Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău a început să procure kerosen de la mai mulți furnizori petroliști din România, după sancționarea companiei Lukoil, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Măsura a fost luată pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu combustibil pentru aviație, în condițiile în care Lukoil Moldova era până recent singurul furnizor.Decizia vine după ce autoritățile au preluat temporar gestionarea terminalului petrolier al aeroportului, în baza unui contract de comodat cu Lukoil, în contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei rusești pe fondul războiului din Ucraina. Evaluarea infrastructurii este aproape finalizată, iar aeroportul gestionează deja întreg procesul de alimentare a aeronavelor.„Negocierile continuă pentru finalizarea tranzacției, iar kerosenul este achiziționat de la producători din România”, a precizat ministrul Energiei.La începutul săptămânii, directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, a anunțat că Lukoil Moldova a fost obligată să vândă infrastructura de depozitare și distribuție a kerosenului de la aeroport, ca urmare a unei decizii a Consiliului pentru aprobarea investițiilor strategice. Acesta a dat asigurări că riscul ca aeroportul să rămână fără combustibil a fost complet înlăturat și că aerogara operează la capacitate maximă.Întrebat cine se ocupă în prezent de importul de carburant, ministrul Junghietu a răspuns: „Aeroportul aduce. Aeroportul aduce kerosen de la companii producătoare din România.”De săptămâna trecută, Aeroportul Chișinău alimentează avioanele din propriile surse, după ce stocurile furnizate de Lukoil au fost epuizate pe 22 noiembrie. Au fost deja stabilite noile tarife pentru combustibil, iar contractele cu operatorii aerieni sunt în faza finală de pregătire.Preluarea temporară a administrării terminalului petrolier a fost decisă de autorități în urma sancțiunilor internaționale aplicate Lukoil, intrate în vigoare pe 21 noiembrie. Scopul măsurii este prevenirea oricărui risc de întrerupere a alimentării aeronavelor care operează pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Activistul civic Vlad Bilețchi a reacționat dur la gestul Ministerului Afacerilor Externe, care l-a întâmpinat pe ambasadorul rus Oleg Ozerov, la ieșirea din instituție, cu drona rusească prăbușită pe teritoriul Republicii Moldova. Într-o postare pe rețelele sociale, Bilețchi a calificat momentul drept „un show ieftin”, menit să creeze imagini spectaculoase în presă, în locul unor acțiuni reale de consolidare a securității.„În loc de acțiuni concrete de protecție aeriană și siguranță națională, ei ne livrează imagini frumoase în presa controlată politic spre deliciul mulțimii turmentate. Propagandă cu aplaudaci plătiți”, a scris acesta.Activistul avertizează că un astfel de „spectacol” nu rezolvă vulnerabilitățile existente și nu descurajează riscurile reale la adresa Republicii Moldova.„Doar că rușii pot răspunde cu o dronă pe bune, una reală și cu explozibil, țintită într-o clădire guvernamentală sau bloc de locuit plin de oameni. Doamne ferește!”, afirmă Bilețchi, criticând incapacitatea autorităților de a preveni amenințările aeriene.El acuză guvernarea că răspunde situațiilor de securitate cu gesturi simbolice și cu promovarea unor imagini „curajoase” în presă:„Ce va face guvernarea noastră ‘curajoasă’, care cică ‘ne protejează’? Iarăși va publica fotografii ‘curajoase’ în presa ‘liberă’ – controlată politic”, a spus activistul.Bilețchi subliniază că diferența dintre „politruci și oameni politici” constă în capacitatea de a întreprinde acțiuni concrete, nu în gesturi de PR. El insistă pe soluții reale pentru securitatea Republicii Moldova, precum consolidarea apărării antiaeriene și orientarea strategică către structuri de securitate internațională.„Vorbe goale și propagandă în loc de acțiuni concrete pentru a securiza spațiul aerian și a garanta securitatea națională: NATO, Unirea sau măcar niște rachete sol-aer”, a punctat acesta.Declarațiile vin în contextul în care, pe 25 noiembrie, șase drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, una dintre ele prăbușindu-se în raionul Florești. Autoritățile au condamnat incidentul și au înmânat o notă de protest ambasadorului Federației Ruse.

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului a organizat astăzi, 26 noiembrie 2025, o serie de audieri privind trei subiecte majore: creșterea consumului și traficului de droguri în Republica Moldova, tragedia de la Hotelul Național, soldată cu moartea unei adolescente, și cazul camionului cu muniții militare depistat la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița.La discuții au participat reprezentanți ai MAI, Inspectoratului General de Poliție, Serviciului de Informații și Securitate, Procuraturii Generale și ai altor instituții, care au prezentat informații actualizate legate de cele trei dosare.Recomandări în cazul Hotelului NaționalÎn privința incidentului de la Hotelul Național, membrii Comisiei au recomandat Poliției intensificarea raziilor în perimetrul clădirii, iar Primăriei Chișinău să asigure îngrădirea imobilului. Deputații consideră necesar ca proprietarii să fie obligați să instaleze garduri la clădirile abandonate sau aflate în renovare și să afișeze un banner cu proiectul de restaurare, pentru a evita accesul neautorizat și riscurile aferente.Creșterea consumului și traficului de droguriPreședintele Comisiei, Lilian Carp, a subliniat necesitatea unor intervenții legislative urgente, având în vedere creșterea alarmantă a consumului și traficului de droguri în țară.„Trebuie să luăm măsuri ca aceste droguri să nu ajungă pe teritoriul Republicii Moldova. Acțiunile care trebuie întreprinse sunt de consolidare a instituțiilor statului, care au atribuții de a interveni”, a declarat Carp.Potrivit acestuia, 99% dintre drogurile sintetice de pe piața moldovenească provin din import, multe fiind introduse în țară prin colete. Pentru a le depista mai eficient, este necesară modernizarea echipamentelor vamale și ale polițiștilor de frontieră, precum și crearea unui registru electronic al coletelor, cu indicarea expeditorului și destinatarului.De asemenea, Comisia propune elaborarea unui proiect de lege care să înăsprească pedepsele pentru punerea în circulație a drogurilor și să accelereze examinarea acestor cauze în instanță.Cazul camionului cu muniții militareÎn ceea ce privește camionul cu muniții militare depistat la Leușeni-Albița, Lilian Carp a precizat că ancheta este în desfășurare atât în Republica Moldova, cât și în România.„Acțiunile pe care le întreprind autoritățile noastre împreună cu autoritățile române au ca obiect destructurarea întregii grupări”, a spus Carp.Potrivit informațiilor prezentate, anchetatorii au stabilit traseul camionului până la frontieră și au confirmat că armele erau fabricate în Federația Rusă în perioada 2019–2024. Autoritățile moldovene colaborează și cu cele ucrainene pentru a stabili detalii suplimentare privind proveniența și destinația armamentului.Pentru prevenirea situațiilor similare, Comisia consideră prioritară dotarea punctelor de trecere a frontierei de pe segmentul ucrainean cu scanere moderne, precum și promovarea unor inițiative legislative care să reglementeze mai strict pedepsele pentru traficul de armament.

Ministerul Afacerilor Externe a convocat astăzi ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, căruia i-a înmânat o notă de protest în urma survolării ilegale a spațiului aerian al Republicii Moldova de către șase drone, incidente produse la 25 noiembrie 2025.MAE califică acțiunile drept „absolut inadmisibile”, subliniind că acestea reprezintă o încălcare gravă a suveranității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa securității naționale și regionale. Potrivit instituției, Republica Moldova cere Federației Ruse să înceteze orice acțiuni care pun în pericol securitatea țării și să respecte cu strictețe normele internaționale, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a statului.Totodată, diplomația moldoveană a solicitat Ambasadei Federației Ruse să ia măsurile necesare pentru prevenirea oricăror incidente similare în viitor.Un detaliu inedit s-a produs chiar la ieșirea diplomatului rus din sediul MAE: acesta a putut vedea drona care a intrat neautorizat pe teritoriul Republicii Moldova și care s-a prăbușit ulterior în raionul Florești. Aparatul a fost adus în fața clădirii după sosirea ambasadorului Ozerov.

Vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Renato Usatîi, a propus ca audierile privind cazul camionului cu arme și muniții depistat la frontiera cu România să fie desfășurate, pe cât posibil, în regim public, astfel încât informațiile prezentate să nu prejudicieze ancheta aflată în derulare. „Ca să nu existe speculații, deoarece este multă informație în presă, eu cred că e mai bine să le puneți dumneavoastră întrebarea instituțiilor: care informație poate fi prezentată public, pe scurt, iar după asta să trecem la a doua parte a ședinței, care este închisă”, a declarat Renato Usatîi în cadrul ședinței comisiei.În pofida acestei propuneri, ședința a fost trecută ulterior în regim închis, cu participarea exclusivă a persoanelor care au acces la informații ce constituie secret de stat.Amintim că audierile pe acest subiect în Comisia parlamentară de specialitate au fost organizate la solicitarea vicepreședintelui Comisiei, Renato Usatîi, lider al fracțiunii Partidul Nostru.

Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și fost președinte al Curții Constituționale, atenționează autoritățile să nu recurgă la răzbunări în cazul dosarului Plahotniuc, în caz contrar vor compromite și mai mult justiția. Fostul demnitar susține că această cauză trebuie examinată în strictă conformitate cu principiile unui stat de drept, nu ale „legii junglei”, în caz contrar, abordarea se transformă în una „putinistă”, scrie UNIMEDIA. „Singurul lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că statul nu se poate ocupa de răzbunare. Nu are dreptul să se răzbune, pentru că asta nu mai este justiție. Dacă domnul Plahotniuc este vinovat de ceva, pentru asta trebuie judecat și pedepsit. (…) Vorbim despre un stat de drept, iar această abordare este una pur putinistă. O persoană trebuie să fie pedepsită pentru ceea ce poate fi dovedit și pentru ceea ce a comis, nu pentru că odată a fost oponentul tău, (…) nu pentru ce îi atribuie opinia publică, oponenții politici sau alții. Este o chestiune principială, îi privește pe toți. Oamenii care sunt acum la putere vor fi și ei în opoziție la un moment dat, mai devreme sau mai târziu. Cred că și ei ar fi de acord că, dacă ar fi urmăriți conform legii, atunci să fie conform legii, nu după legea junglei și nu din răzbunare. Eu cred că aceasta este o chestiune principială și fundamentală”, a declarat Alexandru Tănase în cadrul unei emisiuni de la TVC 21.Fostul președinte al Curții Constituționale și-a reiterat și poziția legată de depolitizarea sistemului judecătoresc.„Moderator: – Trăim acum sub regimul Sandu sau sub dictatura Sandu?Alexandru Tănase: – Nu există dictatură aici. La fel ca în vremea lui Plahotniuc. Cuvântul acesta nu se potrivește deloc cu ceea ce se întâmplă în Moldova. Să fim serioși, ce dictatură era pe vremea lui Plahotniuc? Erau 5 sau 6 posturi TV care îl criticau din zori până-n noapte. Asta e dictatură? Și nu le închidea. Și acum e la fel. Poți să o critici pe Maia Sandu de dimineața până seara și nu se întâmplă nimic. Pe nimeni nu-l bagă la închisoare pentru asta. De aceea cred că nu există dictatură, da, există anumite distorsiuni, mai ales în ceea ce privește funcționarea sistemului judecătoresc. Trebuie să ajungem ca acest sistem să fie complet independent și puterea politică să nu-l controleze niciodată”, a mai adăugat Alexandru Tănase.

Președintele american Donald Trump a declarat că așa-numitul „plan de pace al SUA” pentru încheierea războiului din Ucraina a fost redus de la 28 la 22 de puncte. Afirmațiile au fost făcute jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial Air Force One.„Aceasta nu era un plan, era conceptul lui. Ei au luat fiecare dintre cele 28 de puncte și le-au redus la 22. Multe dintre aceste puncte sunt deja rezolvate”, a spus Trump, fără a preciza care dintre prevederi au fost eliminate.Anterior, într-o postare pe Truth Social, Trump anunțase că documentul a fost ajustat ținând cont de propunerile Kievului și Moscovei, însă în continuare există divergențe pe anumite capitole.Totodată, liderul american a subliniat că nu mai impune termene-limită pentru ajungerea la un acord de pace – o schimbare semnificativă, după ce anterior fixase data de 27 noiembrie ca termen final pentru un răspuns din partea Kievului. Trump a precizat că se va întâlni cu președinții Rusiei și Ucrainei doar atunci când documentul „va fi final sau în faza finală de negociere”.În același timp, Trump a transmis că Ucraina va trebui să accepte unele compromisuri în cadrul negocierilor:„În cele din urmă, acest teritoriu ar putea fi oricum capturat de Rusia în următoarele câteva luni. Vreți să continuați să luptați și să mai pierdeți 50–60 de mii de oameni? Sau vreți să faceți ceva acum?”, a declarat acesta.

Șefa statului, Maia Sandu, ar trebui să fie chemată în calitate de martor în dosarul „Frauda bancară” în care este vizat Vlad Plahotniuc. Cu această propunere vine fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, care reamintește că, acum mai bine de un deceniu, Maia Sandu ar fi votat, în calitatea ei de ministru, pentru o garanție bancară în contextul devalizării sistemului bancar, scrie UNIMEDIA.„Pe dosarul frauda bancară ori că e vorba de 5, ori că de 35, ori de 50 de milioane de euro. Nici nu mai înțelegi ce se cere de la omul ăsta și sub ce acuzații cade el, de fapt. La oameni începe a apărea întrebarea: în genere, este el implicat în frauda bancară sau nu? În situația în care el a fost beneficiarul și curator la toate lucrurile astea, cei care au votat în Guvern pentru două garanții bancare, din cât țin minte și Maia Sandu, dacă nu mă greșesc, ar fi votat pentru o garanție, poate ar fi util s-o invite în ședința de judecată, probabil, în calitate de martor.Noi nu avem explicații la subiectul ăsta, pentru că dacă noi spunem că el ar fi gestionat toate procesele astea, noi trebuie să auzim pozițiile tuturor care au fost implicați în procesul decizional, să ne spună, au primit ei indicații de la Plahotniuc pe dosarul ăsta sau nu? În cazul respectiv, de ce îl învinuiți pe omul ăsta și prin ce probe demonstrați că el ar fi culpabil de una sau de alta? Se observă că dosarul este extrem de subțire, hai să-i lipim toate lui”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul emisiunii „De Facto” de la postul GRT.

Procuratura Generală a publicat astăzi noi detalii în cazul camionului plin cu arme, muniții și componente militare depistat la punctul comun de trecere a frontierei Leușeni–Albița. Informațiile actualizate contrazic însă precizările anterioare ale Procuraturii, care susținea săptămâna trecută că „camionul nu a traversat frontiera cu Ucraina” și că nu există indicii privind proveniența armelor din țara vecină.Comunicatul de astăzi indică explicit că munițiile au fost introduse în Republica Moldova prin contrabandă din Ucraina, fiind transportate în mai multe curse de către un „cărăuș” care circula periodic cu camionul marfar.Potrivit Procuraturii, pe baza cooperării internaționale cu autoritățile române, au fost identificate drept corpuri delicte: 18 elemente de muniție de tip 2 (componente de muniție) 8 elemente de muniție de tip 1 (muniție completă) Un lansator sol-aer O dronă de tip „Geran 2”, dezmembrată în urma doborârii, fără elemente pirotehnice activeAnchetatorii precizează că aceste obiecte au fost aduse ilegal în Republica Moldova în mai multe transporturi, câte două unități o dată, dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute. Munițiile au fost camuflate în camion și preluate ulterior de complici aflați pe teritoriul Republicii Moldova.Actele vamale indicau că marfa exportată era „articole din metal” cu destinația Israel. Persoanele responsabile — exportatorul, brokerul vamal și transportatorul — sunt în prezent învinuiți și au fost arestați.Procuratura subliniază că, potrivit probelor preliminare, armele nu provin din depozite militare ale Republicii Moldova, nici din depozitul de la Cobasna și nici din cele ale Armatei Naționale.În informațiile furnizate anterior, autoritățile menționau că „camionul nu a traversat frontiera cu Ucraina”, sugerând astfel că nu există o legătură între transport și teritoriul ucrainean.Noile precizări ale Procuraturii schimbă însă datele problemei, indicând clar ruta: munițiile veneau din Ucraina, în mod repetat, prin contrabandă.Procurorii PCCOCS, împreună cu autoritățile din România, continuă investigațiile și schimbul de date pentru a determina întreaga schemă a contrabandei, precum și scopul final al armamentului. Procuratura nu exclude scenariul unei „acțiuni de discreditare a Republicii Moldova”.

Ucraina a fost de acord să limiteze efectivele armatei sale la maximum 800.000 de militari, în cadrul unui set de înțelegeri preliminare discutate cu Statele Unite și aliații europeni, scrie Financial Times, citând oficiali ucraineni de rang înalt apropiați președintelui Volodimir Zelenski.Potrivit publicației, această prevedere figurează în noul proiect al planului de pace – un document cu 19 puncte, elaborat recent la Geneva și destinat să înlocuiască versiunea anterioară, întocmită, conform presei, cu participarea SUA și Rusiei.În contrast cu varianta inițială, noul proiect nu mai detaliază elementele sensibile precum statutul teritoriilor sau garanțiile de securitate, lăsând aceste chestiuni pentru negocieri directe între președinții Zelenski și Donald Trump.În ceea ce privește numărul militarilor, sursele FT afirmă că Kievul și-a dat deja acordul, aceasta fiind una dintre condițiile-cheie ale versiunii actualizate a planului.Totuși, Moscova ar putea refuza documentul dacă acesta nu reflectă cerințele mai vechi ale Kremlinului. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia nu va accepta un plan care „șterge” presupusele înțelegeri dintre Vladimir Putin și Donald Trump la întâlnirea din Anchorage.Lavrov a subliniat, de asemenea, că Rusia nu a primit încă „oficial” noul proiect.Între timp, în Emiratele Arabe Unite continuă negocierile cu ușile închise între reprezentanții SUA, Ucrainei și Rusiei. Nu se știe însă dacă discuțiile au loc în format trilateral sau în întâlniri separate.Luni, președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după consultările de la Geneva, în proiectul planului de pace nu se mai regăsesc cele 28 de puncte ale versiunii inițiale și că o parte dintre propunerile reformulate pot deveni „funcționale”. Totuși, liderul ucrainean a subliniat că „mai sunt multe de lucru” până la forma finală a documentului.Pe 25 noiembrie, presa internațională a relatat că Kievul a acceptat în principiu proiectul de acord propus de Statele Unite. Atât un oficial american, cât și consilierul pentru securitate națională al Ucrainei, Rustem Umerov, au confirmat existența unei „înțelegeri de ansamblu”, însă detaliile tehnice urmează să fie clarificate.„Ucrainenii au acceptat acordul de pace. Există câteva detalii minore care trebuie ajustate, dar sunt de acord cu propunerea”, a declarat oficialul american.Potrivit presei, în contextul finalizării discuțiilor asupra proiectului, este planificată o vizită a președintelui Zelenski în Statele Unite în luna noiembrie, pentru discuții suplimentare cu administrația Trump.

Suma maximă a compensației la energie pentru sezonul rece 2025–2026 ar urma să scadă de la 1400 la 1000 de lei, iar compensația minimă va fi fixată la 500 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre al Guvernului, aprobat în ședința secretarilor generali de la Cancelaria de Stat.Noile reguli vor fi aplicate în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 și au drept scop direcționarea mai strictă a ajutorului către gospodăriile cu adevărat vulnerabile energetic.Proiectul prevede că: 1000 de lei va fi compensația maximă lunară pentru gospodăriile care se încălzesc cu energie termică, gaze naturale sau energie electrică; 800 de lei va fi plafonul pentru gospodăriile care utilizează combustibili solizi; 500 de lei este compensația minimă pentru sezonul rece: dacă suma calculată este între 250 și 500 de lei, beneficiarul va primi 500 de lei; dacă suma este sub 250 de lei, compensația nu va fi acordată.Pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026, Guvernul propune următoarele procente de compensare: 40% din costul energiei electrice folosite la încălzire; 30% din costul energiei termice; 25% din costul gazelor naturale; 15% pentru combustibilii solizi.În paralel, sunt ajustate normele privind costul energiei pe timp de iarnă și nivelul minim al cheltuielilor gospodăriilor, astfel încât formulele de calcul să reflecte mai realist situația familiilor din mediul urban și rural.Criteriile de acordare a compensațiilor devin mai restrictive. Printre modificări: compensația nu va fi acordată dacă valoarea costului mediu lunar estimat al energiei depășește echivalentul a 350 m³ de gaze naturale (față de 450 m³ în schema actuală); gospodăriile în care membrii au obținut peste 4000 de lei din dobânzi bancare în anul precedent vor fi excluse din schemă, fiind considerate suficient de puțin vulnerabile.În nota de fundamentare, autoritățile afirmă că modificările sunt menite să identifice „cât mai precis” gospodăriile vulnerabile și să concentreze resursele pe beneficiarii reali, în contextul creșterii prețurilor la energie. Bugetul total estimat pentru compensarea energiei în sezonul rece 2025–2026 este de circa 2,36 miliarde de lei.Proiectul urmează să fie aprobat de Guvern și va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Statul cheltuie pe zi cel puțin 1000 de lei pentru arestul lui Vlad Plahotniuc, în loc să utilizeze mecanismele alternative pentru măsurile preventive în care s-au investit milioane de lei, precum monitorizarea electronică. Declarația a fost făcută de fostul ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, care susține că în dosarul Plahotniuc autoritățile centrale au încălcat un șir de standarde ale CEDO, lucru ce poate duce la un nou dosar pierdut de Moldova la Înalta Curte Europeană, scrie UNIMEDIA.„Avem anumite standarde pe care CEDO le explică. El este din categoria inculpaților „gulerele albe”, acei care vin din sistem, adică politicieni, și există o hotărâre a CEDO cu privire la modul cum trebuie să fie gestionate chestiunile legate de arest pentru asemenea persoane. Eu am impresia că noi deja suntem cu mari probleme în raport cu CEDO privind detenția lui Plahotniuc. Noi am investit milioane de lei pentru a aduce monitorizarea electronică. Pentru întreținerea lui se cheltuie câte 1000 de lei pentru o zi de arest. Vorbim de „Pantera” la portița lui, mâncare etc. În mod normal îi pui o brățară, îi dai un arest la domiciliu, îi stabilești limitări privind întâlnirile, convorbirile și nu cheltui bani din buget și îi asiguri și lui condiții care să fie conforme standardelor CEDO”, a declarat Fadei Nagacevschi în cadrul emisiunii „De Facto” de la Postul GRT.Juristul mai precizează că astfel de situații pot duce inevitabil la un nou caz pierdut la CEDO de către Republica Moldova.„Din cauza modului cum acționează statul, mâine o să ne trezim cu soluții de la CEDO care o să ne sancționeze pentru lipsa de motivare pentru detenția prelungită, în eventualitate pentru ilegalitatea detenției, pentru condiții inumane plus pentru modul grăbit de examinare a cazului, care ar putea să demonteze soluțiile în instanță”, a mai adăugat Fadei Nagacevschi.Amintim că fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a fost plasat în arest pe 25 septembrie, în ziua în care a și fost extrădat din Grecia, acolo unde s-a aflat două luni în arest. Până acum, mandatul de arestare a fost prelungit de două ori în urma demersului făcut de procurori.

Noi percheziţii au avut loc miercuri dimineaţă în Bucureşti şi în judeţul Suceava, într-un dosar care vizează obţinerea ilegală a actelor de identitate româneşti de către sute de cetăţeni din Rusia, Ucraina, Republica Moldova. Potrivit anchetatorilor, peste 100 de oameni de afaceri din Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova – mulți dintre ei multi-milionari – ar fi beneficiat de documente obţinute fraudulos.Printre suspecţi se numără un primar din Suceava şi mai mulţi funcţionari ai unei primării din judeţ, despre care există indicii că ar fi ajutat cetăţeni ruşi, ucraineni şi moldoveni să obţină acte privind cetăţenia română.Anchetatorii au descoperit că buletinele erau emise pe baza unor adrese de domiciliu fictive, pentru care nu exista acordul proprietarilor, sau pe imobile complet dezafectate. Schema ar fi permis străinilor să-şi stabilească în acte domiciliul în România pentru a obţine ulterior cetăţenia.Percheziţiile au început la primele ore ale dimineţii şi vizează mai multe locaţii, inclusiv sediul Primăriei Dumbrăveni şi locuinţele unor funcţionari publici.Potrivit informaţiilor furnizate de anchetatori, dosarul urmăreşte destructurarea unei reţele bine organizate, care, prin intermediul unor angajaţi ai primăriei şi ai Serviciului de Evidenţă a Populaţiei, ar fi facilitat eliberarea ilegală a documentelor de identitate. Beneficiarii figurau cu domicilii în case abandonate sau în adrese fictive, menite să mascheze caracterul ilegal al procedurii.

Poliția anunță noi detalii despre drona descoperită în această dimineață în localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești. Specialiștii aflați la fața locului au identificat dispozitivul ca fiind o dronă de tip Gerbera, de fabricație rusească.Verificările preliminare arată că drona nu avea încărcătură explozivă, ceea ce elimină riscul unei detonări accidentale.Potrivit experților, dronele de tip Gerbera pot fi folosite pentru inducerea în eroare, misiuni de supraveghere și colectare de informații, dar și pentru transport de explozivi atunci când sunt configurate pentru astfel de operațiuni.Caracteristici estimative ale dronei Gerbera: Greutate: până la 18 kg Distanța de zbor: până la 600 km Viteza maximă: aproximativ 160 km/h Altitudinea de operare: până la 3.000 mSpecialiștii explică faptul că acest tip de drone este proiectat să aterizeze automat atunci când rămâne fără alimentare, pentru a evita prăbușirea necontrolată și a proteja persoanele aflate la sol. De asemenea, tehnologia de bruiaj incorporată contribuie la prevenirea accidentelor.Poliția precizează că zona rămâne securizată, iar cetățenii sunt în siguranță. Ancheta continuă, iar autoritățile vor oferi noi informații pe măsura clarificării circumstanțelor.

Situație de alarmă maximă în România, în dimineața zilei de marți, când o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al țării în plină zi, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina. Aparatul a survolat trei județe — Galați, Vrancea și Tulcea — iar autoritățile au declanșat procedurile de urgență.Armata română a ridicat de la sol avioane de vânătoare, inclusiv aeronave Eurofighter ale contingentului german, iar populația din zonele afectate a primit mesaje RO-ALERT pentru a se adăposti. Misiunea de supraveghere s-a încheiat abia după cinci ore.Între timp, o dronă similară — posibil chiar aceeași — a fost găsită în județul Vaslui, în localitatea Puești, unde un localnic a alertat autoritățile după ce a descoperit fragmente în propria gospodărie.Nu au fost raportate victime sau pagube.Ministrul Apărării din România, Ionuț Moșteanu, a criticat incapacitatea forțelor aeriene de a neutraliza drona.„O dronă pe care armata română și eurofighterele germane au încercat să o dea jos.Nu au tras în ea. Probabil a rămas fără combustibil sau a pierdut comanda.Mi-aș fi dorit să o dea jos”, a declarat ministrul.El a explicat că pentru doborârea țintei erau necesare condiții de vizibilitate și siguranță, iar piloții nu au avut contact vizual în zonele în care aparatul a apărut doar pe radar.Traiectoria dronei: Delta Dunării → Galați → VranceaPotrivit armatei române, drona a fost detectată la ora 06:00, aproape de granița cu Ucraina. A urmat următorul traseu: a intrat prin zona Vâlcove (Delta Dunării), a ieșit spre Chilia Veche, s-a întors și a pătruns prin Galați, apoi a continuat spre Vrancea.La ora 10:00, alarma a fost ridicată, după ce drona a dispărut de pe radare. A fost găsită la ora 10:45, prăbușită în Vaslui.Cazul marchează a 13-a intrare a unei drone rusești pe teritoriul României de la izbucnirea războiului.Analiștii militari citați de presa română susțin că, prin acest episod, Rusia a testat reacția NATO — iar concluzia arată că un aparat de supraveghere a reușit să survoleze România timp de patru ore fără a fi neutralizat.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă „ferm” încălcarea gravă a spațiului aerian al Republicii Moldova de către mai multe drone lansate pe fundalul atacului masiv asupra Ucrainei. Una dintre drone s-a prăbușit în localitatea Cuhureștii de Jos, raionul Florești, incident calificat drept un risc major pentru siguranța cetățenilor, se arată în comunicatul instituției. Ca urmare a evoluțiilor, ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, este convocat mâine, la ora 14:00, la sediul MAE, pentru a da explicații privind aceste acțiuni considerate „inadmisibile”. MAE subliniază că Republica Moldova rămâne angajată în menținerea păcii și stabilității regionale, condamnând orice încălcare a suveranității și integrității sale teritoriale. Conform informațiilor furnizate anterior de Ministerul Apărării, numărul dronelor care au survolat neautorizat teritoriul Republicii Moldova în dimineața zilei de 25 noiembrie 2025 este mult mai mare decât se cunoștea inițial. Dacă Poliția de Frontieră anunța dimineață detectarea unei singure drone, Armata Națională a confirmat șase dispozitive aeriene. Prima dronă a fost observată pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se ulterior spre frontiera cu România, în zona Colibași – Vadul lui Isac, la o altitudine de aproximativ 1500 de metri. Alte cinci drone au fost detectate în regiunile Dondușeni, Orhei, Bender, Vadul lui Vodă și Florești. În Cuhureștii de Jos, una dintre ele a căzut pe acoperișul unei case. Din fericire, nu au fost raportate victime. Autoritățile îndeamnă cetățenii să semnaleze orice obiect suspect și să nu atingă resturile unor drone sau fragmente care pot prezenta pericol, ci să contacteze imediat instituțiile responsabile. Instituțiile statului continuă monitorizarea situației.

Ucraina speră ca președintele Volodimir Zelenski să se întâlnească cu Donald Trump până la finalul acestei săptămâni, pentru a definitiva discuțiile privind planul de pace propus de Washington. Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. „Ne așteptăm ca vizita președintelui Ucrainei în Statele Unite să fie organizată la cea mai apropiată dată posibilă în noiembrie, pentru a încheia ultimele etape și a ajunge la un acord cu președintele Trump”, a transmis Umerov. Totuși, Casa Albă contrazice aceste așteptări, afirmând că o întrevedere Zelenski–Trump „nu este planificată deocamdată”. Oficialii americani transmit însă că Trump este optimist în privința posibilității de a pune capăt războiului din Ucraina și că „au mai rămas doar câteva puncte asupra cărora se lucrează”. Administrația americană mai precizează că planul de pace trebuie coordonat și cu Rusia, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru avansarea discuțiilor. În prezent, Trump urmează să se întâlnească cu secretarul de stat Marco Rubio, care a purtat negocieri la Geneva în weekend cu delegația ucraineană. Reamintim că Zelenski a declarat recent că intenționează să se vadă cu Trump pentru a discuta punctele controversate ale planului de pace.

Numărul dronelor care au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova este mult mai mare decât se cunoștea inițial. Dacă dimineață Poliția de Frontieră anunța detectarea unui singur dispozitiv, Ministerul Apărării precizează acum că șase drone au fost observate în total în dimineața zilei de 25 noiembrie 2025, în urma atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea precedentă. Prima dronă a fost detectată pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se către frontiera cu România, în zona localităților Colibași (Cahul) și Vadul lui Isac, la o altitudine de aproximativ 1500 de metri. Ministerul Apărării a informat imediat toate structurile responsabile, inclusiv Inspectoratul General al Poliției. Ulterior, sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale au observat alte cinci drone, care au traversat spațiul aerian în zonele Dondușeni, Orhei, Bender, Vadul lui Vodă și Florești. În Cuhureștii de Jos (Florești), una dintre drone a căzut pe acoperișul unei case, incident confirmat de autorități. Nu sunt raportate victime până la această oră. Ministerul Apărării îndeamnă cetățenii să raporteze orice obiect suspect observat la sol și să nu atingă eventualele resturi, ci să anunțe imediat autoritățile competente.

Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, împreună cu polițiștii din BPDS „Fulger” și procurorii PCCOCS, desfășoară la această oră noi percheziții într-un dosar ce vizează finanțarea ilegală a partidelor politice și spălarea de bani în proporții deosebit de mari, anunță Poliția.Acțiunile au loc simultan pe mai multe adrese din municipiul Chișinău. Ancheta urmărește stabilirea circumstanțelor în care ar fi fost modificat statutul și conducerea unui partid politic, precum și verificarea legalității finanțării formațiunii prin persoane interpuse.Potrivit Poliției, în vizorul organelor de anchetă se află și un fost lider de partid, ex-ministru în guvernele precedente. Instituția nu a făcut public numele politicianului, însă surse Deschide.MD afirmă că ar fi vorba despre Valeriu Pleșca, fost ministru al Apărării în perioada 2004–2007.Valeriu Pleșca a condus anterior Uniunea Creștin-Socială din Moldova, formațiune pe care, în ajunul alegerilor parlamentare, ar fi cedat-o jurnalistului Gabriel Călin — acesta fiind reținut pe 30 septembrie într-un dosar de finanțare ilegală a partidelor.

O dronă de tip Shahed a survolat în această dimineață, 25 noiembrie 2025, spațiul aerian al Republicii Moldova, în regiunea de sud, informează Poliția de Frontieră. Dispozitivul a fost detectat de Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării, care a alertat imediat autoritățile de frontieră.Potrivit datelor operative, drona a intrat în țară pe direcția Vinogradovca – Vulcănești, deplasându-se ulterior către frontiera cu România. Aceasta ar fi traversat zona situată între localitățile Colibași (raionul Cahul) și Vadul lui Isac, intrând apoi în spațiul aerian românesc. Autoritățile de peste Prut au fost informate imediat despre situație.Instituțiile din Republica Moldova au inițiat măsurile procedurale prevăzute de legislație. Zona pe unde ar fi trecut drona este în prezent verificată de echipe specializate.Până în acest moment, nu au fost identificate obiecte sau resturi care să prezinte risc pentru populație, anunță Poliția de Frontieră. Autoritățile continuă monitorizarea situației.

Planul de pace propus de Donald Trump pentru Ucraina a fost redus de la 28 la 19 puncte după discuțiile de ieri de la Geneva, scrie Financial Times, citând surse familiare procesului. Publicația notează că interlocutorii săi nu au precizat ce elemente au fost eliminate din document.Anterior, un membru al delegației ucrainene, consilierul de la Oficiul Președintelui, Andrii Bevz, a declarat că unele puncte au fost scoase, iar altele — modificate. Totuși, partea americană nu confirmă deocamdată existența unor schimbări substanțiale ale planului sau reducerea acestuia.Yuri Ușakov, consilier al președintelui Federației Ruse, a afirmat că Moscova se așteaptă ca Washingtonul să inițieze în curând discuții directe privind planul propus Kievului. În același timp, „nu există încă acorduri concrete”.Potrivit lui Ușakov, Rusia a fost familiarizată „cu una dintre versiunile planului” și consideră că multe dintre prevederile discutate anterior în Alaska sunt „acceptabile pentru Federația Rusă”. El a subliniat că în jurul proiectului „circulă multe speculații”, iar Moscova va da crezare doar informațiilor primite direct de la SUA.Ușakov a adăugat că Rusia cunoaște și conținutul planului european de pace, însă îl consideră „neconstructiv și inacceptabil”.Bloomberg scrie, citând surse informate, că din proiectul de pace a fost eliminat punctul privind folosirea activelor rusești înghețate. În varianta inițială, aproximativ 100 de miliarde de dolari urmau să fie direcționate către un Fond de Reconstrucție a Ucrainei, din care jumătate din veniturile generate ar fi revenit Statelor Unite, iar restul — proiectelor americano-ruse.În ansamblu, sursele descriu o restructurare a planului: de la un document amplu, acesta ar fi fost redus la o listă mai restrânsă de puncte esențiale pentru un eventual armistițiu rapid, în timp ce alte prevederi ar urma să fie discutate ulterior separat.Negocierile vor continua în următoarele zile, a confirmat Igor Brusilo, adjunctul șefului Oficiului Președintelui Ucrainei. Acesta a precizat că anumite subiecte, precum cele teritoriale, rămân deocamdată nesoluționate.„Când toate chestiunile vor fi clarificate, președinții vor intra în contact pentru a le discuta și, probabil, pentru a pregăti terenul unei întâlniri la care ar putea finaliza acest concept”, a declarat Brusilo.

Președintele SUA, Donald Trump, a comentat luni discuțiile privind un eventual progres în negocierile dintre Rusia și Ucraina, îndemnând publicul să nu creadă în „progrese semnificative” până când acestea nu vor fi confirmate oficial.„S-a făcut cu adevărat un progres important în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina? Nu credeți până nu vedeți, dar e posibil ca într-adevăr să se întâmple ceva bun”, a scris Trump.Declarația vine la doar o zi după ce liderul american a criticat dur conducerea Ucrainei și a Europei pentru că ar rezista planului său de pace. Ucraina poartă în prezent consultări cu Washingtonul pentru a modifica propunerile americane, iar Uniunea Europeană și-a prezentat deja propria versiune alternativă a unui acord.În paralel, președintele rus Vladimir Putin a transmis că planul propus de Trump „poate fi pus la baza unui acord final de pace”. Mesajul a fost făcut public după întrevederea sa cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.„Putin a remarcat că aceste propuneri, în forma în care le-am analizat, merg în linia discuțiilor purtate la summitul ruso-american din Alaska și, în principiu, pot sta la baza unei reglementări finale”, se arată în comunicatul Kremlinului.Liderul de la Kremlin a subliniat anterior că nu va accepta modificările cerute de Ucraina și Europa la planul inițial înaintat de Trump, menținând presiunea asupra Kievului și partenerilor occidentali în procesul de negociere.

Denis Șova, consilier în Consiliul Municipal Chișinău (CMC) din partea Partidului Nostru, atrage atenția asupra blocării de către PAS a rectificărilor necesare pentru plata salariilor profesorilor.CMC urma să examineze un proiect de decizie privind ajustarea indicatorilor bugetari pentru majorarea transferurilor destinate achitării salariilor și asigurării cheltuielilor de personal. Aceste modificări urmau să fie operate ca urmare a aprobării de către Parlament a modificărilor la Legea bugetului pentru anul curent, prin care peste 914 milioane de lei urmează să fie alocate bugetelor locale.Din această sumă, destinată în principal plății salariilor din sectorul educațional, 220 de milioane de lei urmau să fie transferați municipiului Chișinău.Fracțiunea PAS s-a opus examinării acestui proiect, blocând astfel transferul fondurilor pentru salariile profesorilor.În acest context, Denis Șova s-a adresat profesorilor prezenți la ședința CMC:„Vineri, când s-a discutat includerea pe ordinea de zi a întrebării cu rectificarea bugetului, cei de la PSRM și PAS au încercat să o scoată de pe ordinea de zi. Nu li s-a primit – nu au acumulat numărul necesar de voturi. Acum, când am ajuns la dezbaterea acestei întrebări, PAS din nou iese cu inițiativa să fie trimisă la reexaminare și să nu fie discutată, deși asta contravine regulamentului. Nu este părerea mea – este ceea ce s-a întâmplat și vă spun asta ca voi să faceți concluzii!”, a declarat Denis Șova în fața profesorilor.El a aminti că modificările bugetare au fost aprobate recent de Parlament și vizează o sumă importantă:„Ce a făcut Parlamentul Republicii Moldova acum două săptămâni? A făcut rectificarea bugetului pentru anul 2025, prin care a îndreptat peste 220 de milioane de lei către municipiul Chișinău pentru salariile angajaților din instituțiile de învățământ și funcționari publici. Deci, Parlamentul, cei de la PAS, cu votul lor, au îndreptat banii către noi, către Consiliul Municipal.”„Adică cei de la PAS vor acum să-și asume atribuțiile Parlamentului, Cancelariei de Stat, judecătorilor și procurorilor.”, a declarat Șova.Reprezentanții PAS susțin că proiectul este ilegal, motivând că bugetul pentru anul curent nu este încă aprobat. Șova a răspuns acestor acuzații, evidențiind ipocrizia situației:„Consiliul, în cazul în care se votează un document sau o decizie ilegală, pentru asta există Cancelaria de Stat – controlată, apropo, 100% de PAS.”În final, Denis Șova avertizează cu fermitate: dacă proiectul nu va fi aprobat, profesorii nu-și vor primi la timp salariile din luna noiembrie care urmează să fie achitate în decembrie și nici primele anuale.

Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC) de astăzi, 24 noiembrie 2025, a degenerat într-un nou conflict între fracțiuni, pe fundalul disputelor privind ajustarea bugetului și plata salariilor pentru angajații instituțiilor municipale. Funcționarii publici, veniți să ceară majorarea salariilor, au blocat holul Primăriei exact în momentul în care fracțiunea PAS urma să susțină o conferință de presă. Funcționarii au scandat „La lucru, rușine!” în direcția consilierilor PAS, care au fost huiduiți și scoși din hol de un grup de angajați și consilieri MAN. La rândul lor, consilierii MAN au acuzat PAS că refuză dialogul cu cetățenii. „Veniți în fața profesorilor, nu vă faceți doar PR la camerele voastre de partid”, a strigat consilierul MAN Mihail Onofrei, în timp ce funcționarii scandau „La lucru!”. După repetate scandări de „Rușine!”, consilierii PAS au ieșit în stradă. În interior, oamenii strigau „Vrem salarii!”, în timp ce aleșii municipali continuau să se certe. Ședința de astăzi trebuia să continue lucrările începute pe 21 noiembrie, când au fost ridicate mandatele unor consilieri plecați în Parlament. Tot atunci, Asociația Sindicală APL Chișinău a cerut majorarea salariilor și a avertizat cu grevă dacă proiectul nu este votat. Potrivit Direcției Educație, 91 de instituții de învățământ din capitală riscă să nu își primească salariile pentru două luni, dar și primele anuale, dacă CMC nu aprobă proiectul bugetar. Șefa Direcției Finanțe, Olesea Pșenițchi, a explicat că proiectul supus votului permite achitarea salariilor pentru luna noiembrie (plătite în decembrie), precum și acordarea primelor de sfârșit de an. Fracțiunea PAS a calificat proiectul drept „ilegal”. Președinta fracțiunii, Zinaida Popa, i-a numit pe consilierii MAN „cățelușii primarului”, după care a anunțat că PAS părăsește sala și nu revine „până când primarul nu încetează să propună proiecte ilegale”. Consilierii MAN au ripostat: „Dacă noi suntem cățelușii primarului, atunci ei sunt cățelușii doamnei președinte”, a declarat Corneliu Pîntea, acuzând PAS și PSRM că sabotează dezvoltarea orașului. Primarul Ion Ceban a intervenit în plen și le-a cerut consilierilor PAS și PSRM să revină în sală: „Nu trebuie să vă jucați cu salariile pedagogilor și ale oamenilor care își fac datoria. Dacă nu aprobăm bugetul, ei nu își vor primi banii. Dacă nu vă place ceva, puteți propune amendamente.” Edilul a reamintit că Parlamentul a aprobat recent rectificarea bugetului de stat, iar municipiul trebuie să își ajusteze propriii indicatori pentru a primi transferurile necesare plăților salariale și ale serviciilor comunale. Mai mulți profesori și angajați ai instituțiilor municipale au luat cuvântul, unii în lacrimi:  • „Suntem mame și tați, avem credite pentru a supraviețui. Vă rugăm să susțineți proiectul”, a spus Angela Lubaș, președinta APL Chișinău.  • „Nu știu cum să mă descurc. Este imposibil să trăiești în aceste condiții”, a declarat profesoara Natalia Cebotari.  • „Vin sărbătorile. Copiii așteaptă cadouri. Ascultați-ne”, a transmis Ludmila Verdeș, mamă a trei copii. Din lipsă de cvorum, ședința a fost suspendată. Profesorii și angajații au refuzat să părăsească sala: „Nu plecăm până nu veniți în sală! Ne merităm salariile și primele.”

Polițiștii din Orhei au depistat trei tineri cu vârste de 15, 16 și 18 ani, studenți ai unui colegiu din Chișinău, implicați în activități de distribuire a substanțelor interzise pe teritoriul raionului, anunță Poliția. În cadrul acțiunilor de prevenire și combatere a traficului de droguri, oamenii legii au desfășurat razii în mai multe zone cu risc sporit. Pe parcursul verificărilor, cei trei au fost surprinși în flagrant, în timp ce recuperau un pachet negru ascuns sub un copac. În interiorul acestuia, polițiștii au găsit 30 de pachețele, fiecare conținând aproximativ un gram de substanță interzisă de tip mefedronă. Toate materialele au fost ridicate și transmise pentru expertiză. În privința tinerilor au fost inițiate acțiuni procesuale pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și aplicarea măsurilor legale corespunzătoare.

În noaptea zilei de 23 noiembrie 2025, la ora 23:11, pompierii din nordul țării au fost alertați despre producerea unui incendiu într-o casă de locuit din localitatea Cernoleuca, raionul Dondușeni. Potrivit informațiilor înregistrate, flăcările au cuprins în totalitate o casă de locuit cu un nivel și o anexă. Pentru lichidarea incendiului, la fața locului au intervenit două echipe de pompieri și salvatori. Datorită intervenției prompte, salvatorii au reușit evacuarea în siguranță a patru butelii cu gaz lichefiat din interiorul locuinței, prevenind astfel o posibilă explozie. Focul a distrus în totalitate casa cu suprafața de 72 m² și o anexă de 24 m². Incendiul a fost localizat la ora 00:23 și complet lichidat la ora 01:55. În timpul  stingerii focului, proprietarul gospodăriei, un bărbat  în vârstă de 71 de ani, a suferit o combustie la palma unei mâini, însă acesta a refuzat îngrijirile medicale. Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de specialiști. În ultimele 24 de ore pompierii și salvatorii au intervenit în 24 de situații de risc.

Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” a publicat lista actualizată a furnizorilor precalificați pentru achiziția de energie electrică necesară acoperirii consumului tehnologic și pierderilor din rețeaua de transport, informează bani.md. Procesul are loc conform Procedurii de procurare a energiei electrice stabilite în Regulile pieței, aprobate de ANRE. Lista publicată include atât companii locale, cât și furnizori internaționali, însă atenția se concentrează din nou pe MGRES – centrala de la Cuciurgan aflată în regiunea separatistă transnistreană. Deși Republica Moldova nu mai cumpără de la începutul anului energie produsă la MGRES, după sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom în stânga Nistrului, centrala figurează în continuare în lista actorilor precalificați. Ultimele actualizări ale listei au fost operate la 11 noiembrie 2025, iar printre furnizorii incluși se regăsesc: Energoco, MGRES, Navitas (parte a grupului Premier Energy), ML Energy, Furnizare Energie, Trade Energo Plus, Trading O.O.O. și Trading LLC, scrie sursa citată. Conform regulilor ANRE, Moldelectrica organizează licitații competitive cel puțin o dată pe an, dar poate achiziționa energie și pentru perioade mai scurte – trimestrial, lunar sau săptămânal – în funcție de necesități. Prezența MGRES pe lista companiilor precalificate menține deschisă opțiunea ca Moldova să reia într-un anumit moment importurile din stânga Nistrului, deși deocamdată acest scenariu nu se află în aplicare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează despre reținerea oficială, ulterior, nimicirea unui lot importat de  „Ceai negru (frunze)” în mărime de 1120 kg. Investigațiile de laborator au stabilit cantități ridicate de reziduuri de pesticid „Dinotefuran”, ceea ce constituie o neconformitate cu legislația din domeniul alimentar. Inspectorii ANSA au inițiat, imediat, un control inopinat la importator, lotul de ceai fiind reținut și păstrat în condiții ce nu permit accesul la el. ANSA monitorizează în permanență respectarea limitelor maxime admisibile de reziduuri de pesticide în produsele alimentare de origine vegetală atât de producție internă, cât și din import. Doar pe parcursul anilor 2024-2025 au fost investigate 958 probe, dintre care 156 probe au prezentat depășiri de reziduuri de pesticide. Loturile de ceai neconforme nu au fost admise spre comercializare, dar au fost fie returnate în țara de origine - aproape 18 tone, fie nimicite- peste 13 tone.  Reziduurile de pesticide nu dispar din produsele alimentare prin spălare sau tratare termică. Prin urmare, orice depășire a limitei maxime admisibile prezintă un risc pentru siguranța alimentară.   

Statele Unite și Ucraina au anunțat că au elaborat o versiune „actualizată și îmbunătățită” a planului de pace propus pentru oprirea războiului declanșat de Rusia, în urma unei runde de negocieri care a avut loc la Geneva. Ambele delegații au descris discuțiile drept „constructive, respectuoase și extrem de productive”. Potrivit comunicatului Casei Albe, negocierile s-au încheiat cu un acord de principiu ca orice viitor aranjament de pace să garanteze suveranitatea Ucrainei și să asigure „o pace durabilă și echitabilă”. Delegația ucraineană și-a exprimat „recunoștința pentru angajamentul constant al Statelor Unite și al președintelui Donald Trump în eforturile neobosite de a pune capăt războiului și de a preveni pierderile de vieți omenești”. Surse citate de Reuters confirmă că noua variantă a planului include garanții de securitate consolidate, iar partea ucraineană a transmis că documentul „reflectă interesele naționale ale Ucrainei”. Deși discuțiile avansează, oficialii americani și ucraineni nu au oferit detalii privind numeroasele chestiuni care trebuie încă clarificate, inclusiv modul în care va fi garantată securitatea Kievului în fața unor eventuale amenințări viitoare din partea Rusiei. Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio — care a condus negocierile — a declarat presei că mai sunt aspecte importante de ajustat, între care rolul NATO și unele prevederi-cheie ale planului. Totuși, echipa sa ar fi „restrâns semnificativ” lista punctelor nerezolvate. Rubio și-a exprimat speranța că acordul final ar putea fi obținut până joi, însă a admis că procesul ar putea dura mai mult. Presiunea termenului-limită vine după ce Donald Trump a afirmat public că președintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să aprobe planul până joi, de Ziua Recunoștinței. Ulterior, Rubio a părăsit Geneva și s-a întors la Washington, potrivit Departamentului de Stat. Reuters anunță, citând surse diplomatice, că Washingtonul și Kievul discută posibilitatea unei vizite a președintelui Volodimir Zelenski în Statele Unite chiar în această săptămână, pentru a aborda „cele mai sensibile puncte” ale planului, inclusiv chestiunile teritoriale. Data exactă nu a fost încă stabilită. În paralel cu planul american, care ar conține 28 de puncte, statele europene au elaborat un document alternativ, alcătuit din 24 de puncte. Sursele afirmă că varianta europeană este, în mai multe privințe, mai favorabilă Ucrainei. După discuțiile de la Geneva, Marco Rubio a confirmat că planul prezentat de Trump va suferi modificări suplimentare, numind întâlnirea „cea mai productivă și mai semnificativă” din întreg procesul de negocieri. Totuși, acesta a subliniat că „mai este mult de lucru” înainte de finalizarea documentului.

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un nou val de critici dure la adresa conducerii Ucrainei și a liderilor europeni, acuzându-i de lipsă de recunoștință și de rezistență față de planul american de pace pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-o postare publicată în timp ce la Geneva continuă negocierile dintre SUA, Ucraina și statele europene privind ajustarea documentului.Trump a scris că a moștenit „o război care nu trebuia să se întâmple niciodată”, afirmând că această confruntare militară ar fi putut fi evitată „dacă SUA și Ucraina ar fi avut o conducere puternică și corectă”. El a subliniat că termenul „lideri” folosit pentru actuala conducere de la Kiev a fost pus în mod intenționat între ghilimele.„«Liderii» Ucrainei nu au exprimat nicio recunoștință pentru eforturile noastre, iar Europa continuă să cumpere petrol din Rusia”, a afirmat Trump, sugerând că în timp ce Washingtonul încearcă să pună capăt războiului, aliații nu depun suficient efort.Președintele american a descris războiul drept „o tragedie umană” și a regretat pierderile de vieți omenești.Postarea apare pe fundalul tensiunilor din jurul planului de pace propus de SUA, care ar trebui acceptat de Ucraina până joi — termen-limită impus de administrația americană președintelui Volodimir Zelenski.Potrivit presei internaționale, Ucraina și mai multe state europene insistă pe modificări în planul american, însă orice ajustare ar putea determina Moscova să respingă documentul. Postarea lui Trump este văzută de analiști drept un semnal al frustrării sale față de încercările Kievului și Bruxelles-ului de a renegocia textul.Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că este „sceptic” în privința posibilității ca planul să fie acceptat până joi, invocând „divergențe majore”. El a menționat că a prezentat un plan alternativ, mai scurt decât cel al SUA, fără a oferi însă detalii. Merz susține elaborarea unui „document capabil să primească aprobarea Ucrainei”, pe baza planului american.Este pentru a doua oară în ultimele zile când Donald Trump critică deschis Ucraina și Europa în contextul negocierilor, sugerând nemulțumire față de direcția discuțiilor și presiune suplimentară asupra Kievului pentru a accepta planul în forma actuală.

Un accident rutier grav a avut loc ieri, în jurul orei 15:20, pe traseul național R-16 Ungheni–Sculeni, între localitățile Blîndești și Sculeni, anunță Poliția din Ungheni.Potrivit informațiilor preliminare, o tânără de 21 de ani din satul Săghieni, care nu deținea permis de conducere, se deplasa la volanul unui automobil de marca Volkswagen în direcția municipiului Ungheni. La un moment dat, aceasta ar fi pierdut controlul volanului, iar mașina a derapat și a fost proiectată pe sensul opus, unde s-a lovit de un copac de pe marginea drumului.Impactul a fost fatal pentru șoferiță, care a fost găsită fără semne vitale înainte de sosirea echipajului medical. Pasagerul din automobil, un bărbat de 31 de ani, a fost transportat la Spitalul din Bălți, prezentând traumatisme.Poliția a inițiat un proces penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii accidentului.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a transmis un mesaj la adresa guvernanților, subliniind dificultățile majore cu care se confruntă agricultorii Republicii Moldova. Declarațiile au venit în contextul Zilei Agricultorului, marcată astăzi în întreaga țară.Usatîi afirmă că agricultura rămâne un pilon esențial al economiei naționale, generând aproape un sfert din PIB, însă fermierii sunt nevoiți să muncească „în condiții tot mai extreme”. El a enumerat o serie de probleme sistemice, ignorate ani la rând: politici ineficiente ale guvernării, care nu țin cont de realitățile din teren; explozia prețurilor la motorină și fertilizanți, ce pune presiune directă pe costurile de producție; conjunctura regională nefavorabilă, care afectează exporturile și competitivitatea; calamități naturale tot mai frecvente, care distrug munca de un an în doar câteva ore.În acest context, Usatîi susține că Republica Moldova are nevoie urgentă de o strategie coerentă și profesionistă pentru modernizarea agriculturii. El anunță că Partidul Nostru va promova în Parlament un program amplu ce include: atragerea investițiilor de lungă durată în agricultură; crearea unui sistem centralizat de colectare cu achiziții garantate de stat; majorarea Fondului de subvenționare, astfel încât producătorii autohtoni să poată concura corect cu mărfuri din Turcia sau Polonia; politici moderne orientate spre piața internațională.Usatîi spune că deputatul Serghei Ivanov, președintele Comisiei pentru Agricultură și Industrie Alimentară, va reprezenta în Parlament interesele reale ale fermierilor, având experiența necesară pentru a promova soluții aplicabile.„Munca agricultorilor este esențială pentru fiecare familie din Republica Moldova. Ei merită respect, sprijin real și politici care să le ușureze munca, nu să le-o îngreuneze”, afirmă Usatîi.

Noaptea trecută, în jurul orei 03:00, poliția a fost alertată în urma unui furt major comis la un schimb valutar din orașul Florești. Sesizarea a fost făcută de către o companie privată de pază, responsabilă de securitatea sediului.La fața locului, oamenii legii au constatat dispariția unei sume mari de bani. Potrivit primelor cercetări, hoții au reușit să pătrundă în încăpere după ce au deteriorat ușa de la intrare cu o rangă metalică, care a fost găsită ulterior la sol. În interior, polițiștii au observat că seiful era descuiat în momentul spargerii.În timpul verificărilor, grupul operativ a descoperit o parte din bani chiar în stradă, într-un sac și un plic, semn că infractorii au acționat în grabă sau au fost surprinși în timpul jafului.Primele investigații indică faptul că ar fi vorba despre doi bărbați care ar fi avut și complici. Totodată, poliția precizează că suma sustrasă fusese transportată cu o zi înainte de la o filială din Bălți și depozitată în incinta schimbului valutar din Florești.În prezent, sunt desfășurate acțiuni ample de investigație pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea persoanelor implicate în comiterea furtului. Autoritățile îndeamnă cetățenii să anunțe poliția dacă dețin informații relevante.

Uniunea Europeană și Marea Britanie vor participa, începând de duminică, la negocierile de nivel înalt privind planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru Ucraina — un progres important pentru Bruxelles și Londra, care până acum au fost ținute departe de acest proces, transmite Politico.Potrivit unui înalt oficial european, la discuții vor participa consilieri-cheie pentru securitate din Franța și Germania, care intenționează să modifice propunerea Washingtonului, temându-se că actuala versiune avantajează Rusia. Prezența europenilor la masa negocierilor este privită ca o ușurare la Kiev și în capitalele UE, după ce aliații Ucrainei și-au exprimat anterior îngrijorarea că au fost excluși din inițiativa americană.Întâlnirile vor avea loc la nivelul consilierilor pentru securitate națională. UE urmează să fie reprezentată de Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen. Printre punctele principale pe care le vor promova europenii se numără: respingerea ideii de a transfera Rusiei o parte din teritoriile din Donbas; propunerea unei „înghețări” temporare a liniei frontului, ca măsură pentru lansarea negocierilor, nu ca soluție finală; opoziția fermă față de orice scenariu care obligă Ucraina să renunțe la teritorii sub presiunea forței.NATO și UE se tem că orice concesie teritorială ar încuraja Kremlinul și pe Vladimir Putin să continue agresiunea.Liderii europeni transmit mesaje ferme către Kiev, subliniind că vor rămâne alături de Ucraina, chiar dacă Washingtonul va urma „o altă direcție”. Declarațiile comune ale UE și Marii Britanii includ și nemulțumiri discrete față de unele puncte ale planului american, considerate a afecta interesele europene.Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat din Africa de Sud că securitatea întregului continent depinde de rezultatul războiului. În opinia sa, un eventual colaps al Ucrainei ar avea consecințe dure pentru toate statele europene — motiv pentru care Berlinul va continua sprijinul activ.Administrația Trump insistă ca Ucraina să accepte planul până la Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie. În Europa există temeri că, în cazul unui refuz, Washingtonul ar putea reduce accesul Kievului la informațiile de intelligence americane — esențiale pentru apărare.Presiunile externe se suprapun peste problemele interne ale Kievului: Zelenski gestionează un scandal de corupție care slăbește poziția guvernului său, iar oficiali americani cred că această vulnerabilitate l-ar putea împinge spre acceptarea compromisurilor.Rusia și-a exprimat sprijinul pentru versiunea americană a planului de pace, care include cereri majore ale Kremlinului: renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și reducerea drastică a capacității sale militare.

Trei bărbați din Chișinău au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile, la solicitarea procurorilor PCCOCS, în dosarul de contrabandă cu arme, muniții și dispozitive militare descoperite la frontiera Leușeni–Albița. Decizia a fost luată sâmbătă de judecătorul de instrucție, în baza probelor prezentate de procurorii specializați.Potrivit PCCOCS, cei trei deținuți aveau roluri-cheie în schema de contrabandă: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii, conducătorul companiei de transport, brokerul implicat în perfectarea documentelor.Șoferul camionului, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut deja de autoritățile române, care au ridicat și lotul de arme.Organele de anchetă au stabilit, în urma perchezițiilor, că armamentul a fost încărcat în camion pe teritoriul municipiului Chișinău, înainte ca vehiculul să pornească spre România.Joi, procurorii PCCOCS, împreună cu ofițerii INI, Serviciului Vamal și Poliției de Frontieră, anunțau reținerea a două persoane, iar ulterior și a administratorului firmei care a comandat transportul mărfii de contrabandă.O actualizare transmisă de autoritățile române arată dimensiunea lotului descoperit în remorca camionului oprit la punctul de trecere Albița. În total au fost identificate: 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil de apărare antiaeriană, componente ale unei drone, depozitate în cutii de lemn și protejate cu folii metalice și materiale textile.Potrivit DIICOT, pentru a masca transportul, în documentele vamale a fost trecută o încărcătură falsă – „deșeuri metalice”. Schema ar fi funcționat în cadrul unui grup infracțional organizat transfrontalier, specializat în contrabandă cu arme destinate Israelului.Persoana cercetată în România este vizată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă calificată și folosirea de acte nereale la autoritatea vamală.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis sâmbătă un mesaj pe platforma X, în contextul intensificării discuțiilor internaționale privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Lidera de la Chișinău a subliniat că „stabilitatea Europei depinde” de asigurarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei, punctând că doar „unitatea și determinarea tuturor partenerilor” pot garanta un acord de pace durabil.Declarația Maiei Sandu vine în aceeași zi în care Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a anunțat că Ucraina și Statele Unite vor începe în curând consultări oficiale în Elveția privind parametrii unui potențial acord cu Rusia. Umerov a descris demersul drept „o nouă etapă” în dialogul bilateral, semnalând apropierea unor negocieri decisive.Contextul este puternic tensionat. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat vineri că țara sa se află „în fața unei alegeri foarte dificile”, una dintre cele mai grele din istoria Ucrainei. Mesajul său vine pe fondul presiunilor crescânde din partea administrației Trump.Președintele american Donald Trump a confirmat, într-un interviu pentru Fox News, că a transmis Kievului un ultimatum: Ucraina trebuie să accepte planul american de încetare a ostilităților până joi, de Ziua Recunoștinței. „Va trebui să-i placă”, a punctat Trump, sugerând că Washingtonul nu va aștepta la nesfârșit acordul părții ucrainene.În paralel, Vladimir Putin a declarat vineri că a primit deja proiectul de acord propus de SUA, lansând noi amenințări la adresa Kievului. Liderul rus a acuzat Ucraina și aliații săi că „încă se amăgesc”, sugerând că Moscova nu este dispusă să renunțe ușor la pozițiile sale.

Ucraina și Statele Unite urmează să înceapă, în scurt timp, consultări oficiale în Elveția privind parametrii unui posibil acord de pace cu Rusia. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, care a subliniat că discuțiile reprezintă „o nouă etapă” în dialogul bilateral.„Începem consultări între înalți oficiali din Ucraina și Statele Unite privind posibilele parametri ai unui viitor acord de pace în Elveția”, a transmis Umerov pe Telegram, mulțumind Washingtonului pentru disponibilitatea de a purta discuții „substanțiale”. El a precizat că Ucraina abordează procesul „cu o înțelegere clară a intereselor sale”, iar scopul imediat este armonizarea pozițiilor pentru etapele următoare.Inițial, Umerov menționase și participarea unor parteneri europeni, însă această referire a fost ștearsă ulterior fără explicații, ceea ce indică posibile ajustări sau sensibilități diplomatice în jurul formatului negocierilor.Anunțul de la Kiev vine într-un moment de intensă activitate diplomatică. În Africa de Sud, pe marginea summitului G20, liderii francez Emmanuel Macron, german Friedrich Merz și britanic Keir Starmer au discutat sâmbătă despre planul american pentru Ucraina — un plan care, conform mai multor surse politice, ar fi deja pe masa Moscovei și Kievului.Președintele Volodimir Zelenski a aprobat componența delegației care va merge în Elveția, o echipă dominată de oficiali de securitate și militari. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful Administrației Prezidențiale, și îi va include pe Umerov, pe șefii serviciilor de securitate și informații și pe șeful Statului Major. Zelenski a semnat și instrucțiunile de negociere, insistând că reprezentanții Ucrainei vor apăra „interesele legitime ale poporului ucrainean și fundamentele securității europene”.Vineri, Zelenski a transmis un mesaj tensionat către populație, avertizând că Ucraina se află „în fața unei alegeri foarte dificile”, una dintre cele mai complicate din istoria țării. În spatele acestor cuvinte se află presiunea tot mai directă exercitată de administrația Trump.Donald Trump a confirmat, într-un interviu pentru Fox News, că a dat Ucrainei un ultimatum să accepte planul american de pace până joi, de Ziua Recunoștinței: „Va trebui să-i placă.”De partea cealaltă, Vladimir Putin a declarat vineri că a primit deja proiectul de acord propus de SUA și a lansat noi amenințări la adresa Ucrainei, afirmând că Kievul și aliații săi „încă se amăgesc”.

Presiunea asupra Kievului crește rapid. Financial Times scrie că, în cadrul unei întâlniri tensionate desfășurate ieri la Kiev între oficiali americani și europeni, delegația SUA a transmis că „planul Trump” pentru încheierea războiului este „aproape non-negociabil”. Generalul Driscoll ar fi avertizat partenerii europeni că Washingtonul va manifesta „flexibilitate minimă” și nu va discuta detalii suplimentare.Americanii insistă că sprijină Ucraina, dar consideră că aceasta se află într-o situație extrem de dificilă, motiv pentru care „acum este cel mai bun moment pentru pace”. Garanțiile de securitate ar urma să fie negociate ulterior cu Kievul și aliații europeni.Diplomații europeni prezenți la discuții consideră că SUA profită de vulnerabilitatea politică a președintelui Zelenski pentru a-i impune un acord pe care îl califică drept „o victorie strategică pentru Rusia”. Ei insistă că Occidentul ar trebui să intensifice presiunea asupra Moscovei, nu să împingă Ucraina spre un compromis.SUA au respins aceste argumente, afirmând că planul propus reprezintă „cea mai bună ofertă posibilă” pentru Kiev în circumstanțele actuale.Într-un interviu acordat Fox News, Donald Trump a pus presiune suplimentară pe Kiev, declarând că Ucraina trebuie să accepte planul american „până joia viitoare” — Ziua Recunoștinței.El a numit acest termen „momentul potrivit” pentru ca Ucraina să accepte condițiile acordului și a avertizat că „Ucraina va pierde inevitabil restul Donbasului” dacă nu procedează astfel.Trump a mai promis introducerea unor sancțiuni „foarte puternice” împotriva Rusiei și a subliniat că nu intenționează să ridice restricțiile privind petrolul rusesc.

Punctul internațional de trecere Orlovka, care leagă Ucraina de România peste Dunăre, a fost lovit în noaptea de 21 spre 22 noiembrie de un atac rusesc, anunță Serviciul Vamal al Ucrainei. Infrastructura feribotului a fost avariată, iar activitatea în punctul de frontieră a fost suspendată temporar. Deocamdată nu există informații despre persoane rănite, iar echipele de intervenție lucrează la lichidarea consecințelor atacului.Partea română a anunțat, la rândul ei, sistarea traficului prin PTF Isaccea, care funcționează în oglindă cu Orlovka. Garda de Coastă precizează că cele două bacuri care efectuau traversarea Dunării au fost ancorate pe malul românesc, iar traficul la ieșirea din țară este direcționat către PTF Galați Rutier.Situația tensionată de la frontieră a determinat și o reacție rapidă a Forțelor Aeriene Române. Două avioane de luptă F-16 Fighting Falcon au decolat vineri noaptea de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea spațiului aerian, în contextul atacurilor cu drone lansate de Rusia în apropierea graniței fluviale.La ora 01:33, autoritățile au emis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, avertizând populația despre intensificarea atacurilor rusești asupra regiunii Ismail, din Ucraina. Ministerul Apărării a confirmat că nu au existat pătrunderi ale dronelor pe teritoriul României.Cele două aeronave F-16 au revenit la sol la ora 03:42.Până la reluarea activității feribotului Orlovka, autoritățile recomandă șoferilor și pasagerilor să folosească alte puncte de trecere a frontierei.

Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a respins, în ședința din 21 noiembrie, candidaturile înaintate de primarul general Ion Ceban pentru funcțiile de viceprimari ai Capitalei. Olesea Pșenițchi și Victor Pruteanu au obținut doar 17 voturi, față de cele 26 necesare pentru a fi validați.Consilierii PAS au votat împotriva celor două numiri, iar fracțiunea PSRM s-a abținut, blocând astfel aprobarea propunerilor făcute de edil.Ambele candidaturi provin din rândul Mișcării Naționale Alternative (MAN), formațiunea condusă de Ion Ceban. Olesea Pșenițchi este șefa Direcției generale Finanțe a Primăriei Chișinău. Victor Pruteanu este consilier în cabinetul primarului.Ion Ceban a justificat propunerile prin experiența și implicarea celor doi în administrarea orașului.Legislația în vigoare prevede că, dacă un proiect privind numirea unui viceprimar este retras de pe ordinea de zi în două ședințe consecutive ori nu întrunește numărul necesar de voturi de două ori la rând, primarul poate numi viceprimarii prin dispoziție, fără votul consiliului. Dispoziția trebuie doar adusă la cunoștința CMC.Ion Ceban a declarat după ședință că înlocuirea viceprimarilor este necesară, având în vedere că Angela Cutasevici și Olga Ursu vor părăsi Primăria după ce au obținut mandate de deputate în Parlament din partea Partidului MAN.„Mulțumesc tuturor colegilor care în toți acești ani am făcut față multiplelor crize și am reușit să dezvoltăm Chișinăul”, a transmis primarul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un nou mesaj video către cetățeni, avertizând că Ucraina trece printr-una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Liderul de la Kiev a vorbit deschis despre presiunea „fără precedent” asupra țării și despre riscurile majore cu care s-ar putea confrunta în următoarele luni.„Acum presiunea asupra Ucrainei este una dintre cele mai grele. Țara poate ajunge în fața unei alegeri extrem de complicate: fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie acceptarea celor 28 de puncte dificile, fie o iarnă extrem de dură, cea mai grea, cu riscuri majite pentru viitor. Viața fără libertate, demnitate și justiție, crezând în cel care a atacat deja de două ori”, a declarat Zelenski.El a subliniat însă că răspunsul său rămâne neschimbat încă din momentul inaugurării sale ca președinte, când a promis „prin toate acțiunile să apere suveranitatea și independența Ucrainei, drepturile și libertățile cetățenilor și să respecte Constituția și legile țării”.Potrivit jurnalistului Axios Barak Ravid, Zelenski ar urma să poarte astăzi, 21 noiembrie, discuții cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance. Subiectul principal al negocierilor ar fi planul de pace propus de Washington, aflat în centrul unor dezbateri intense atât în Ucraina, cât și în rândul partenerilor occidentali.„Se așteaptă ca președintele Ucrainei să discute vineri cu vicepreședintele american J.D. Vance propunerea de plan de pace a SUA”, a transmis Ravid, citând două surse informate despre aceste pregătiri.

Apar noi detalii în dosarul exploziv privind camionul plin cu armament descoperit la Vama Albița, la intrarea în România. Serviciul Vamal anunță că a fost reținută și a treia persoană în schema de contrabandă cu arme, muniții și dispozitive militare, iar ancheta se extinde.Potrivit instituției, cei trei reținuți până acum sunt din Chișinău și aveau roluri cheie în organizarea transportului ilegal:• conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii – reținut recent;• directorul companiei de transport;• brokerul implicat în procesarea actelor.Între timp, șoferul camionului, cetățean al Republicii Moldova, rămâne în custodia autorităților române. Aceștia au confiscat și întreaga încărcătură: 18 rachete antitanc portabile, 8 lansatoare de grenade antitanc, un sistem portabil antiaerian și piese ale unei drone — toate mascate cu acte false care indicau „deșeuri metalice”.În seara zilei de 20 noiembrie, oamenii legii au efectuat percheziții în Capitală. Rezultatul: armamentul a fost încărcat în camion chiar în municipiul Chișinău, confirmă Serviciul Vamal. Această descoperire ridică și mai multe semne de întrebare privind cine a facilitat accesul unei asemenea încărcături pe teritoriul Republicii Moldova.Acțiunile au loc în timp ce în România DIICOT acuză șoferul de constituirea unui grup infracțional organizat și contrabandă calificată, susținând că rețeaua ar fi furnizat armament către Israel. La Chișinău, PCCOCS gestionează dosarul pentru contrabandă cu arme și muniții, iar un grup mixt format din Serviciul Vamal, INI, IGPF și procurori continuă investigațiile.În paralel, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a vorbit despre posibile legături cu tentative de destabilizare și „război hibrid”. Totuși, cazul scoate în evidență și suspiciuni serioase de corupție în structurile de control, având în vedere modul sofisticat în care armamentul a fost disimulat și trecut prin scaner.Urmărirea penală este în desfășurare, iar persoanele implicate beneficiază de prezumția nevinovăției. Autoritățile anunță că vor reveni cu informații suplimentare.

Noi reacții apar în cazul camionului încărcat cu armament, depistat la Vama Albița în noaptea de 20 noiembrie. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că incidentul ar putea avea legătură cu tentative de destabilizare post-electorală, invocând din nou scenariul „războiului hibrid”. „Ceea ce cunoaștem noi este ceea ce a comunicat Procuratura, Serviciul Vamal – la sesizarea vameșului din Republica Moldova a fost trecut acest camion prin scaner. Știu că sunt reținute două persoane pentru 72 de ore și așteptăm mai multe detalii. (…) Nu e exclus să fie legat de acele tentative de destabilizare post-electorală, cunoașteți despre taberele de antrenament din afară cu implicarea persoanelor din Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu, îndemnând instituțiile statului să finalizeze ancheta și să prezinte „informații veridice”. Declarația survine după ce autoritățile române au prezentat detalii ample despre captură: • 18 rachete antitanc portabile, • 8 lansatoare de grenade antitanc, • un sistem portabil de apărare antiaeriană, • piese ale unei drone. Potrivit Poliției Române, transportul a fost disimulat cu acte false care indicau „deșeuri metalice”, iar armele erau ambalate în folii metalice, materiale textile și depozitate în cutii de lemn – o metodă folosită pentru a evita detectarea la scanerele vamale. Ancheta penală este coordonată pe două fronturi. În Republica Moldova, PCCOCS a deschis dosar pentru contrabandă cu arme și muniții, iar în România DIICOT îl acuză pe un bărbat de 37 de ani, cetățean moldovean, de constituirea unui grup infracțional, contrabandă calificată și folosirea de acte nereale. Anchetatorii români susțin că suspectul ar face parte dintr-o rețea transfrontalieră care livra armament către Israel. Pe teritoriul Republicii Moldova, Serviciul Vamal, INI și Poliția de Frontieră acționează într-un grup mixt de urmărire penală, coordonat de procurorii PCCOCS. Două persoane au fost reținute pentru 72 de ore, iar mai multe probe au fost ridicate.

Noi informații oficiale apar în cazul camionului plin cu armament descoperit la Vama Albița. Poliția Română a anunțat astăzi, 21 noiembrie, că un bărbat de 37 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut pentru 24 de ore, fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă calificată și folosirea de acte nereale la autoritatea vamală. Potrivit anchetatorilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași și procurorilor DIICOT, bărbatul ar fi făcut parte dintr-o rețea transfrontalieră specializată în contrabandă cu arme și muniții, destinate Israelului. În urma controlului efectuat ieri, 20 noiembrie, la intrarea în România prin PTF Albița, polițiștii au descoperit în ansamblul rutier condus de suspect:  • 18 rachete antitanc portabile,  • 8 lansatoare de grenade antitanc,  • un sistem portabil de apărare antiaeriană,  • piese ale unei drone.https://www.youtube.com/shorts/1qpTEaKxFpA Potrivit comunicatului Poliției Române, pentru a evita depistarea încărcăturii, în documentele de însoțire ar fi fost menționat în mod fals că transportul conține deșeuri metalice. Mai mult, armele erau ambalate în folii metalice, materiale textile și depozitate în cutii de lemn — o metodă folosită frecvent pentru a masca componentele în fața scannerelor vamale. Autoritățile române urmează să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Iași cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a persoanei reținute. Poliția Română subliniază că, pe tot parcursul procesului penal, persoana vizată beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate garanțiile procedurale prevăzute de legislația în vigoare.

Deputatul PAS Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărăre și ordine publică, susține că armamentul descoperit la Vama Albița în noaptea de miercuri spre joi ar fi de origine rusească și din perioada sovietică. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova, unde Carp a respins informațiile vehiculate anterior despre o posibilă proveniență europeană a munițiilor. Totuși, un detaliu major contrazice cel puțin parțial această versiune: din imaginile exclusive publicate ieri de Ziarul de Gardă se observă clar că pe unele arme este indicat anul de producție 2021, fapt care ridică întrebări suplimentare despre compoziția încărcăturii și traseul real al echipamentului militar. Lilian Carp a precizat că vehiculul reținut la Albița nu ar fi intrat pe teritoriul Republicii Moldova din Ucraina, iar cele două persoane aflate în camion ar coopera foarte puțin cu anchetatorii. „Toate scanerele sunt pe teritoriul României. Scanarea a fost solicitată de un vameș din Republica Moldova. Pentru că încărcătura a fost depistată pe teritoriul României, DIICOT este instituția care a deschis ancheta”, a explicat deputatul. Între timp, Serviciul Vamal, PCCOCS și Poliția din Republica Moldova au format un grup comun de investigație. Carp a insistat că armele ar fi „de tip rusesc, din anii ’70”, enumerând sisteme precum „Fagot”, „Igla” sau rachete antiaeriene portabile produse în Federația Rusă. Însă imaginile publicate de Ziarul de Gardă cu încărcătura exactă ridicată de autoritățile române arată anumite piese de armament marcate cu 2021 — un detaliu care sugerează fie o combinație de muniții din epoci diferite, fie o posibilă confuzie în clasificarea oficială a lotului. Subiectul va fi discutat miercuri, 26 noiembrie, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, unde instituțiile statului urmează să prezinte primele concluzii și să clarifice contradicțiile apărute în spațiul public.

Tensiunile în jurul proiectului de „plan de pace” propus Ucrainei cresc, după ce publicația The Wall Street Journal a relatat că Kievul ar fi cerut eliminarea unui punct care prevedea un audit postbelic al întregii asistențe internaționale primite de Ucraina. Potrivit unui oficial american citat de publicație, autoritățile ucrainene ar fi solicitat reformularea în sensul acordării unei „amnistii totale tuturor părților pentru acțiunile din timpul războiului”, pentru a evita eventuale acuzații sau anchete anticorupție împotriva membrilor guvernului de la Kiev. Punctul 26, contestat de Ucraina, apare în versiunea documentului publicată de deputatul ucrainean Oleksii Goncearenko, care susține că planul ar fi fost elaborat de reprezentanți ai SUA și ai Rusiei, fără participarea Uniunii Europene și a Ucrainei. În paralel, Financial Times scrie că fostul președinte american Donald Trump ar fi transmis Kievului că așteaptă aprobarea planului de pace în decurs de o săptămână. După semnătura președintelui Volodimir Zelenski, documentul ar urma să fie trimis Moscovei, iar Washingtonul speră ca negocierile de pace să înceapă deja la începutul lunii decembrie. Totuși, administrația prezidențială de la Kiev consideră termenul imposibil de respectat, deoarece planul conține prevederi considerate „inacceptabile” pentru Ucraina. Cristina Haiovișîn, adjuncta reprezentantului permanent al Ucrainei la ONU, a declarat că Ucraina nu va accepta nicio restricție privind dreptul său la autoapărare sau la dimensiunea forțelor armate. Ea a subliniat că orice încercare de a impune limitări asupra suveranității, inclusiv asupra dreptului de a alege alianțe internaționale, este inacceptabilă.

Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită, din nou, convocarea de urgență a Consiliului Suprem de Securitate, după reținerea în Vama Albița a unui camion încărcat cu armament și muniție de război, având acte valide emise de autoritățile vamale din Republica Moldova. Formațiunea avertizează că incidentul nu poate fi tratat ca un simplu caz de contrabandă, ci ca un posibil semnal al unor vulnerabilități de securitate profunde. Potrivit PLDM, natura încărcăturii și apropierea geografică de zona de război obligă statul să investigheze cazul în ansamblul său, inclusiv posibilitatea existenței unor elemente de corupție instituțională, infiltrări ale crimei organizate în autoritățile vamale și de frontieră sau chiar operațiuni clandestine desfășurate în interesul unor actori externi. Formațiunea consideră îngrijorătoare și declarațiile unor instituții ale statului, potrivit cărora camionul nu ar fi intrat pe teritoriul Republicii Moldova — afirmații ce alimentează suspiciuni privind existența unei rețele logistice sofisticate, cu capacitatea de a evita controlul oficial. PLDM atrage atenția că astfel de rețele ar putea folosi infrastructura Republicii Moldova pentru transport, transfer sau camuflare de armament, cu sprijinul unor angajați corupți sau prin metode specifice structurilor profesioniste de spionaj. În acest context, partidul cere o investigație completă a acțiunilor SIS, Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră și altor instituții relevante, precum și evaluarea riscului ca infrastructura rutieră, feroviară, portuară sau aeroportuară să fie exploatată în scopuri ilegale. Totodată, PLDM solicită implicarea structurilor de informații militare ale Armatei Naționale pentru a stabili dacă Republica Moldova este folosită doar ca rută de tranzit sau, într-un scenariu mult mai grav, ca punct de depozitare ori pregătire a unor operațiuni cu caracter militar sau geopolitic. „Republica Moldova nu își poate permite să devină un coridor pentru traficul ilegal de armament”, avertizează formațiunea, subliniind că astfel de breșe ar afecta securitatea națională, stabilitatea internă și prestigiul internațional al țării. PLDM cere ferm convocarea de urgență a CSS, transparență instituțională, responsabilitate politică și o mobilizare totală a structurilor statului pentru protejarea securității Republicii Moldova.

Inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din cadrul posturilor de inspecție la frontieră, au reținut 5000 kg de bomboane cu conținut de dioxid de titan – aditiv alimentar interzis în Republica Moldova. Importatorul intenționa să comercializeze lotul în mai multe unități de comerț din țară, însă din cauza conținutului de dioxid de titan, lotul de bomboane urmează a fi supus procedurii de nimicire sau returului către producător. Dioxidul de titan, cunoscut și sub numele de colorantul E171, un pigment folosit pentru obținerea culorii albe într-o gamă largă de produse de cofetărie, prăjituri, deserturi, înghețată, biscuiți, batoane de ciocolată, produse de panificație și de patiserie sau suplimente alimentare, a fost declarat periculos pentru consum și interzis începând cu anul 2022 de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în prepararea produselor alimentare, în baza unui aviz științific.

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți astăzi, pe stil vechi, de creștinii ortodocși. Aceasta este ultima mare sărbătoare a sfinților înainte de Postul Nașterii Domnului. Arhanghelul Mihail este considerat luptătorul luminii, precum și conducătorul oștilor cerești, care triumfă asupra forțelor răului. În popor se spune că el poartă cheile Raiului. Totodată, în tradiția creștină, Arhanghelul Gavriil are misiunea de a vesti tainele dumnezeiești. Anume el a fost trimis la Fecioara Maria să-i aducă vestea despre nașterea lui Iisus.Arhanghelii Mihail și Gavriil fac parte din ceata îngerilor care sunt apropiați și slujitori oamenilor. În această zi, peste 100 de mii de moldoveni își marchează onomastica.De asemenea, în peste 200 de localități este sărbătorit hramul.

La scurt timp după anunțul Președinției Ucrainei privind primirea oficială a proiectului unui plan de pace din partea Statelor Unite, deputatul ucrainean Oleksii Gonciarenko afirmă că a intrat în posesia conținutului documentului. Potrivit acestuia, planul ar conține 28 de puncte care ar redesena arhitectura de securitate a Ucrainei și ar reglementa statutul teritoriilor ocupate.Deocamdată, informațiile nu au fost confirmate oficial de Kiev sau Washington, însă declarațiile lui Gonciarenko au generat un val de dezbateri în spațiul public.1. Statutul UcraineiDeputatul susține că proiectul prevede: neutralitate permanentă, înscrisă în Constituție; interdicția aderării la NATO; limitarea capacităților militare, fără statut nuclear; garanții de securitate din partea SUA, însă cu anumite condiționalități.2. Teritoriile ocupatePotrivit sursei: Crimeea, Donețk și Lugansk ar rămâne de facto sub controlul Rusiei; situația în Herson și Zaporojie ar fi înghețată pe linia actualului front; ar urma să fie instituită o zonă-tampon demilitarizată, aflată în practică sub control rusesc.3. Concesii și avantaje pentru RusiaDocumentul ar include: angajamentul Federației Ruse de a „nu ataca” din nou Ucraina, cu garanții juridice; posibilitatea revenirii treptate în formatul G8; relaxarea pe etape a sancțiunilor internaționale.4. Ce ar primi UcrainaConform relatării lui Gonciarenko: un pachet financiar de 200 de miliarde de dolari pentru reconstrucție (inclusiv 100 de miliarde provenite din active rusești înghețate); relansarea Zaporojskaya AES sub supravegherea AIEA, cu partajarea energiei electrice 50/50; investiții occidentale și crearea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina.5. Măsuri umanitarePlanul ar include: schimb de prizonieri „toți pentru toți”; revenirea copiilor transferați ilegal în Rusia.6. Politica internăGonciarenko susține că proiectul ar cere: organizarea de alegeri în Ucraina la 100 de zile după încheierea acordului; amnistie generală pentru participanții la conflict.7. Mecanism de controlImplementarea prevederilor ar urma să fie supravegheată de un „Consiliu al Păcii”, coordonat de președintele american Donald Trump. În caz de încălcări, ar fi reintroduse sancțiuni. Totodată, planul ar prevedea: încetare imediată a focului; retragerea treptată a trupelor de pe linia frontului.