotriva corupției rămâne o condiție esențială în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.Varșovia: „Veste proastă pentru parcursul european al Ucrainei”În Polonia, presa și oficialii au primit cu îngrijorare vestea perchezițiilor. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, citat de wPolityce, a declarat că situația „nu este o veste bună” pentru securitatea regională și pentru perspectiva integrării Ucrainei în UE.„Aderarea în Uniunea Europeană este imposibilă fără transparență, inclusiv în politica anticorupție”, a subliniat ministrul, exprimând totodată speranța că efortul militar „eroic” al Ucrainei nu va fi umbrit de scandaluri exploatate de forțe ostile Kievului.Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a confirmat oficial efectuarea perchezițiilor, precizând că acestea sunt autorizate în cadrul unei anchete în curs. În paralel, procurorii anticorupție din cadrul SAP participă la acțiunile procedurale.Deși mai multe persoane din anturajul lui Zelenski sunt vizate în investigații, nici președintele, nici Andrei Iermak nu sunt acuzați oficial de vreo infracțiune.Iermak, 54 de ani, a confirmat pe rețelele sociale că anchetatorii „au acces deplin” în locuința sa, fiind asistat de avocați.

Judecătoria Chișinău a dispus arestarea pentru 30 de zile a organizatorului contrabandei cu armament descoperit în camionul oprit la vama Leușeni-Albița în noaptea de 20 noiembrie. Decizia a fost luată la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), anunță instituția.Bărbatul de 52 de ani, administrator al unei companii, este considerat principalul organizator al schemei și va fi cercetat în continuare în custodia statului, pentru a preveni eschivarea acestuia și pentru a asigura obiectivitatea investigațiilor.PCCOCS precizează că alte trei persoane rămân în arest preventiv și sunt investigate în același dosar: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii; conducătorul companiei de transport; brokerul.În ceea ce privește șoferul camionului — cetățean al Republicii Moldova — acesta a fost reținut de autoritățile din România, care au ridicat și marfa transportată ilegal.Camionul, încărcat cu armament, a fost oprit în jurul orei 01:30, în noaptea de 20 noiembrie, la punctul de trecere Albița. Șoferul declarase că transporta „elemente metalice” destinate Israelului, iar vehiculul fusese sigilat.Potrivit Procuraturii Generale, armele au ajuns în Republica Moldova prin contrabandă repetată, fiind introduse de un „cărăuș” care intra periodic în țară cu un camion marfar din Ucraina.Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat anterior că armamentul este de origine rusească și ar reprezenta „trofee de război” capturate pe teritoriul Ucrainei.PCCOCS subliniază că investigațiile penale continuă, iar toate persoanele implicate beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii.

Spitalul Municipal „Sfânta Treime” se pregătește să inaugureze unul dintre cele mai mari și moderne blocuri operatorii din Republica Moldova. Potrivit primarului Ion Ceban, noul bloc operator centralizat dispune de 15 săli de operație, construite conform standardelor internaționale, care pot funcționa simultan. Acestea sunt completate de o zonă de terapie intensivă și de spații special amenajate pentru pregătirea personalului medical.Blocul este dotat cu un sistem avansat de ventilare și beneficiază de trei surse autonome de energie, fapt ce garantează continuitatea intervențiilor și siguranța pacienților în orice situație. Tot aici au fost amenajate boxe pentru colectarea și dezinfectarea instrumentarului medical, precum și spații auxiliare pentru medici și asistente. O noutate este și sala dedicată serviciilor de telemedicină, care va permite consultații și intervenții la distanță prin videoconferință.Proiectul reprezintă una dintre cele mai mari investiții medicale realizate în capitală în ultimii ani. Reconstrucția capitală a blocului operator — cu 15 săli și un compartiment de terapie intensivă postanestezică — a fost finanțată integral din sursele proprii ale spitalului, în baza unui model de autogestiune financiară eficientă. Costul total al lucrărilor de infrastructură se ridică la 43,6 milioane de lei.În prezent, blocul operator este în proces de dotare cu utilaj medical, iar odată cu deschiderea sa vor fi inaugurate și trei secții noi: chirurgie vasculară, neurochirurgie și cardiochirurgie.Primăria Chișinău, Administrația Centrală și conducerea instituției medicale au colaborat pe tot parcursul proiectului, în timp ce spitalul și-a continuat activitatea în cele opt săli operatorii descentralizate, fără întreruperi ale intervențiilor.Spitalul „Sfânta Treime” este unul dintre cele mai mari din țară, cu 636 de paturi în regim normal și cu o capacitate extinsă la 1.200 de paturi în perioada pandemiei. Instituția înregistrează anual peste 80.000 de adresări, dintre care 32.000 de pacienți sunt spitalizați. Numărul intervențiilor chirurgicale efectuate aici a crescut la 22.000 pe an, față de 8.000 anterior.În ultimii ani, spitalul trece printr-un amplu proces de modernizare: eficientizare energetică, reparații capitale, reabilitarea secțiilor și dotarea cu echipamente medicale performante. A fost instalat cel mai avansat RMN 3T din țară, iar un nou computer tomograf de ultimă generație a fost pus în funcțiune.Instituția deține cel mai înalt calificativ acordat de Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, confirmând standarde înalte de calitate și siguranță.

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat vineri că își depune demisia din funcție, în urma controverselor legate de parcursul său academic. Decizia vine după ce presa din România a dezvăluit că într-un CV mai vechi oficialul ar fi indicat studii care nu corespund realității.„Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. (…) Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română”, a scris Moșteanu pe Facebook, precizând că decizia a fost discutată cu președintele Nicușor Dan, premierul României și conducerea partidului USR.Fostul ministru afirmă că România și Europa se află într-un context de securitate delicat, „sub asaltul Rusiei”, iar Armata Română are nevoie de stabilitate și claritate în conducere.„Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a precizat el.Moșteanu susține că în cele cinci luni de mandat a lucrat pentru „o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată”, că a întărit relațiile cu partenerii externi și a accelerat programele de modernizare.Controversa a pornit după ce publicația „Libertatea” a relatat că într-un CV oficial din perioada în care Moșteanu activa la Ministerul Transporturilor apărea mențiunea că ar fi absolvit Universitatea Athenaeum din București — instituție care, potrivit sursei citate, neagă că l-ar fi avut vreodată ca student.Pentru a răspunde criticilor, Moșteanu și-a publicat joi diploma de licență obținută în 2015 la Universitatea Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic. El a admis existența unei „greșeli jenante” în acel CV:„Într-un CV făcut în 2016 în viteză, pe un model de pe net, a rămas o greșeală care recunosc că mă jenează. (…) Pentru asta îmi cer scuze.”Moșteanu spune că a început prima facultate în 1992, la Automatică, dar a renunțat în anul doi pentru a munci. Ulterior, a urmat alte studii universitare, însă a finalizat licența abia în 2015.El susține că în cariera profesională din mediul privat și antreprenorial nu a avut nevoie de diplomă, însă a continuat să învețe „în fiecare zi”.

Președintele Fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a criticat situația actuală a salariilor din sectorul public și a condițiilor de muncă ale inspectorilor de stat. Deputatul a ținut un discurs de la tribuna paramentului la această temă în cadrul dezbaterilor pe marginea proiectul de l modificare a Legii privind Inspectoratul de Stat al Muncii și Legii privind controlul de stat. „Nu poți cere rezultate de la oameni plătiți cu 9–10 mii de lei și, în același timp, să le mărești atribuțiile. Problema salariilor la negru nu se rezolvă cu grabă și bifări pentru partenerii externi, dar cu o adevărată revoluție fiscală și prin dialog cu cei din economia reală”, a declarat Renato Usatîi.În discursul său, politicianul a făcut referire la inspecțiile muncii și la necesitatea ca inspectorii să aibă atât atribuții clare, cât și resurse adecvate pentru a-și îndeplini sarcinile. „Astăzi, dacă salariile ar fi fost 25.000–30.000 de lei pentru inspectori, aș fi avut încredere că vor face treaba corect. Așa însă, e greu să ceri responsabilitate și rezultate când oamenii sunt plătiți prea puțin”, a punctat Usatîi.Liderul Partidului Nostru a mai amintit experiența personală ca primar al municipiului Bălți, unde a constatat că reformele, deși benefice pentru cetățeni, erau adesea greu de implementat din cauza resurselor financiare limitate și a birocrației. „Trebuie să creăm condiții pentru oameni și să asigurăm că cei care apără drepturile muncitorilor pot face asta cu demnitate și fără constrângeri financiare”, a concluzionat Usatîi.Liderul Partidului Nostru a criticat, de asemenea, discrepanțele între angajați și unii oameni de afaceri, remarcând că în timp ce unii patroni circulă cu mașini de lux, muncitorii primesc salarii mici și nu beneficiază de condiții decente de muncă: „Mă doare când văd patroni cu S-Class, iar oamenii care le fac banii merg la lucru cu încălțăminte ruptă, fără echipament și fără respect!”, a spus Renato Usatîi. „Eu sunt pentru reforme, poate și mult mai dure decât ce își propun astăzi autoritățile, dar pentru ca acestea să dea rezultat, oamenii trebuie să fie plătiți corect și să aibă sprijin real în activitatea lor”, a subliniat el.Președintele Fracțiunii Partidului Nostru a subliniat că, până la adoptarea proiectului în a doua lectură, trebuie să fie realizate consultări temeinice cu participarea tuturor actorilor vizați, inclusiv a patronatelor. „Să reluăm dialogul și să rezolvăm rapid ce e de rezolvat, astfel încât să putem vota această lege până la sfârșitul anului și să demonstrăm partenerilor de dezvoltare că suntem eficienți. Până la lectura a doua, dacă vom consulta proiectul temeinic, cred că vom avea susținerea tuturor deputaților”, a încheiat Renato Usatîi.

Fostul premier Vlad Filat lansează critici dure la adresa autorităților în legătură cu modul în care Republica Moldova a achiziționat gaze în ultimii doi ani și acuză lipsa de transparență a ANRE privind prețul actual de import. Într-o postare publicată astăzi, Filat afirmă că Moldova a plătit între 25% și 90% mai mult decât statele din Uniunea Europeană, ceea ce ar fi generat pierderi directe de 317 milioane de dolari pentru consumatori și economie. Potrivit acestuia, diferențele față de prețul mediu european nu au fost accidentale, ci „consecvente”, iar nota finală a fost achitată de cetățeni și de mediul de afaceri. Filat susține că, pentru prima dată de la înființarea ANRE, instituția ar fi „închis complet” accesul public la date privind prețul mediu de achiziție a gazelor naturale — informație care anterior era publică. În timp ce prețul mediu de achiziție în UE ar fi scăzut cu 25%, ajungând la 382 USD pentru 1.000 m³, în Moldova nu se cunoaște nici sursa gazelor, nici cantitatea, nici prețul de import. „Unicul indicator indirect”, spune Filat, rămâne prețul mediu de furnizare, care în trimestrul III al anului 2025 este cu 32% mai mare decât în perioada similară a anului trecut. În postare, fostul premier atrage atenția și asupra creșterii semnificative a tarifului pentru consumatorii casnici:  • anul trecut: 13,13 lei/m³,  • în prezent: 16,75 lei/m³. Filat afirmă că majorările se resimt în întreaga economie și contribuie la „recesiuni repetate, falimente, scădere industrială, sărăcirea populației și cea mai mare depopulare din istoria țării”. În final, fostul premier califică situația drept „sabotaj economic asupra unei țări deja fragile” și întreabă retoric: „Până când, Moldova?” Deocamdată, autoritățile nu au comentat acuzațiile formulate de Vlad Filat privind politicile de achiziție a gazelor și decizia ANRE de a nu publica prețul mediu de import.

Astăzi, 28 noiembrie, creștinii ortodocși de stil vechi au intrat în Postul Crăciunului, o perioadă de pregătire spirituală care durează 40 de zile și se încheie pe 7 ianuarie, când este sărbătorită Nașterea Domnului.Pe durata postului, credincioșii sunt îndemnați să adopte o alimentație fără carne, lapte și ouă, respectând tradițiile bisericești. Consumul de pește este permis în zilele de sâmbătă și duminică, precum și la unele sărbători religioase importante din această perioadă.Această perioadă este văzută nu doar ca o perioadă de restricții alimentare, ci și ca un timp al rugăciunii, al faptelor bune și al introspecției. Preoții îi îndeamnă pe credincioși să participe la slujbe, să se roage și să ofere sprijin celor aflați în nevoie.Postul Crăciunului este considerat o oportunitate de curățare sufletească și de apropiere de valorile creștine, pregătind credincioșii pentru bucuria sărbătorii Nașterii Domnului.

NABU și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) au efectuat în această dimineață percheziții la șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Andrii Ermak, în zona cartierului guvernamental din Kiev. Informația a fost confirmată oficial de NABU. „NABU și SAP desfășoară acțiuni de urmărire penală (percheziții) la conducătorul Oficiului Președintelui Ucrainei. Acțiunile sunt autorizate și au loc în cadrul unei investigații în curs”, se arată în comunicatul instituției. Mai multe detalii vor fi comunicate ulterior, au precizat reprezentanții biroului anticorupție. Potrivit jurnalistilor publicației „Ukrainska Pravda”, aproximativ 10 angajați ai NABU și SAP au fost surprinși intrând în cartierul guvernamental chiar înainte de începerea perchezițiilor. Agenția de presă UNIAN a solicitat instituțiilor anticorupție comentarii oficiale privind operațiunea, însă acestea nu au fost oferite până la această oră. În prezent, nu este cunoscut dosarul în cadrul căruia este vizat Andrii Ermak, iar autoritățile nu au informat dacă perchezițiile au legătură cu investigațiile recente privind corupția la nivel înalt. Operațiunea are loc pe fundalul unui scandal major, după ce detectivii NABU l-au identificat pe omul de afaceri Timur Mindici drept suspect în crearea unei organizații criminale, spălarea banilor proveniți din scheme ilegale și exercitarea unei influențe nejustificate asupra fostului ministru al Apărării, Rustem Umerov. Subiectul investigațiilor anticorupție a fost discutat și la ședința fracțiunii „Slujitorul Poporului”, la 20 noiembrie, la care a participat și președintele Volodimir Zelenski. Potrivit surselor, la întrebarea privind o posibilă demisie a șefului administrației prezidențiale, Zelenski ar fi răspuns că „studiază situația, se gândește”. Andrii Ermak a fost prezent la ședință.

Procurorii PCCOCS, împreună cu ofițerii de poliție și angajații trupelor speciale „Fulger”, desfășoară astăzi peste 20 de percheziții pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul investigațiilor din cauza penală „Tux”. Descinderile au loc la domiciliile și în automobilele persoanelor vizate în dosar, iar rezultatele vor fi coraportate la probatoriul acumulat până în prezent, anunță procurorii.Potrivit PCCOCS, ancheta penală continuă cu noi acțiuni procesuale, în timp ce persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției.Perchezițiile au loc la doar câteva zile după audierile din Parlament privind schema de criptomonedă TUX, considerate una dintre cele mai mari escrocherii financiare din ultimii ani.Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a confirmat în cadrul audierilor că printre organizatorii schemei s-ar regăsi foști angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și ai altor instituții de stat. El a precizat că IGP a inițiat o anchetă încă din luna august, în baza articolelor privind „practicarea ilegală a activității de întreprinzător” și „spălarea de bani”.Totuși, investigarea este anevoioasă, întrucât o parte din operațiunile schemei s-a desfășurat în afara țării, fiind necesară cooperarea cu autorități străine prin comisii rogatorii.La audieri au mai fost prezenți sau au transmis note oficiale reprezentanți ai INI, Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și PCCOCS. Nicio instituție nu a putut stabili, deocamdată, amploarea reală a escrocheriei.Presa a relatat anterior că prăbușirea platformei de investiții TUX ar fi afectat circa 50 de mii de cetățeni, atrași de promisiuni de profit rapid. Pe 7 octombrie, utilizatorii au primit un mesaj prin care li se cerea o plată suplimentară de 100 de dolari pentru a-și accesa conturile, însă după efectuarea transferului accesul le-a fost blocat definitiv.Cifra uriașă nu a fost confirmată oficial: CNPF a primit doar cinci sesizări, iar IGP – 13. Cernăuțeanu crede că mulți păgubiți evită să depună plângeri, temându-se că ar putea recunoaște indirect implicarea într-o activitate nereglementată. În cazul funcționarilor publici, aceștia ar fi fost obligați să declare eventuale câștiguri, a precizat el.PCCOCS a informat deputații că, deși nu a primit sesizări din partea victimelor, investigația a fost pornită din oficiu.Deputații din opoziție au acuzat instituțiile statului că nu au intervenit la timp pentru stoparea schemei TUX.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că planul de pace propus de Donald Trump pentru Ucraina, format inițial din 28 de puncte, a fost împărțit în patru componente în urma discuțiilor dintre delegațiile Ucrainei și SUA la Geneva. Potrivit lui Putin, Moscova a primit acest document și îl consideră o posibilă bază pentru negocieri.„După discuțiile de la Geneva dintre Ucraina și Statele Unite, ei au decis între ei că toate cele 28 de puncte trebuie împărțite în patru părți. Toate acestea ne-au fost transmise. În general, suntem de acord că planul Trump poate constitui fundamentul unor viitoare acorduri”, a spus liderul de la Kremlin.Putin a afirmat că, deocamdată, nu există un proiect complet al unui acord de pace, ci doar „un set de întrebări propuse pentru discuții”. Totodată, el a precizat că americanii „țin cont în anumite aspecte” de poziția Rusiei, subliniind necesitatea negocierilor punct cu punct.Președintele rus a confirmat că o delegație din SUA este așteptată săptămâna viitoare la Moscova, în contextul discuțiilor privind posibilele formule de pace.Putin a mai declarat că Rusia este gata să semneze un document prin care să confirme oficial că nu are „planuri agresive” față de Europa — un punct care figurează în propunerile lui Trump. El a respins din nou ideea unui ipotetic atac asupra statelor europene, numindu-i pe cei care promovează astfel de scenarii „șarlatani”.În ceea ce privește conflictul din Ucraina, Putin a reiterat cererea ca armata ucraineană să se retragă din „teritoriile ocupate”. „Dacă vor pleca, noi vom opri ostilitățile. Dacă nu, le vom atinge obiectivele pe cale militară”, a declarat el.Planul lui Trump prevede, printre altele, retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk — o propunere considerată inacceptabilă de autoritățile de la Kiev.Putin a afirmat că, în prezent, nu este posibilă semnarea unui acord cu Ucraina „din punct de vedere juridic”, motivând că Rusia are nevoie de recunoaștere internațională pentru teritoriile ocupate. „Trebuie ca deciziile noastre să fie recunoscute de actorii internaționali majori. Avem nevoie de recunoaștere, dar nu de la Ucraina acum”, a spus președintele rus.El a insistat că Ucraina ar trebui să organizeze un referendum pe tema frontierelor, o idee respinsă anterior de Kiev.În ciuda pozițiilor dure, Putin a spus că în viitor „este posibilă o înțelegere cu Ucraina”, adăugând că „există destui oameni sănătoși în această țară care vor relații normale cu Rusia”.Declarația a fost imediat comentată de canale apropiate administrației Zelenski, care au scris că „Putin a început castingul pentru a cincea coloană”.Autoritățile ucrainene nu au reacționat oficial deocamdată.

Regiunea transnistreană dispune în prezent de aproximativ 54–56 de milioane de metri cubi de gaze, un volum suficient pentru aproape două săptămâni, raportat la consumul actual. Declarația a fost făcută de ministrul energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu pentru IPN, în care oficialul a subliniat că mecanismul actual de furnizare a gazelor către stânga Nistrului rămâne funcțional.Junghietu a precizat că, în eventualitatea unei întreruperi, Guvernul poate activa mecanismul de sprijin în valoare de 60 de milioane de euro, creat pentru a preveni situații critice și susținut financiar de Uniunea Europeană. Deși administrația de la Tiraspol a refuzat inițial această asistență, autoritățile de la Chișinău afirmă că prioritatea rămâne protejarea cetățenilor Republicii Moldova din regiune și evitarea unei noi crize umanitare.Potrivit ministrului, cea mai mare parte a gazelor este utilizată pentru producerea energiei electrice. Centrala din regiune consumă zilnic în jur de 3 milioane de metri cubi de gaze, generând între 150 și 160 MW, uneori chiar până la 180 MW. Acest volum acoperă necesarul intern, completat de cei 34–35 MW produși de centrala hidroelectrică.Junghietu a menționat că Guvernul nu cunoaște prețul gazelor practicat în regiune, întrucât aceste date țin de contracte comerciale interne care nu sunt comunicate autorităților constituționale.Ministrul a reamintit, de asemenea, că ANRE a desemnat în toamnă Moldovagaz drept entitate responsabilă pentru furnizarea gazelor către Tiraspoltransgaz, în conformitate cu legislația. Compania are și obligația de a procura volumele necesare pentru respectarea cerinței de stocare de 15%.

Un accident grav s-a produs în această dimineață pe traseul Ohrincea–Cruglic, în raionul Criuleni. Potrivit Poliției, un automobil de marca Volkswagen s-a izbit violent de stația de așteptare a transportului public din apropierea satului Cruglic, după care a fost cuprins de flăcări. Șoferul, un bărbat de 33 de ani din raionul Rîbnița, a fost găsit decedat. Poliția precizează că, anterior impactului, vehiculul fusese observat de un echipaj INSP în stația din localitatea Ivancea, raionul Orhei. În timpul verificărilor, agenții i-au cerut conducătorului auto actele și supunerea la testarea alcoolscopică. Bărbatul a pornit însă motorul și a plecat de la fața locului, ignorând indicațiile legale ale polițiștilor. Ulterior, pe traseul R-6–G-72, șoferul a continuat să se deplaseze cu viteză excesivă și nu a oprit nici la semnalele agenților aflați pe traseu. Pe un carosabil umed, în apropierea satului Cruglic, acesta a pierdut controlul asupra volanului și a intrat în plin în stația de așteptare. Polițiștii ajunși la fața locului i-au acordat primul ajutor până la sosirea ambulanței, însă medicii nu au mai putut decât să constate decesul. Cadavrul a fost transportat la expertiza medico-legală pentru stabilirea cauzei exacte a morții. Poliția urmează să stabilească toate circumstanțele producerii tragediei.

Parlamentul a denunțat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale. Proiectul a fost susțin în lectura a doua de 57 deputați.Acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă, în baza principiului reciprocității prevăzut de Acord.Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Russkiy Mir»”.Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești în februarie 2025.Autorii susțin că, în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a Republicii Moldova. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu există un mecanism echitabil pentru promovarea informațiilor despre Republica Moldova, ceea ce subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului.

Fostul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi denunță o „justiție selectivă în cazul dosarului în care este vizat Vlad Plahotniuc, lucru demonstrat inclusiv de abaterile și de modul în care este examinată în instanță această cauză”. Juristul se referă, în special, la „grabă suspectă operată de unii dintre judecătorii care examinează dosarul și care sunt în proces de vetting și în așteptarea unor promovări”. Ministerul Justiției nu a comentat aceste afirmații. Anterior însă, un deputat PAS a recunoscut public faptul că ședințele pe dosarul Plahotniuc se desfășoară într-un ritm alert, scrie UNIMEDIA.Nagacevschi atrage atenția și asupra concluziilor recente ale Consiliului Europei care atenționează despre existența unor suspiciuni „cu privire la capturarea justiției”.„Este o justiție selectivă, este o justiție politică, eu sunt convins pe acest caz, inclusiv cu privire la modul de formare a completului de judecată, inclusiv cu privire la faptul că unii judecători din complet își doresc foarte mult să ajungă la Curtea Supremă de Justiție. Sunt în proceduri de vetting. Astea sunt elemente extrem de importante, mai ales în condițiile în care APCE a scris că sunt suspiciuni de la Comisia de la Veneția că factorul executiv se implică excesiv în procedura de numire a judecătorilor. Mai exact, APCE a menționat că avem suspiciuni serioase cu privire la capturarea justiției”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul unei emisiuni de la postul TV GRT.„Alte eforturi ale administrației Sandu au inclus un vetting amplu al judecătorilor și procurorilor, reorganizarea instituțională a Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor, precum și noi cerințe privind transparența averilor și examinarea publică a numirilor. Numeroși judecători au fost demiși sau au demisionat în anticiparea controalelor de integritate înăsprite, iar pentru cauzele cu profil înalt a fost introdus un mecanism de monitorizare externă susținut de donatori.Totuși, reforma justiției a devenit „călcâiul lui Ahile” al Moldovei. Judecătorii, grupurile de interese organizate și reprezentanți ai opoziției au lansat imediat campanii intense, juridice și mediatice, acuzând guvernul de urmăriri selective și de politizarea luptei anticorupție. Partenerii internaționali au recunoscut progresele, dar au recomandat consultări mai transparente și mai incluzive. Comisia de la Veneția a semnalat, de asemenea, îngrijorări privind concentrarea influenței executive în numirile din sistemul judiciar. Doar 40% dintre magistrați au trecut evaluarea de integritate, justiția rămâne lentă, instituțiile sunt fragile, iar administrația publică nu are suficienți oameni pentru a duce reformele până la capăt”, scrie în raportul APCE.

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a anunțat că, împreună cu deputații Partidului MAN, a depus în Parlament Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea parcărilor și parcajelor auto atât în capitală, cât și la nivel național. Potrivit edilului, inițiativa prevede adoptarea unei Legi Speciale care să stabilească baza juridică necesară pentru gestionarea unitară și modernă a parcărilor din intravilanul administrat de autoritățile publice locale. Ceban afirmă că, deși Primăria Chișinău a construit și amenajat în ultimii ani mii de locuri de parcare, „nu există în prezent reglementări clare” care să definească statutul, modul de administrare, funcționare și utilizare a parcărilor publice și private. Noul proiect urmărește armonizarea cadrului legal cu bunele practici europene. Potrivit inițiatorilor, legea ar contribui la decongestionarea traficului, la restabilirea ordinii pe străzi și în curțile blocurilor, precum și la gestionarea eficientă a spațiului urban. În prezent, Chișinăul este grav suprasolicitat din punct de vedere al numărului de vehicule. Orașul a fost proiectat pentru aproximativ 90.000 de mașini, însă astăzi în capitală sunt înregistrate peste 400.000 de automobile, la care se adaugă zilnic alte sute de mașini care intră sau traversează orașul. În total, numărul vehiculelor aflate zilnic în circulație depășește jumătate de milion, subliniază Ceban. Obiectivele proiectului de lege includ:  1. Gestionarea eficientă a spațiului urban;  2. Ameliorarea fluxului rutier;  3. Promovarea transportului public și alternativ;  4. Crearea unui sistem transparent și echitabil de plată pentru parcările publice și private. Ceban a menționat că problema parcărilor îi vizează direct sau indirect pe „90% dintre deputații și funcționarii instituțiilor statului”, întrucât majoritatea locuiesc în Chișinău. În acest context, el a făcut apel către parlamentari să contrasemneze și să susțină proiectul. „Este nevoie doar de voința deputaților de a vota acest proiect de lege propus spre examinare și aprobare”, a declarat edilul.

Preşedintele României Nicuşor Dan a declarat că dronele care au intrat până acum pe teritoriul nostru sunt ”accidente”. În opinia sa, un exemplu de acţiune ostilă a Rusia este campania de dezinformare şi manipulare din ultimii 10 ani, transmite ProTV.ro. ”Toate aceste drone care din când în când intră pe teritoriul nostru sunt accidente, nu sunt… Acolo unde putem spune cu precizie că este vorba de o acţiune ostilă a Rusia este campania de dezinformare şi manipulare de 10 ani. Acolo este o certitudine”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, despre incidentul cu drona care a intrat pe teritoriul naţional, în urmă cu o zi.”Dacă vă veţi uita la ce s-a întâmplat cu drone de-a lungul şi de-a latul Europei o să vedeţi că tipul ăsta de lucruri s-a întâmplat în multe alte locuri, pe diverse aeroporturi s-a întâmplat lucrul ăsta. Deci sunt chestiuni tehnice”, a mai spus el, potrivit News.ro. Întrebat dacă ministrul Apărării i-a oferit o explicaţie la ce s-a întâmplat marți, 25 noiembrie, cu dronele, Nicuşor Dan a răspuns: ”Bineînţeles că am avut discuţii şi cu domnul ministru şi cu Şeful statului major, pe chestiunea asta şi în linii mari, explicaţiile pe care le-am văzut de la dumnealor, în spaţiul public, sunt cele care sunt reale”.

Vicepreședintele Comisiei, Renato Usatîi, a declarat că lupta împotriva traficului și vânzării de droguri nu poate fi eficientă fără măsuri radicale și modificări reale în legislație. Potrivit acestuia, nu este suficientă majorarea pedepsei maxime, ci este necesară creșterea pedepsei minime pentru astfel de infracțiuni. Declarația a fost făcută după audierile de astăzi pe tema drogurilor, în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.Usatîi a propus ca sancțiunea pentru vânzarea drogurilor să pornească de la cel puțin 15 ani de închisoare, iar pentru organizatorii rețelelor de trafic să fie aplicată detenția pe viață, fără alternative de pedeapsă.Totodată, el a atras atenția asupra unor vulnerabilități existente în sistem, precum lipsa unor mecanisme eficiente de identificare a expeditorilor și destinatarilor de colete și posibilitatea procurării cartelelor telefonice preplătite fără prezentarea unui act de identitate. În acest context, fracțiunea Partidul Nostru va veni cu inițiative legislative menite să elimine aceste breșe.Renato Usatîi a subliniat necesitatea unui dialog permanent între Parlament și instituțiile responsabile — Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate — precum și crearea unui grup de lucru care să acționeze constant pentru prevenirea criminalității, nu doar în urma unor incidente grave.Deputatul a mai menționat că fenomenul drogurilor afectează grav societatea, în special tinerii, și că este nevoie de acțiuni ferme pentru protejarea securității cetățenilor și a viitorului Republicii Moldova.

Armata Română va fi dotată cu 231 de sisteme antirachetă portabile Mistral, produse de compania franceză MBDA, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. Contractul, semnat marți, 25 noiembrie, are o valoare de 625,5 milioane de euro fără TVA și include, pe lângă sistemele MANPAD, 934 de rachete Mistral, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentație tehnică, un simulator și suport logistic. Achiziția a fost aprobată de Parlament încă din iunie 2022 și se desfășoară în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care participă și alte state europene precum Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul face parte din cadrul mai amplu al inițiativei europene SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei), care urmărește consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre în fața unei potențiale agresiuni ruse. Aceasta este prima achiziție majoră de armament din Franța, țară care conduce grupul de luptă al NATO dislocat în România și joacă un rol esențial în apărarea flancului estic al Alianței. Potrivit MApN, sistemele Mistral vor fi utilizate de toate cele trei categorii de forțe ale Armatei României, precum și de Forțele pentru Operații Speciale, fiind destinate întăririi apărării antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune.

Un atac armat a avut loc în această seară în centrul Washingtonului, în apropiere de stația de metrou Farragut West, la aproximativ un kilometru și jumătate de Casa Albă. Țintele atacatorului au fost doi membri ai Gărzii Naționale a SUA, care, potrivit autorităților, au murit ulterior din cauza rănilor suferite.Poliția a anunțat că suspectul a fost neutralizat pe loc, iar ulterior, conform Fox News, acesta a fost reținut.Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat dur la incident, declarând că „animalul care i-a atacat pe cei doi membri ai Gărzii Naționale va plăti un preț foarte mare”.Secretarul Departamentului pentru Securitate Internă a cerut americanilor să se roage pentru familiile celor doi militari, în timp ce ancheta pentru stabilirea circumstanțelor atacului este în desfășurare.

Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a început să procure kerosen de la mai mulți furnizori petroliști din România, după sancționarea companiei Lukoil, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Măsura a fost luată pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil pentru aviație, în condițiile în care Lukoil Moldova era până recent singurul furnizor.Decizia vine după ce autoritățile au preluat temporar gestionarea terminalului petrolier al aeroportului, în baza unui contract de comodat cu Lukoil, în contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei rusești pe fondul războiului din Ucraina. Evaluarea infrastructurii este aproape finalizată, iar aeroportul gestionează deja întreg procesul de alimentare a aeronavelor.„Negocierile continuă pentru finalizarea tranzacției, iar kerosenul este achiziționat de la producători din România”, a precizat ministrul Energiei.La începutul săptămânii, directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, a anunțat că Lukoil Moldova a fost obligată să vândă infrastructura de depozitare și distribuție a kerosenului de la aeroport, ca urmare a unei decizii a Consiliului pentru aprobarea investițiilor strategice. Acesta a dat asigurări că riscul ca aeroportul să rămână fără combustibil a fost complet înlăturat și că aerogara operează la capacitate maximă.Întrebat cine se ocupă în prezent de importul de carburant, ministrul Junghietu a răspuns: „Aeroportul aduce. Aeroportul aduce kerosen de la companii producătoare din România.”De săptămâna trecută, Aeroportul Chișinău alimentează avioanele din propriile surse, după ce stocurile furnizate de Lukoil au fost epuizate pe 22 noiembrie. Au fost deja stabilite noile tarife pentru combustibil, iar contractele cu operatorii aerieni sunt în faza finală de pregătire.Preluarea temporară a administrării terminalului petrolier a fost decisă de autorități în urma sancțiunilor internaționale aplicate Lukoil, intrate în vigoare pe 21 noiembrie. Scopul măsurii este prevenirea oricărui risc de întrerupere a alimentării aeronavelor care operează pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Activistul civic Vlad Bilețchi a reacționat dur la gestul Ministerului Afacerilor Externe, care l-a întâmpinat pe ambasadorul rus Oleg Ozerov, la ieșirea din instituție, cu drona rusească prăbușită pe teritoriul Republicii Moldova. Într-o postare pe rețelele sociale, Bilețchi a calificat momentul drept „un show ieftin”, menit să creeze imagini spectaculoase în presă, în locul unor acțiuni reale de consolidare a securității.„În loc de acțiuni concrete de protecție aeriană și siguranță națională, ei ne livrează imagini frumoase în presa controlată politic spre deliciul mulțimii turmentate. Propagandă cu aplaudaci plătiți”, a scris acesta.Activistul avertizează că un astfel de „spectacol” nu rezolvă vulnerabilitățile existente și nu descurajează riscurile reale la adresa Republicii Moldova.„Doar că rușii pot răspunde cu o dronă pe bune, una reală și cu explozibil, țintită într-o clădire guvernamentală sau bloc de locuit plin de oameni. Doamne ferește!”, afirmă Bilețchi, criticând incapacitatea autorităților de a preveni amenințările aeriene.El acuză guvernarea că răspunde situațiilor de securitate cu gesturi simbolice și cu promovarea unor imagini „curajoase” în presă:„Ce va face guvernarea noastră ‘curajoasă’, care cică ‘ne protejează’? Iarăși va publica fotografii ‘curajoase’ în presa ‘liberă’ – controlată politic”, a spus activistul.Bilețchi subliniază că diferența dintre „politruci și oameni politici” constă în capacitatea de a întreprinde acțiuni concrete, nu în gesturi de PR. El insistă pe soluții reale pentru securitatea Republicii Moldova, precum consolidarea apărării antiaeriene și orientarea strategică către structuri de securitate internațională.„Vorbe goale și propagandă în loc de acțiuni concrete pentru a securiza spațiul aerian și a garanta securitatea națională: NATO, Unirea sau măcar niște rachete sol-aer”, a punctat acesta.Declarațiile vin în contextul în care, pe 25 noiembrie, șase drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, una dintre ele prăbușindu-se în raionul Florești. Autoritățile au condamnat incidentul și au înmânat o notă de protest ambasadorului Federației Ruse.

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului a organizat astăzi, 26 noiembrie 2025, o serie de audieri privind trei subiecte majore: creșterea consumului și traficului de droguri în Republica Moldova, tragedia de la Hotelul Național, soldată cu moartea unei adolescente, și cazul camionului cu muniții militare depistat la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.La discuții au participat reprezentanți ai MAI, Inspectoratului General de Poliție, Serviciului de Informații și Securitate, Procuraturii Generale și ai altor instituții, care au prezentat informații actualizate legate de cele trei dosare.Recomandări în cazul Hotelului NaționalÎn privința incidentului de la Hotelul Național, membrii Comisiei au recomandat Poliției intensificarea raziilor în perimetrul clădirii, iar Primăriei Chișinău să asigure îngrădirea imobilului. Deputații consideră necesar ca proprietarii să fie obligați să instaleze garduri la clădirile abandonate sau aflate în renovare și să afișeze un banner cu proiectul de restaurare, pentru a evita accesul neautorizat și riscurile aferente.Creșterea consumului și traficului de droguriPreședintele Comisiei, Lilian Carp, a subliniat necesitatea unor intervenții legislative urgente, având în vedere creșterea alarmantă a consumului și traficului de droguri în țară.„Trebuie să luăm măsuri ca aceste droguri să nu ajungă pe teritoriul Republicii Moldova. Acțiunile care trebuie întreprinse sunt de consolidare a instituțiilor statului, care au atribuții de a interveni”, a declarat Carp.Potrivit acestuia, 99% dintre drogurile sintetice de pe piața moldovenească provin din import, multe fiind introduse în țară prin colete. Pentru a le depista mai eficient, este necesară modernizarea echipamentelor vamale și ale polițiștilor de frontieră, precum și crearea unui registru electronic al coletelor, cu indicarea expeditorului și destinatarului.De asemenea, Comisia propune elaborarea unui proiect de lege care să înăsprească pedepsele pentru punerea în circulație a drogurilor și să accelereze examinarea acestor cauze în instanță.Cazul camionului cu muniții militareÎn ceea ce privește camionul cu muniții militare depistat la Leușeni-Albița, Lilian Carp a precizat că ancheta este în desfășurare atât în Republica Moldova, cât și în România.„Acțiunile pe care le întreprind autoritățile noastre împreună cu autoritățile române au ca obiect destructurarea întregii grupări”, a spus Carp.Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii au stabilit traseul camionului până la frontieră și au confirmat că armele erau fabricate în Federația Rusă în perioada 2019–2024. Autoritățile moldovene colaborează și cu cele ucrainene pentru a stabili detalii suplimentare privind proveniența și destinația armamentului.Pentru prevenirea situațiilor similare, Comisia consideră prioritară dotarea punctelor de trecere a frontierei de pe segmentul ucrainean cu scanere moderne, precum și promovarea unor inițiative legislative care să reglementeze mai strict pedepsele pentru traficul de armament.

Ministerul Afacerilor Externe a convocat astăzi ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, căruia i-a înmânat o notă de protest în urma survolării ilegale a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone, incidente produse la 25 noiembrie 2025.MAE califică acțiunile drept „absolut inadmisibile”, subliniind că acestea reprezintă o încălcare gravă a suveranității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa securității naționale și regionale. Potrivit instituției, Republica Moldova cere Federației Ruse să înceteze orice acțiuni care pun în pericol securitatea țării și să respecte cu strictețe normele internaționale, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a statului.Totodată, diplomația moldoveană a solicitat Ambasadei Federației Ruse să ia măsurile necesare pentru prevenirea oricăror incidente similare în viitor.Un detaliu inedit s-a produs chiar la ieșirea diplomatului rus din sediul MAE: acesta a putut vedea drona care a intrat neautorizat pe teritoriul Republicii Moldova și care s-a prăbușit ulterior în raionul Florești. Aparatul a fost adus în fața clădirii după sosirea ambasadorului Ozerov.

Vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Renato Usatîi, a propus ca audierile privind cazul camionului cu arme și muniții depistat la frontiera cu România să fie desfășurate, pe cât posibil, în regim public, astfel încât informațiile prezentate să nu prejudicieze ancheta aflată în derulare. „Ca să nu existe speculații, deoarece este multă informație în presă, eu cred că e mai bine să le puneți dumneavoastră întrebarea instituțiilor: care informație poate fi prezentată public, pe scurt, iar după asta să trecem la a doua parte a ședinței, care este închisă”, a declarat Renato Usatîi în cadrul ședinței comisiei.În pofida acestei propuneri, ședința a fost trecută ulterior în regim închis, cu participarea exclusivă a persoanelor care au acces la informații ce constituie secret de stat.Amintim că audierile pe acest subiect în Comisia parlamentară de specialitate au fost organizate la solicitarea vicepreședintelui Comisiei, Renato Usatîi, lider al fracțiunii Partidul Nostru.

Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, atenționează autoritățile să nu recurgă la răzbunări în cazul dosarului Plahotniuc, în caz contrar vor compromite și mai mult justiția. Fostul demnitar susține că această cauză trebuie examinată în strictă conformitate cu principiile unui stat de drept, nu ale „legii junglei”, în caz contrar, abordarea se transformă în una „putinistă”, scrie UNIMEDIA. „Singurul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că statul nu se poate ocupa de răzbunare. Nu are dreptul să se răzbune, pentru că asta nu mai este justiție. Dacă domnul Plahotniuc este vinovat de ceva, pentru asta trebuie judecat și pedepsit. (…) Vorbim despre un stat de drept, iar această abordare este una pur putinistă. O persoană trebuie să fie pedepsită pentru ceea ce poate fi dovedit și pentru ceea ce a comis, nu pentru că odată a fost oponentul tău, (…) nu pentru ce îi atribuie opinia publică, oponenții politici sau alții. Este o chestiune principială, îi privește pe toți. Oamenii care sunt acum la putere vor fi și ei în opoziție la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Cred că și ei ar fi de acord că, dacă ar fi urmăriți conform legii, atunci să fie conform legii, nu după legea junglei și nu din răzbunare. Eu cred că aceasta este o chestiune principială și fundamentală”, a declarat Alexandru Tănase în cadrul unei emisiuni de la TVC 21.Fostul președinte al Curții Constituționale și-a reiterat și poziția legată de depolitizarea sistemului judecătoresc.„Moderator: – Trăim acum sub regimul Sandu sau sub dictatura Sandu?Alexandru Tănase: – Nu există dictatură aici. La fel ca în vremea lui Plahotniuc. Cuvântul acesta nu se potrivește deloc cu ceea ce se întâmplă în Moldova. Să fim serioși, ce dictatură era pe vremea lui Plahotniuc? Erau 5 sau 6 posturi TV care îl criticau din zori până-n noapte. Asta e dictatură? Și nu le închidea. Și acum e la fel. Poți să o critici pe Maia Sandu de dimineața până seara și nu se întâmplă nimic. Pe nimeni nu-l bagă la închisoare pentru asta. De aceea cred că nu există dictatură, da, există anumite distorsiuni, mai ales în ceea ce privește funcționarea sistemului judecătoresc. Trebuie să ajungem ca acest sistem să fie complet independent și puterea politică să nu-l controleze niciodată”, a mai adăugat Alexandru Tănase.

Președintele american Donald Trump a declarat că așa-numitul „plan de pace al SUA” pentru încheierea războiului din Ucraina a fost redus de la 28 la 22 de puncte. Afirmațiile au fost făcute jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial Air Force One.„Aceasta nu era un plan, era conceptul lui. Ei au luat fiecare dintre cele 28 de puncte și le-au redus la 22. Multe dintre aceste puncte sunt deja rezolvate”, a spus Trump, fără a preciza care dintre prevederi au fost eliminate.Anterior, într-o postare pe Truth Social, Trump anunțase că documentul a fost ajustat ținând cont de propunerile Kievului și Moscovei, însă în continuare există divergențe pe anumite capitole.Totodată, liderul american a subliniat că nu mai impune termene-limită pentru ajungerea la un acord de pace – o schimbare semnificativă, după ce anterior fixase data de 27 noiembrie ca termen final pentru un răspuns din partea Kievului. Trump a precizat că se va întâlni cu președinții Rusiei și Ucrainei doar atunci când documentul „va fi final sau în faza finală de negociere”.În același timp, Trump a transmis că Ucraina va trebui să accepte unele compromisuri în cadrul negocierilor:„În cele din urmă, acest teritoriu ar putea fi oricum capturat de Rusia în următoarele câteva luni. Vreți să continuați să luptați și să mai pierdeți 50–60 de mii de oameni? Sau vreți să faceți ceva acum?”, a declarat acesta.

Șefa statului, Maia Sandu, ar trebui să fie chemată în calitate de martor în dosarul „Frauda bancară” în care este vizat Vlad Plahotniuc. Cu această propunere vine fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, care reamintește că, acum mai bine de un deceniu, Maia Sandu ar fi votat, în calitatea ei de ministru, pentru o garanție bancară în contextul devalizării sistemului bancar, scrie UNIMEDIA.„Pe dosarul frauda bancară ori că e vorba de 5, ori că de 35, ori de 50 de milioane de euro. Nici nu mai înțelegi ce se cere de la omul ăsta și sub ce acuzații cade el, de fapt. La oameni începe a apărea întrebarea: în genere, este el implicat în frauda bancară sau nu? În situația în care el a fost beneficiarul și curator la toate lucrurile astea, cei care au votat în Guvern pentru două garanții bancare, din cât țin minte și Maia Sandu, dacă nu mă greșesc, ar fi votat pentru o garanție, poate ar fi util s-o invite în ședința de judecată, probabil, în calitate de martor.Noi nu avem explicații la subiectul ăsta, pentru că dacă noi spunem că el ar fi gestionat toate procesele astea, noi trebuie să auzim pozițiile tuturor care au fost implicați în procesul decizional, să ne spună, au primit ei indicații de la Plahotniuc pe dosarul ăsta sau nu? În cazul respectiv, de ce îl învinuiți pe omul ăsta și prin ce probe demonstrați că el ar fi culpabil de una sau de alta? Se observă că dosarul este extrem de subțire, hai să-i lipim toate lui”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul emisiunii „De Facto” de la postul GRT.

Procuratura Generală a publicat astăzi noi detalii în cazul camionului plin cu arme, muniții și componente militare depistat la punctul comun de trecere a frontierei Leușeni–Albița. Informațiile actualizate contrazic însă precizările anterioare ale Procuraturii, care susținea săptămâna trecută că „camionul nu a traversat frontiera cu Ucraina” și că nu există indicii privind proveniența armelor din țara vecină.Comunicatul de astăzi indică explicit că munițiile au fost introduse în Republica Moldova prin contrabandă din Ucraina, fiind transportate în mai multe curse de către un „cărăuș” care circula periodic cu camionul marfar.Potrivit Procuraturii, pe baza cooperării internaționale cu autoritățile române, au fost identificate drept corpuri delicte: 18 elemente de muniție de tip 2 (componente de muniție) 8 elemente de muniție de tip 1 (muniție completă) Un lansator sol-aer O dronă de tip „Geran 2”, dezmembrată în urma doborârii, fără elemente pirotehnice activeAnchetatorii precizează că aceste obiecte au fost aduse ilegal în Republica Moldova în mai multe transporturi, câte două unități o dată, dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute. Munițiile au fost camuflate în camion și preluate ulterior de complici aflați pe teritoriul Republicii Moldova.Actele vamale indicau că marfa exportată era „articole din metal” cu destinația Israel. Persoanele responsabile — exportatorul, brokerul vamal și transportatorul — sunt în prezent învinuiți și au fost arestați.Procuratura subliniază că, potrivit probelor preliminare, armele nu provin din depozite militare ale Republicii Moldova, nici din depozitul de la Cobasna și nici din cele ale Armatei Naționale.În informațiile furnizate anterior, autoritățile menționau că „camionul nu a traversat frontiera cu Ucraina”, sugerând astfel că nu există o legătură între transport și teritoriul ucrainean.Noile precizări ale Procuraturii schimbă însă datele problemei, indicând clar ruta: munițiile veneau din Ucraina, în mod repetat, prin contrabandă.Procurorii PCCOCS, împreună cu autoritățile din România, continuă investigațiile și schimbul de date pentru a determina întreaga schemă a contrabandei, precum și scopul final al armamentului. Procuratura nu exclude scenariul unei „acțiuni de discreditare a Republicii Moldova”.

Ucraina a fost de acord să limiteze efectivele armatei sale la maximum 800.000 de militari, în cadrul unui set de înțelegeri preliminare discutate cu Statele Unite și aliații europeni, scrie Financial Times, citând oficiali ucraineni de rang înalt apropiați președintelui Volodimir Zelenski.Potrivit publicației, această prevedere figurează în noul proiect al planului de pace – un document cu 19 puncte, elaborat recent la Geneva și destinat să înlocuiască versiunea anterioară, întocmită, conform presei, cu participarea SUA și Rusiei.În contrast cu varianta inițială, noul proiect nu mai detaliază elementele sensibile precum statutul teritoriilor sau garanțiile de securitate, lăsând aceste chestiuni pentru negocieri directe între președinții Zelenski și Donald Trump.În ceea ce privește numărul militarilor, sursele FT afirmă că Kievul și-a dat deja acordul, aceasta fiind una dintre condițiile-cheie ale versiunii actualizate a planului.Totuși, Moscova ar putea refuza documentul dacă acesta nu reflectă cerințele mai vechi ale Kremlinului. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu va accepta un plan care „șterge” presupusele înțelegeri dintre Vladimir Putin și Donald Trump la întâlnirea din Anchorage.Lavrov a subliniat, de asemenea, că Rusia nu a primit încă „oficial” noul proiect.Între timp, în Emiratele Arabe Unite continuă negocierile cu ușile închise între reprezentanții SUA, Ucrainei și Rusiei. Nu se știe însă dacă discuțiile au loc în format trilateral sau în întâlniri separate.Luni, președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după consultările de la Geneva, în proiectul planului de pace nu se mai regăsesc cele 28 de puncte ale versiunii inițiale și că o parte dintre propunerile reformulate pot deveni „funcționale”. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că „mai sunt multe de lucru” până la forma finală a documentului.Pe 25 noiembrie, presa internațională a relatat că Kievul a acceptat în principiu proiectul de acord propus de Statele Unite. Atât un oficial american, cât și consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov, au confirmat existența unei „înțelegeri de ansamblu”, însă detaliile tehnice urmează să fie clarificate.„Ucrainenii au acceptat acordul de pace. Există câteva detalii minore care trebuie ajustate, dar sunt de acord cu propunerea”, a declarat oficialul american.Potrivit presei, în contextul finalizării discuțiilor asupra proiectului, este planificată o vizită a președintelui Zelenski în Statele Unite în luna noiembrie, pentru discuții suplimentare cu administrația Trump.

Suma maximă a compensației la energie pentru sezonul rece 2025–2026 ar urma să scadă de la 1400 la 1000 de lei, iar compensația minimă va fi fixată la 500 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre al Guvernului, aprobat în ședința secretarilor generali de la Cancelaria de Stat.Noile reguli vor fi aplicate în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 și au drept scop direcționarea mai strictă a ajutorului către gospodăriile cu adevărat vulnerabile energetic.Proiectul prevede că: 1000 de lei va fi compensația maximă lunară pentru gospodăriile care se încălzesc cu energie termică, gaze naturale sau energie electrică; 800 de lei va fi plafonul pentru gospodăriile care utilizează combustibili solizi; 500 de lei este compensația minimă pentru sezonul rece: dacă suma calculată este între 250 și 500 de lei, beneficiarul va primi 500 de lei; dacă suma este sub 250 de lei, compensația nu va fi acordată.Pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026, Guvernul propune următoarele procente de compensare: 40% din costul energiei electrice folosite la încălzire; 30% din costul energiei termice; 25% din costul gazelor naturale; 15% pentru combustibilii solizi.În paralel, sunt ajustate normele privind costul energiei pe timp de iarnă și nivelul minim al cheltuielilor gospodăriilor, astfel încât formulele de calcul să reflecte mai realist situația familiilor din mediul urban și rural.Criteriile de acordare a compensațiilor devin mai restrictive. Printre modificări: compensația nu va fi acordată dacă valoarea costului mediu lunar estimat al energiei depășește echivalentul a 350 m³ de gaze naturale (față de 450 m³ în schema actuală); gospodăriile în care membrii au obținut peste 4000 de lei din dobânzi bancare în anul precedent vor fi excluse din schemă, fiind considerate suficient de puțin vulnerabile.În nota de fundamentare, autoritățile afirmă că modificările sunt menite să identifice „cât mai precis” gospodăriile vulnerabile și să concentreze resursele pe beneficiarii reali, în contextul creșterii prețurilor la energie. Bugetul total estimat pentru compensarea energiei în sezonul rece 2025–2026 este de circa 2,36 miliarde de lei.Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Statul cheltuie pe zi cel puțin 1000 de lei pentru arestul lui Vlad Plahotniuc, în loc să utilizeze mecanismele alternative pentru măsurile preventive în care s-au investit milioane de lei, precum monitorizarea electronică. Declarația a fost făcută de fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, care susține că în dosarul Plahotniuc autoritățile centrale au încălcat un șir de standarde ale CEDO, lucru ce poate duce la un nou dosar pierdut de Moldova la Înalta Curte Europeană, scrie UNIMEDIA.„Avem anumite standarde pe care CEDO le explică. El este din categoria inculpaților „gulerele albe”, acei care vin din sistem, adică politicieni, și există o hotărâre a CEDO cu privire la modul cum trebuie să fie gestionate chestiunile legate de arest pentru asemenea persoane. Eu am impresia că noi deja suntem cu mari probleme în raport cu CEDO privind detenția lui Plahotniuc. Noi am investit milioane de lei pentru a aduce monitorizarea electronică. Pentru întreținerea lui se cheltuie câte 1000 de lei pentru o zi de arest. Vorbim de „Pantera” la portița lui, mâncare etc. În mod normal îi pui o brățară, îi dai un arest la domiciliu, îi stabilești limitări privind întâlnirile, convorbirile și nu cheltui bani din buget și îi asiguri și lui condiții care să fie conforme standardelor CEDO”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul emisiunii „De Facto” de la Postul GRT.Juristul mai precizează că astfel de situații pot duce inevitabil la un nou caz pierdut la CEDO de către Republica Moldova.„Din cauza modului cum acționează statul, mâine o să ne trezim cu soluții de la CEDO care o să ne sancționeze pentru lipsa de motivare pentru detenția prelungită, în eventualitate pentru ilegalitatea detenției, pentru condiții inumane plus pentru modul grăbit de examinare a cazului, care ar putea să demonteze soluțiile în instanță”, a mai adăugat Fadei Nagacevschi.Amintim că fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a fost plasat în arest pe 25 septembrie, în ziua în care a și fost extrădat din Grecia, acolo unde s-a aflat două luni în arest. Până acum, mandatul de arestare a fost prelungit de două ori în urma demersului făcut de procurori.

Noi percheziţii au avut loc miercuri dimineaţă în Bucureşti şi în judeţul Suceava, într-un dosar care vizează obţinerea ilegală a actelor de identitate româneşti de către sute de cetăţeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova. Potrivit anchetatorilor, peste 100 de oameni de afaceri din Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova – mulți dintre ei multi-milionari – ar fi beneficiat de documente obţinute fraudulos.Printre suspecţi se numără un primar din Suceava şi mai mulţi funcţionari ai unei primării din judeţ, despre care există indicii că ar fi ajutat cetăţeni ruşi, ucraineni şi moldoveni să obţină acte privind cetăţenia română.Anchetatorii au descoperit că buletinele erau emise pe baza unor adrese de domiciliu fictive, pentru care nu exista acordul proprietarilor, sau pe imobile complet dezafectate. Schema ar fi permis străinilor să-şi stabilească în acte domiciliul în România pentru a obţine ulterior cetăţenia.Percheziţiile au început la primele ore ale dimineţii şi vizează mai multe locaţii, inclusiv sediul Primăriei Dumbrăveni şi locuinţele unor funcţionari publici.Potrivit informaţiilor furnizate de anchetatori, dosarul urmăreşte destructurarea unei reţele bine organizate, care, prin intermediul unor angajaţi ai primăriei şi ai Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, ar fi facilitat eliberarea ilegală a documentelor de identitate. Beneficiarii figurau cu domicilii în case abandonate sau în adrese fictive, menite să mascheze caracterul ilegal al procedurii.

Poliția anunță noi detalii despre drona descoperită în această dimineață în localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Specialiștii aflați la fața locului au identificat dispozitivul ca fiind o dronă de tip Gerbera, de fabricație rusească.Verificările preliminare arată că drona nu avea încărcătură explozivă, ceea ce elimină riscul unei detonări accidentale.Potrivit experților, dronele de tip Gerbera pot fi folosite pentru inducerea în eroare, misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și pentru transport de explozivi atunci când sunt configurate pentru astfel de operațiuni.Caracteristici estimative ale dronei Gerbera: Greutate: până la 18 kg Distanța de zbor: până la 600 km Viteza maximă: aproximativ 160 km/h Altitudinea de operare: până la 3.000 mSpecialiștii explică faptul că acest tip de drone este proiectat să aterizeze automat atunci când rămâne fără alimentare, pentru a evita prăbușirea necontrolată și a proteja persoanele aflate la sol. De asemenea, tehnologia de bruiaj incorporată contribuie la prevenirea accidentelor.Poliția precizează că zona rămâne securizată, iar cetățenii sunt în siguranță. Ancheta continuă, iar autoritățile vor oferi noi informații pe măsura clarificării circumstanțelor.

Situație de alarmă maximă în România, în dimineața zilei de marți, când o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al țării în plină zi, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina. Aparatul a survolat trei județe — Galați, Vrancea și Tulcea — iar autoritățile au declanșat procedurile de urgență.Armata română a ridicat de la sol avioane de vânătoare, inclusiv aeronave Eurofighter ale contingentului german, iar populația din zonele afectate a primit mesaje RO-ALERT pentru a se adăposti. Misiunea de supraveghere s-a încheiat abia după cinci ore.Între timp, o dronă similară — posibil chiar aceeași — a fost găsită în județul Vaslui, în localitatea Puești, unde un localnic a alertat autoritățile după ce a descoperit fragmente în propria gospodărie.Nu au fost raportate victime sau pagube.Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, a criticat incapacitatea forțelor aeriene de a neutraliza drona.„O dronă pe care armata română și eurofighterele germane au încercat să o dea jos.Nu au tras în ea. Probabil a rămas fără combustibil sau a pierdut comanda.Mi-aș fi dorit să o dea jos”, a declarat ministrul.El a explicat că pentru doborârea țintei erau necesare condiții de vizibilitate și siguranță, iar piloții nu au avut contact vizual în zonele în care aparatul a apărut doar pe radar.Traiectoria dronei: Delta Dunării → Galați → VranceaPotrivit armatei române, drona a fost detectată la ora 06:00, aproape de granița cu Ucraina. A urmat următorul traseu: a intrat prin zona Vâlcove (Delta Dunării), a ieșit spre Chilia Veche, s-a întors și a pătruns prin Galați, apoi a continuat spre Vrancea.La ora 10:00, alarma a fost ridicată, după ce drona a dispărut de pe radare. A fost găsită la ora 10:45, prăbușită în Vaslui.Cazul marchează a 13-a intrare a unei drone rusești pe teritoriul României de la izbucnirea războiului.Analiștii militari citați de presa română susțin că, prin acest episod, Rusia a testat reacția NATO — iar concluzia arată că un aparat de supraveghere a reușit să survoleze România timp de patru ore fără a fi neutralizat.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă „ferm” încălcarea gravă a spațiului aerian al Republicii Moldova de către mai multe drone lansate pe fundalul atacului masiv asupra Ucrainei. Una dintre drone s-a prăbușit în localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești, incident calificat drept un risc major pentru siguranța cetățenilor, se arată în comunicatul instituției. Ca urmare a evoluțiilor, ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, este convocat mâine, la ora 14:00, la sediul MAE, pentru a da explicații privind aceste acțiuni considerate „inadmisibile”. MAE subliniază că Republica Moldova rămâne angajată în menținerea păcii și stabilității regionale, condamnând orice încălcare a suveranității și integrității sale teritoriale. Conform informațiilor furnizate anterior de Ministerul Apărării, numărul dronelor care au survolat neautorizat teritoriul Republicii Moldova în dimineața zilei de 25 noiembrie 2025 este mult mai mare decât se cunoștea inițial. Dacă Poliția de Frontieră anunța dimineață detectarea unei singure drone, Armata Națională a confirmat șase dispozitive aeriene. Prima dronă a fost observată pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se ulterior spre frontiera cu România, în zona Colibași – Vadul lui Isac, la o altitudine de aproximativ 1500 de metri. Alte cinci drone au fost detectate în regiunile Dondușeni, Orhei, Bender, Vadul lui Vodă și Florești. În Cuhureștii de Jos, una dintre ele a căzut pe acoperișul unei case. Din fericire, nu au fost raportate victime. Autoritățile îndeamnă cetățenii să semnaleze orice obiect suspect și să nu atingă resturile unor drone sau fragmente care pot prezenta pericol, ci să contacteze imediat instituțiile responsabile. Instituțiile statului continuă monitorizarea situației.

Ucraina speră ca președintele Volodimir Zelenski să se întâlnească cu Donald Trump până la finalul acestei săptămâni, pentru a definitiva discuțiile privind planul de pace propus de Washington. Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. „Ne așteptăm ca vizita președintelui Ucrainei în Statele Unite să fie organizată la cea mai apropiată dată posibilă în noiembrie, pentru a încheia ultimele etape și a ajunge la un acord cu președintele Trump”, a transmis Umerov. Totuși, Casa Albă contrazice aceste așteptări, afirmând că o întrevedere Zelenski–Trump „nu este planificată deocamdată”. Oficialii americani transmit însă că Trump este optimist în privința posibilității de a pune capăt războiului din Ucraina și că „au mai rămas doar câteva puncte asupra cărora se lucrează”. Administrația americană mai precizează că planul de pace trebuie coordonat și cu Rusia, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru avansarea discuțiilor. În prezent, Trump urmează să se întâlnească cu secretarul de stat Marco Rubio, care a purtat negocieri la Geneva în weekend cu delegația ucraineană. Reamintim că Zelenski a declarat recent că intenționează să se vadă cu Trump pentru a discuta punctele controversate ale planului de pace.

Numărul dronelor care au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova este mult mai mare decât se cunoștea inițial. Dacă dimineață Poliția de Frontieră anunța detectarea unui singur dispozitiv, Ministerul Apărării precizează acum că șase drone au fost observate în total în dimineața zilei de 25 noiembrie 2025, în urma atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea precedentă. Prima dronă a fost detectată pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se către frontiera cu România, în zona localităților Colibași (Cahul) și Vadul lui Isac, la o altitudine de aproximativ 1500 de metri. Ministerul Apărării a informat imediat toate structurile responsabile, inclusiv Inspectoratul General al Poliției. Ulterior, sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale au observat alte cinci drone, care au traversat spațiul aerian în zonele Dondușeni, Orhei, Bender, Vadul lui Vodă și Florești. În Cuhureștii de Jos (Florești), una dintre drone a căzut pe acoperișul unei case, incident confirmat de autorități. Nu sunt raportate victime până la această oră. Ministerul Apărării îndeamnă cetățenii să raporteze orice obiect suspect observat la sol și să nu atingă eventualele resturi, ci să anunțe imediat autoritățile competente.

Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, împreună cu polițiștii din BPDS „Fulger” și procurorii PCCOCS, desfășoară la această oră noi percheziții într-un dosar ce vizează finanțarea ilegală a partidelor politice și spălarea de bani în proporții deosebit de mari, anunță Poliția.Acțiunile au loc simultan pe mai multe adrese din municipiul Chișinău. Ancheta urmărește stabilirea circumstanțelor în care ar fi fost modificat statutul și conducerea unui partid politic, precum și verificarea legalității finanțării formațiunii prin persoane interpuse.Potrivit Poliției, în vizorul organelor de anchetă se află și un fost lider de partid, ex-ministru în guvernele precedente. Instituția nu a făcut public numele politicianului, însă surse Deschide.MD afirmă că ar fi vorba despre Valeriu Pleșca, fost ministru al Apărării în perioada 2004–2007.Valeriu Pleșca a condus anterior Uniunea Creștin-Socială din Moldova, formațiune pe care, în ajunul alegerilor parlamentare, ar fi cedat-o jurnalistului Gabriel Călin — acesta fiind reținut pe 30 septembrie într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor.

O dronă de tip Shahed a survolat în această dimineață, 25 noiembrie 2025, spațiul aerian al Republicii Moldova, în regiunea de sud, informează Poliția de Frontieră. Dispozitivul a fost detectat de Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării, care a alertat imediat autoritățile de frontieră.Potrivit datelor operative, drona a intrat în țară pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se ulterior către frontiera cu România. Aceasta ar fi traversat zona situată între localitățile Colibași (raionul Cahul) și Vadul lui Isac, intrând apoi în spațiul aerian românesc. Autoritățile de peste Prut au fost informate imediat despre situație.Instituțiile din Republica Moldova au inițiat măsurile procedurale prevăzute de legislație. Zona pe unde ar fi trecut drona este în prezent verificată de echipe specializate.Până în acest moment, nu au fost identificate obiecte sau resturi care să prezinte risc pentru populație, anunță Poliția de Frontieră. Autoritățile continuă monitorizarea situației.

Planul de pace propus de Donald Trump pentru Ucraina a fost redus de la 28 la 19 puncte după discuțiile de ieri de la Geneva, scrie Financial Times, citând surse familiare procesului. Publicația notează că interlocutorii săi nu au precizat ce elemente au fost eliminate din document.Anterior, un membru al delegației ucrainene, consilierul de la Oficiul Președintelui, Andrii Bevz, a declarat că unele puncte au fost scoase, iar altele — modificate. Totuși, partea americană nu confirmă deocamdată existența unor schimbări substanțiale ale planului sau reducerea acestuia.Yuri Ușakov, consilier al președintelui Federației Ruse, a afirmat că Moscova se așteaptă ca Washingtonul să inițieze în curând discuții directe privind planul propus Kievului. În același timp, „nu există încă acorduri concrete”.Potrivit lui Ușakov, Rusia a fost familiarizată „cu una dintre versiunile planului” și consideră că multe dintre prevederile discutate anterior în Alaska sunt „acceptabile pentru Federația Rusă”. El a subliniat că în jurul proiectului „circulă multe speculații”, iar Moscova va da crezare doar informațiilor primite direct de la SUA.Ușakov a adăugat că Rusia cunoaște și conținutul planului european de pace, însă îl consideră „neconstructiv și inacceptabil”.Bloomberg scrie, citând surse informate, că din proiectul de pace a fost eliminat punctul privind folosirea activelor rusești înghețate. În varianta inițială, aproximativ 100 de miliarde de dolari urmau să fie direcționate către un Fond de Reconstrucție a Ucrainei, din care jumătate din veniturile generate ar fi revenit Statelor Unite, iar restul — proiectelor americano-ruse.În ansamblu, sursele descriu o restructurare a planului: de la un document amplu, acesta ar fi fost redus la o listă mai restrânsă de puncte esențiale pentru un eventual armistițiu rapid, în timp ce alte prevederi ar urma să fie discutate ulterior separat.Negocierile vor continua în următoarele zile, a confirmat Igor Brusilo, adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei. Acesta a precizat că anumite subiecte, precum cele teritoriale, rămân deocamdată nesoluționate.„Când toate chestiunile vor fi clarificate, președinții vor intra în contact pentru a le discuta și, probabil, pentru a pregăti terenul unei întâlniri la care ar putea finaliza acest concept”, a declarat Brusilo.

Președintele SUA, Donald Trump, a comentat luni discuțiile privind un eventual progres în negocierile dintre Rusia și Ucraina, îndemnând publicul să nu creadă în „progrese semnificative” până când acestea nu vor fi confirmate oficial.„S-a făcut cu adevărat un progres important în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina? Nu credeți până nu vedeți, dar e posibil ca într-adevăr să se întâmple ceva bun”, a scris Trump.Declarația vine la doar o zi după ce liderul american a criticat dur conducerea Ucrainei și a Europei pentru că ar rezista planului său de pace. Ucraina poartă în prezent consultări cu Washingtonul pentru a modifica propunerile americane, iar Uniunea Europeană și-a prezentat deja propria versiune alternativă a unui acord.În paralel, președintele rus Vladimir Putin a transmis că planul propus de Trump „poate fi pus la baza unui acord final de pace”. Mesajul a fost făcut public după întrevederea sa cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.„Putin a remarcat că aceste propuneri, în forma în care le-am analizat, merg în linia discuțiilor purtate la summitul ruso-american din Alaska și, în principiu, pot sta la baza unei reglementări finale”, se arată în comunicatul Kremlinului.Liderul de la Kremlin a subliniat anterior că nu va accepta modificările cerute de Ucraina și Europa la planul inițial înaintat de Trump, menținând presiunea asupra Kievului și partenerilor occidentali în procesul de negociere.