Comitetul Internațional Olimpic (CIO) intenționează să introducă un interdicție completă privind participarea sportivilor transgender la disciplinele feminine.Decizia urmează să fie oficial aprobată la începutul anului 2026, marcând o schimbare majoră în regulile olimpice.În prezent, sportivii transgender pot concura la Jocurile Olimpice, însă accesul lor este reglementat individual de către federatiile sportive internaționale. Noul regulament al CIO va stabili însă un set unic de reguli aplicabil tuturor disciplinelor.Măsura este motivată, potrivit surselor, de dorința de a asigura „echitatea și siguranța competițiilor feminine”, însă decizia este așteptată să genereze dezbateri ample în mediul sportiv și în societate.

Autoritățile ruse au anunțat că ar putea întrerupe complet accesul la internet în cazul unui presupus „amestec extern” în alegerile pentru Duma de Stat din 2026. Declarația a fost făcută de reprezentanți ai Dumei de Stat, după ce guvernul Federației Ruse a acordat Roskomnadzorului dreptul de a izola complet segmentul rusesc al internetului de rețelele globale.Totodată, Serviciul Federal de Securitate (FSB) va primi puterea de a opri total comunicațiile pe teritoriul Rusiei.Conform noilor modificări legislative aprobate de cabinetul de miniștri, operatorii de telefonie și internet vor fi obligați să execute imediat ordinele FSB, fără a răspunde în fața clienților pentru eventualele întreruperi.Prin aceste măsuri, Kremlinul pare să construiască o izolare informațională aproape completă, asemănată de unii observatori cu modelul nord-coreean.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că procesul de asigurare cu combustibil a sectorului aeronautic din Republica Moldova este atent coordonat între mai multe instituții ale statului, pentru a garanta stabilitatea infrastructurii aeroportuare.Potrivit ministrului, Guvernul, prin intermediul Aeroportului Internațional Chișinău, a înaintat propunerea de achiziționare a infrastructurii de alimentare cu kerosen, aflată în gestiunea companiei Lukoil-Moldova, și poartă în prezent negocieri pentru o tranziție controlată.„Sunt mai multe scenarii și propuneri. Interesul nostru este să obținem cel mai bun rezultat pentru statul Republica Moldova în negocierile cu compania Lukoil, căreia îi oferim mai multe variante de rezolvare a situației”, a declarat Dorin Junghietu.Oficialul a menționat că autoritățile au întreprins deja o serie de acțiuni pentru preluarea infrastructurii de la Lukoil-Moldova, iar acum responsabilitatea companiei este de a finaliza procesul „în regim urgent”.Totodată, ministrul a dat asigurări că piața de combustibil din Republica Moldova este diversă, iar aprovizionarea instituțiilor publice și a cetățenilor nu va fi afectată.„Instituțiile publice care au achiziționat combustibil conform criteriului cel mai mic preț se vor orienta către alți furnizori, având în vedere că Lukoil se va afla în incapacitate de furnizare după 21 noiembrie 2025”, a precizat Junghietu.Autoritățile susțin că vor continua să monitorizeze îndeaproape situația, pentru a evita orice perturbare a livrărilor de combustibil și a activității aeroportuare.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că Târgul de Crăciun din Chișinău va fi deschis pe 5 decembrie, eveniment care marchează oficial începutul sărbătorilor de iarnă în oraș.În cadrul ședinței operative a Primăriei, edilul a solicitat serviciilor municipale să finalizeze toate pregătirile până la această dată, pentru ca inaugurarea târgului și aprinderea Pomului de Crăciun să se desfășoare „la cel mai înalt nivel”.„Suntem la mijlocul lunii noiembrie, iar sărbătorile de iarnă se apropie. Până la 5 decembrie trebuie pregătite toate elementele vizuale și infrastructurale necesare pentru deschiderea Târgului de Crăciun”, a declarat Ion Ceban.Primarul a subliniat că târgul a devenit deja o tradiție iubită atât de locuitorii capitalei, cât și de vizitatorii veniți din alte localități sau din străinătate.„În ultimii ani, Chișinăul arată minunat în perioada de iarnă, iar acest lucru este apreciat și de oaspeții din afara țării. Încurajăm agenții economici să-și amenajeze spațiile și locațiile, pentru a crea împreună o atmosferă festivă și caldă. Le mulțumesc tuturor locuitorilor pentru implicare”, a adăugat edilul.Târgul de Crăciun din Chișinău va include, potrivit municipalității, decorațiuni luminoase, activități pentru copii, gastronomie locală și concerte tematice, devenind unul dintre cele mai așteptate evenimente ale iernii.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat luni că a ajuns la un acord cu preşedintele american Donald Trump privind scutirea pe termen nelimitat a Ungariei de la sancţiunile petroliere impuse de Statele Unite, informează agenţia de presă MTI, citată de Agerpres. „Atât timp cât el este preşedinte acolo şi eu sunt prim-ministru aici, nu vor exista sancţiuni”, a afirmat Orban, precizând că negocierile purtate la Washington au fost „cele mai importante ale anului”. Premierul ungar a subliniat că intrarea în vigoare a sancţiunilor americane asupra energiei ruseşti ar fi provocat o dublare sau chiar triplare a costurilor la utilităţi şi o creştere de aproximativ 1.000 de forinţi (2,5 euro) pe litru la preţul benzinei. „Un adevărat dezastru. Am reuşit să evităm acest pericol. Astfel, familiile maghiare pot avea Crăciunul pe care şi-l doreau”, a scris Orban pe Facebook. Declaraţia liderului de la Budapesta vine după întrevederea sa de vineri cu Donald Trump la Casa Albă – prima lor întâlnire bilaterală de la revenirea republicanului la putere. Totuşi, un reprezentant al Casei Albe a anunţat după discuţii că Washingtonul a acordat doar o derogare de un an de la sancţiunile care vizează importurile de petrol şi gaze din Rusia. În schimb, Ungaria s-a angajat să achiziţioneze gaz natural lichefiat (GNL) american în valoare totală de aproximativ 600 de milioane de dolari. Sâmbătă, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat însă că exceptarea este „pe termen nelimitat”, contrazicând poziţia oficială a Casei Albe. Ungaria continuă să fie unul dintre puţinele state din Uniunea Europeană care îşi menţin o dependenţă majoră faţă de energia rusească. Potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, în 2024 Ungaria a importat din Rusia 74% din necesarul de gaz şi 86% din petrolul consumat.

Joi, 13 noiembrie, prim-ministrul Alexandru Munteanu va efectua prima sa vizită externă la București, România. În cadrul vizitei, premierul va avea o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan. La Palatul Victoria, prim-ministrul Alexandru Munteanu se va întâlni cu omologul său, Ilie Bolojan. Premierii vor discuta subiecte de pe agenda bilaterală, cu accent pe proiectele de interes comun, care au impact direct asupra cetățenilor ambelor state. Întrevederea va fi încheiată cu declarații de presă. Ulterior, șeful Executivului de la Chișinău va discuta cu oficiali din Parlamentul român și va avea o întrevedere cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și Alteța Sa Regală Radu, Principele Consort al României.

Deputatul fracțiunii Partidului Nostru, Serghei Ivanov, președintele Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară, a declarat că prioritatea sa este soluționarea concretă a problemelor agricultorilor, nu amânările care se practicau până acum. El a subliniat necesitatea unor reguli clare care să protejeze fermierii și investițiile statului în agricultură. Declarațiile au fost făcute la încheierea primei săptămâni de activitate în calitate de președinte al comisiei parlamentare de resort. „Cunosc bine nevoile fermierilor — m-am întâlnit cu mulți dintre ei și cu reprezentanți ai asociațiilor din domeniu. Situația este dificilă, mai ales în cazul celor care au credite și riscă executări silite. Vom face tot posibilul ca aceste probleme să fie rezolvate cât mai repede și eficient. Atât Partidul Nostru, cât și eu personal, dorim acțiuni concrete, nu amânări, așa cum s-a întâmplat până acum! Avem nevoie de reguli clare — reguli care să protejeze fermierii și investițiile statului, realizate prin subvenții”, a declarat Serghei Ivanov. Deputatul a făcut un apel către toți actorii implicați, inclusiv către cei din Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, să evite declarațiile pripite și să manifeste corectitudine reciprocă: „În acest moment, nimeni nu poate spune cu certitudine dacă va fi sau nu instituit un moratoriu. Ce este sigur — de luni vom organiza ședințe pe platforma comisiei, cu participarea instituțiilor responsabile, pentru a identifica soluții reale la problemele din agricultură. Îndemn la colaborare. Dacă apar probleme urgente, vă rog să ne contactați pentru a analiza fiecare caz în detaliu. Agricultorii trebuie să vină la dialog și să colaborăm activ. Cei care au fost corecți trebuie să beneficieze, la rândul lor, de corectitudine. Corectitudinea trebuie să fie reciprocă!”, a subliniat Serghei Ivanov. Serghei Ivanov a promis că, în calitate de președinte al Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară din partea fracțiunii „Partidul Nostru”, va informa cu regularitate cetățenii despre activitatea sa ca reprezentant al poporului în Parlamentul Republicii Moldova. 

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, aflat în detenție de mai puțin de trei săptămâni, ar putea fi eliberat în cursul zilei de luni, în urma unei decizii a tribunalului din Paris privind cererea sa de eliberare sub supraveghere judiciară. Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, execută o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru complot criminal într-un dosar privind finanțarea ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007 cu fonduri provenite de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi. El a fost achitat de celelalte acuzații, inclusiv de corupție și primirea de fonduri ilegale. Potrivit presei franceze, procurorii au cerut eliberarea fostului președinte, dar cu impunerea unor măsuri stricte de supraveghere. „Riscurile de presiuni asupra martorilor justifică solicitarea de eliberare sub control judiciar”, a declarat procurorul Damien Brunet, cerând ca instanța să accepte cererea depusă de Sarkozy. Decizia urmează să fie anunțată luni, la ora 13:30 (ora Parisului). Dacă cererea va fi admisă, Sarkozy ar putea părăsi închisoarea La Santé chiar în cursul zilei, sub supravegherea autorităților. În timpul audierii, fostul președinte a vorbit prin videoconferință despre condițiile dificile de detenție, descriind perioada petrecută în închisoare ca fiind „epuizantă”: „E greu, foarte greu, pentru orice deținut. Aș spune chiar că e o experiență epuizantă. Vreau să aduc un omagiu personalului penitenciar care a făcut ca acest coșmar să fie suportabil”, a declarat Sarkozy. Dacă va fi eliberat, acesta ar putea fi obligat să poarte o brățară electronică, să depună o cauțiune sau să se prezinte periodic la autorități. Sarkozy, care a condus Franța între 2007 și 2012, neagă toate acuzațiile și afirmă că este victima unei „conspirații politice” legate de regimul lui Gaddafi. Fostul președinte a devenit, pe 21 octombrie, primul șef de stat francez din epoca modernă trimis efectiv în închisoare, după ce judecătoarea Nathalie Gavarino a considerat că gravitatea excepțională a infracțiunii justifică executarea imediată a pedepsei. În paralel, Sarkozy mai este vizat de o anchetă pentru presupusă influențare a martorilor în același dosar privind finanțarea libiană, iar luna aceasta este așteptată și o decizie finală din partea Curții de Casație în alt caz — cel al finanțării ilegale a campaniei sale din 2012, în care o instanță de apel i-a confirmat condamnarea anul trecut.

Primarul General al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a venit cu o reacție dură după tragedia în care o copilă de 13 ani și-a pierdut viața în clădirea abandonată a fostului Hotel „Național”. Edilul a criticat indiferența autorităților centrale și a reamintit că Primăria a propus încă acum câțiva ani naționalizarea imobilului, însă fără rezultat. „Aduc aminte cât scandal și câți patrioți apărau pereții acestei clădiri abandonate, aflate în centrul capitalei. Acum au dispărut cu toții, nu mai vorbește nimeni despre importanța acestei clădiri. Tot atunci, fiind proprietate privată, am propus naționalizarea clădirii, ținând cont că a existat și o scrisoare din partea Biroului de Artă și Cercetare Urbană. Până astăzi nu a fost niciun răspuns din partea ministerelor de profil, de la Ministerul Culturii și, în general, de la Guvern”, a declarat Ceban în cadrul ședinței serviciilor municipale. Primarul a subliniat că în Chișinău există numeroase clădiri abandonate, atât în proprietatea statului, cât și privată, care prezintă pericol pentru populație, inclusiv pentru copii. „Am venit cu propunerea de a ne uni și de a fi găsite soluții imediate. Rog Guvernul și Ministerul Culturii să intervină. Să fie amplasată pază la clădirile care aparțin statului, iar pentru cele private să se găsească o soluție legală care să oblige proprietarii să asigure paza sau alte mecanisme de siguranță. Este o chestiune ce ține de viața și siguranța copiilor noștri”, a spus edilul capitalei. Declarațiile vin la câteva zile după o descoperire macabră în centrul Chișinăului. Pe 6 noiembrie, o copilă de 13 ani a fost găsită fără suflare în șahta liftului fostului Hotel Național. Mama fetei a alertat poliția după ce aceasta nu a mai revenit acasă de la școală. După o oră de căutări, adolescenta a fost găsită în stare de inconștiență de către un echipaj SAOP al INSP. Medicii sosiți la fața locului nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața. Potrivit medicului-legist, pe corpul fetei nu au fost depistate semne de violență, în afară de cele provocate de căderea de la înălțime. Cadavrul a fost transportat la Centrul de Medicină Legală, unde urmează să fie stabilită cauza exactă a decesului.

Detalii de ultimă oră din Ucraina: în dimineața zilei de 10 noiembrie, ofițerii Biroului Național Anticorupție au efectuat percheziții la adresa omului de afaceri Timur Mindici, cofondator al studioului „Kvartal 95” și apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Informația a fost confirmată de publicația Ukrainska Pravda, care citează surse din organele de drept. Potrivit acestora, perchezițiile au avut loc la Kiev, însă alte detalii nu au fost deocamdată comunicate oficial. Surse din mediul politic, citate de aceeași publicație, afirmă că Timur Mindici ar fi părăsit teritoriul Ucrainei în noaptea de 10 noiembrie, cu doar câteva ore înainte ca ofițerii să ajungă la locuința sa. Mindici este un om de afaceri și producător de film, cunoscut pentru colaborarea sa de lungă durată cu Zelenski, fiind și coproprietar al companiei „Kvartal 95”, studio-ul din care actualul președinte al Ucrainei și-a început cariera în divertisment. În vara acestui an, mai multe publicații ucrainene au scris că oamenii legii pregăteau o suspiciune oficială pe numele lui Mindici, în legătură cu posibila implicare a unor companii afiliate în delapidarea de fonduri publice. De asemenea, s-a vehiculat că numele său ar putea apărea și într-o anchetă a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA. În paralel, ofițerii ucraineni desfășoară o operațiune amplă de combatere a corupției în sectorul energetic, în cadrul căreia au avut loc percheziții la compania de stat „Energoatom”, dar și la ministrul Justiției, Herman Galușcenko, potrivit deputatului Iaroslav Jelezniak. Autoritățile anticorupție nu au oferit, deocamdată, un comentariu oficial privind acțiunile de astăzi.

Raportori ai Comisiei de la Veneția efectuează, în perioada 10 – 11 noiembrie, o vizită în Republica Moldova. Din delegație fac parte Renata Deskoska, membră a Comisiei de la Veneția, Philip Dimitrov, fost membru al Comisiei de la Veneția și Filipe César Vilarinho Marques, expert, membru al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.Vizita raportorilor este organizată în contextul pregătirii avizului comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei privind inițiativa legislativă care propune crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.La Parlament, raportorii Comisiei de la Veneția vor discuta cu membrii Comisiei juridice, pentru numiri și imunități. La fel, sunt planificate întrevederi cu toate fracțiunile parlamentare – și cea majoritară, și cele de opoziție.Agenda mai conține întrevederi atât cu reprezentanți ai sistemului judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție, cât și cu cei ai Procuraturii – Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Consiliul Superior al Procurorilor.Raportorii vor discuta și cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Direcției de Investigații Criminale a Ministerului Afacerilor Interne și cu membri ai Cabinetului Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Mai sunt planificate discuții cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor profesionale și ai partenerilor internaționali.Proiectul de lege cu privire la Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate a fost votat în prima lectură de Parlamentul de legislatura a XI-a. Această inițiativă legislativă își propune să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată unificată și eficientă. Se propune ca Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate să aibă competențe consolidate, care, în prezent, sunt exercitate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție (PA).

Poliția Republicii Moldova a venit cu precizări oficiale după incidentul produs aseară în orașul Leova, unde au fost trase două focuri de armă în apropierea unei locuințe. Potrivit autorităților, nimeni nu a avut de suferit, iar cazul este investigat în temeiul articolului 287 din Codul Penal – „huliganism calificat”.În această dimineață, bărbatul care a alertat poliția a făcut declarații publice, afirmând că incidentul ar fi putut fi o acțiune de intimidare asupra sa. Este vorba despre Alexandru Bujorean, candidat la funcția de primar al orașului Leova, care a relatat că în noaptea de 8 noiembrie o mașină necunoscută ar fi staționat în fața casei sale, iar ulterior s-au auzit focuri de armă.Totuși, Inspectoratul General al Poliției precizează că, potrivit informațiilor preliminare, nu există nicio legătură între împușcături și declarațiile făcute de Bujorean. Mai mult, ancheta arată că incidentul s-a produs la o distanță considerabilă de locuința acestuia.Din primele cercetări s-a stabilit că focurile de armă ar fi fost trase de un tânăr care ar fi folosit arma de vânătoare a tatălui său pentru a o arăta unui prieten. Arma, deținută legal, a fost ridicată de poliție împreună cu tuburile cartușelor depistate la fața locului, pentru a fi supuse expertizei balistice.Ulterior, la sediul Poliției s-a prezentat tatăl tânărului, care a declarat că fiul său a luat arma din seiful familiei fără permisiune.Poliția a deschis un proces penal și continuă investigațiile pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.

Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța nord-atlantică a refuzat cererea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a închide spațiul aerian deasupra Ucrainei după declanșarea invaziei ruse, de teamă să nu înceapă un război direct cu Rusia.Potrivit fostului oficial, Zelenski l-a contactat în primele zile ale războiului și i-a cerut să impună o „zonă de excludere aeriană”, însă solicitarea a fost respinsă.„Pentru a închide cerul, ar fi fost necesară neutralizarea sistemelor rusești de apărare antiaeriană din Belarus și Rusia. Iar dacă un avion rusesc ar fi apărut în spațiul aerian, ar fi trebuit să-l doborâm – ceea ce ar fi însemnat începerea unui conflict militar direct între NATO și Rusia”, a explicat Stoltenberg.El a adăugat că decizia a fost motivată de frica declanșării celui de-al Treilea Război Mondial, precizând:„Nu eram pregătiți pentru asta. Așa cum a spus și președintele SUA de atunci, Joe Biden: Nu vom risca un al Treilea Război Mondial pentru Ucraina.”Totuși, fostul secretar general a recunoscut că dacă NATO ar fi sprijinit mai ferm Ucraina încă din 2014, după anexarea Crimeei, este posibil ca invazia pe scară largă din 2022 să fi fost evitată.În același interviu, Stoltenberg a comentat și retragerea trupelor occidentale din Afganistan, pe care a descris-o drept „cel mai mare eșec al NATO”, dar a insistat că, în ciuda costurilor umane, decizia de retragere a fost una corectă.

Un incendiu de proporții a izbucnit în dimineața zilei de 9 noiembrie 2025 la un cămin temporar al unei întreprinderi de producere a asfaltului din orășelul Vatra, municipiul Chișinău. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), pompierii au intervenit conform nivelului sporit de intervenție pentru a stinge flăcările.Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 07:36, iar la fața locului, pe strada Feroviarilor 10, au fost direcționate mai multe echipaje de salvatori și pompieri.Ajunși la destinație, salvatorii au stabilit că incendiul a cuprins căsuțe de tip container, utilizate ca spații de locuit pentru angajații întreprinderii. Înainte de sosirea echipelor de intervenție, 15 persoane s-au evacuat în siguranță din clădirea afectată, cu o suprafață de aproximativ 240 de metri pătrați.Pentru coordonarea acțiunilor, a fost instituit Statul Major la fața locului. În total, 30 de salvatori și pompieri cu opt unități de tehnică au fost implicați în misiune.Datorită intervenției prompte, flăcările nu s-au extins la alte obiective din apropiere, iar un cămin similar aflat în vecinătate a fost protejat. Arderea a fost localizată la ora 08:02, iar nivelul sporit de intervenție a fost anulat la ora 08:14. Incendiul a fost lichidat complet la ora 09:32.Potrivit IGSU, nu au fost raportate victime, iar cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează să fie stabilite de specialiști.

Campania electorală din Leova a luat o turnură periculoasă. Candidatul la funcția de primar al orașului, Alexandru Bujorean, a anunțat că în noaptea de 8 noiembrie, în jurul orei 22:30, o mașină necunoscută a staționat în fața casei sale, iar câteva minute mai târziu s-au tras două focuri de armă.Potrivit lui Bujorean, incidentul s-a produs chiar în momentul în care se afla acasă împreună cu soția și cei doi copii.„Am ieșit în curte și am auzit discuția unor inși. Peste câteva minute s-a tras un foc de armă, apoi, după câteva tentative de reîncărcare, a urmat al doilea foc. Mașina necunoscută s-a îndreptat cu viteză spre ieșirea sudică din oraș”, a relatat politicianul.Din fericire, nimeni nu a fost rănit, însă Bujorean spune că manșoanele celor două gloanțe au fost depistate la fața locului. Acesta a sesizat serviciul 112 și a oferit declarații colaboratorilor Inspectoratului de Poliție Leova, depunând și o plângere oficială.„Calific acest caz drept tentativă de intimidare a mea, în calitate de candidat la funcția de primar. În colaborare cu organele de anchetă, voi depune tot efortul pentru a identifica făptașii și a-i deferi justiției”, a adăugat Bujorean.El a transmis și un mesaj autorilor incidentului: „Nu o să cedez presiunilor voastre și o să răspundeți penal pentru stresul cauzat familiei mele.”Deocamdată, Poliția nu a oferit o reacție oficială cu privire la circumstanțele atacului armat semnalat în Leova.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a decis să excepteze Ungaria de la sancțiunile americane privind importurile de petrol și gaz din Rusia, pentru o perioadă de un an. Informația a fost confirmată pentru BBC News de un oficial al Casei Albe, după vizita premierului ungar Viktor Orban la Washington.Decizia reprezintă o victorie diplomatică importantă pentru liderul de la Budapesta, care avertizase anterior că sancțiunile impuse de SUA ar putea ruina economia Ungariei, puternic dependentă de energia rusească.În cadrul discuțiilor de vineri, Trump a declarat că ia în considerare o astfel de derogare, subliniind că pentru Ungaria „este foarte dificil să obțină petrol și gaze din alte surse”. După întrevederea cu președintele american, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a scris pe platforma X că Washingtonul a acordat Budapestei „o scutire completă și nelimitată de la sancțiunile privind petrolul și gazul”. Ulterior, un oficial american a precizat că excepția este valabilă timp de un an.Derogarea vine după ce SUA au inclus pe lista neagră două dintre cele mai mari companii petroliere rusești, avertizând că statele sau entitățile care continuă să cumpere de la acestea riscă sancțiuni severe.În schimb, Ungaria a acceptat să achiziționeze gaze naturale americane în valoare de câteva sute de milioane de dolari, ca parte a înțelegerii cu Washingtonul. Totuși, acordul este privit cu scepticism în mai multe capitale europene, unde poziția prietenoasă a lui Orban față de Moscova provoacă nemulțumire de ani de zile.Trump și Orban au discutat și despre războiul din Ucraina, fiind prima lor întâlnire oficială de la revenirea lui Trump la putere. Liderul de la Casa Albă a spus că premierul ungar „îl înțelege bine pe Putin” și că „războiul se va încheia în viitorul nu foarte îndepărtat”. Orban, la rândul său, a declarat că „doar Ungaria și Statele Unite își doresc cu adevărat pacea”, în timp ce alte guverne ar prefera continuarea conflictului.Premierul ungar continuă să folosească dependența energetică a țării de Rusia ca argument politic intern, promițând alegătorilor „energie rusească ieftină” înaintea alegerilor parlamentare din primăvara viitoare.Trump, care l-a lăudat pe Orban pentru politicile sale anti-imigrație, a afirmat că Europa ar trebui „să respecte acest lider foarte, foarte mult, pentru că a avut dreptate în privința imigrației”.

Un cetățean al Republicii Turcia, implicat în omorul liderului unei grupări criminale, a fost extrădat în Republica Moldova. Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției, Direcția cooperare polițienească internațională a realizat, aseară, extrădarea lui Hassan Toper, principalul suspect în cazul asasinării lui Eren Izzet, comis la 10 iulie 2024, în sectorul Rîșcani al capitalei.Investigațiile efectuate de oamenii legii au stabilit că Hassan Toper a avut un rol esențial în organizarea și coordonarea crimei, vizând eliminarea liderului unei grupări criminale active pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Tot el ar fi asistat la evadarea autorului omorului de pe teritoriul Republicii Moldova, după comiterea faptei.În luna august 2024, Toper a fost dat în urmărire internațională prin canalele OIPC–INTERPOL, iar la 15 octombrie curent, a fost reținut de autoritățile britanice în vederea extrădării.Suspectul a fost adus pe teritoriul Republicii Moldova și urmează să fie prezentat procurorilor pentru documentarea procesuală corespunzătoare.

Ministrul Economiei, Dorin Junghietu, a venit cu o serie de clarificări privind situația companiei Lukoil, afectată de sancțiunile internaționale impuse de Statele Unite ale Americii, care riscă să-și suspende activitatea în Republica Moldova începând cu 21 noiembrie 2025.Potrivit ministrului, Lukoil va fi în incapacitate de funcționare din cauza blocării conturilor și activelor, dar și a refuzului Trezoreriei SUA de a permite vânzarea activelor către compania Gunvor.„Lukoil deține o serie de benzinării în Republica Moldova, asigură piața petrolieră internă și este proprietarul singurului depozit de carburanți pentru aviație din Aeroportul Internațional Chișinău. Prin urmare, problema afectează nu doar piața de combustibili, ci și domeniul transportului aerian”, a precizat Junghietu.Pentru a evita o criză energetică, statul a întreprins mai multe măsuri:Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a refuzat oferta Lukoil de a vinde infrastructura din Aeroport către o altă companie, invocând motive de securitate națională.- Consiliul a înaintat o ofertă de achiziționare a depozitului Lukoil din Aeroport, astfel încât statul să preia controlul asupra infrastructurii strategice. Termenul-limită pentru această ofertă este 17 noiembrie.- Republica Moldova s-a aliniat sancțiunilor americane, dar a solicitat o derogare temporară de la SUA, pentru a permite funcționarea companiei până la soluționarea problemei, astfel încât aprovizionarea cu carburanți să nu fie perturbată.- Guvernul poartă discuții cu Bulgaria, România și - compania Rompetrol, pentru a asigura continuitatea furnizării de benzină, motorină și kerosen.„Asigurăm cetățenii că toate deciziile Guvernului și ale CEIISS sunt luate în interesul național și pentru protejarea securității Republicii Moldova. Vom continua să informăm publicul pe măsura evoluției situației”, a mai declarat Dorin Junghietu.

După ce Comisia Națională a Pieței Financiare a anunțat că verifică modul în care a fost lansat tokenul DCT, compania Double Case a transmis că susține această inițiativă și că procesul de analiză este unul firesc pentru o piață aflată la început de drum. „Suntem pregătiți să colaborăm cu autoritățile și considerăm că această analiză este o etapă normală pentru dezvoltarea pieței crypto din Republica Moldova”, se arată în mesajul companiei. Reprezentanții Double Case precizează că și-au desfășurat activitatea respectând legea și principiile de transparență. „Lansarea tokenului DCT nu este o proiecție ipotetică pentru viitor, ci o parte a economiei prezente. Am acționat în conformitate cu normele existente și cu respect față de comunitatea noastră”, afirmă compania. Double Case consideră că Republica Moldova a făcut progrese importante în digitalizare și că următorul pas logic este integrarea tehnologiilor blockchain, utilizate deja pe scară largă în economiile dezvoltate. „Aceste soluții pot aduce mai multă transparență și încredere în procesele economice”, subliniază compania.

În interesul cetățenilor Republicii Moldova și pentru că vrem să contribuim la încetarea războiului oribil din țara vecină, este necesară restabilirea grupurilor de prietenie cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de deputatul Elena Grițco care a subliniat: „Insistăm asupra acestui lucru, chiar dacă un grup de persoane din Rusia a organizat persecutarea lui Renato Usatîi din motive politice!”.„Fracțiunea Partidului Nostru consideră necesară restabilirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Federația Rusă și cu Republica Belarus. Atunci când majoritatea parlamentară a decis să suspende aceste grupuri, v-ați întrebat, oare, care este impactul acestei decizii asupra cetățenilor Republicii Moldova aflați în Rusia și Belarus? Avem acolo peste 100 de mii de moldoveni, oameni care muncesc, studiază și trăiesc acolo. S-a gândit cineva la soarta studenților noștri? La relațiile comerciale moldo-ruse și moldo-belaruse, care continuă să aducă beneficii economiei noastre?”, a declarat Elena Grițco.Ea a amintit că misiunea acestor grupuri de prietenie nu este politică, ci pragmatică – să promoveze interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi.„Faptul că PAS nu este capabil să apere interesele moldovenilor din Rusia și Belarus este problema PAS-ului, nu a țării. Această neputință nu trebuie să devină povara Republicii Moldova și a oamenilor care mențin legături cu aceste state”, a menționat deputatul.„Noi vrem dezvoltare, nu confruntare. Dialog, nu izolare. Respect reciproc, nu blocaje artificiale. De aceea, Partidul Nostru susține restabilirea grupurilor de prietenie parlamentară cu Federația Rusă și Belarus și îndeamnă toți deputații să țină cont de ce își doresc cetățenii Republicii Moldova”, a declarat Grițco.„Prin restabilirea acestor grupuri de prietenie vom putea contribui la închirierea acestui război oribil”, a conchis deputata fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”.Prin decizia Biroului Permanent al Parlamentului, în care PAS deține majoritatea, Federația Rusă și Republica Belarus au fost excluse de pe lista țărilor cu care Parlamentul Republicii Moldova are constituite grupuri de prietenie. Ulterior, un amendament care prevedea restabilirea acestora a fost înaintat în ședință plenară, însă a fost respins prin voturile fracțiunii majoritare.

Curtea Supremă americană, majoritar conservatoare, a aprobat joi interdicția administrației Trump de a elibera pașapoarte cu genul „X” sau un sex diferit de cel la naștere pentru persoanele transgender sau care se identifică ca fiind non-binare, scrie Le Figaro. Potrivit g4media.ro, Donald Trump a semnat pe 20 ianuarie, ziua învestirii sale, un decret potrivit căruia administrația sa nu va recunoaște de acum înainte decât existența „a două sexe, masculin și feminin”, definite la naștere. El a revenit astfel asupra unei reforme introduse de predecesorul său democrat Joe Biden. Departamentul de Stat al SUA a anunțat apoi că nu va mai elibera pașapoarte cu genul „X” sau cu un gen diferit de cel al nașterii titularilor documentului. Această decizie a fost contestată în instanță și suspendată în primă instanță în iunie, apoi în apel în septembrie. Miercuri, Curtea Supremă, împotriva avizului celor trei judecători progresiști (din totalul de nouă), a anulat această suspendare. „Afișarea sexului titularilor pașaportului la naștere nu încalcă principiile egalității în fața legii mai mult decât afișarea țării lor de naștere – în ambele cazuri, guvernul nu face decât să ateste un fapt stabilit”, a afirmat aceasta. Influenta organizație de apărare a drepturilor civile ACLU, implicată în procedură, consideră această decizie „un pas înapoi pentru libertatea tuturor persoanelor de a fi ele însele”, reproșându-i „că alimentează focul aprins de administrația Trump împotriva persoanelor transgender și a drepturilor lor constituționale”. Primul pașaport american cu genul „X” a fost eliberat în octombrie 2021 de Departamentul de Stat pentru „persoanele non-binare, intersexuale” și, în sens mai larg, pentru cele care nu se recunosc în criteriile de gen propuse până atunci. De la întoarcerea sa la Casa Albă, Trump a revenit asupra unei serii de drepturi obținute de persoanele transgender. Astfel, el a ordonat excluderea persoanelor transgender din forțele armate și a autorizat agențiile federale să taie subvențiile acordate școlilor care permit sportivilor transgender să concureze în campionatele feminine. Curtea Supremă a autorizat provizoriu administrația Trump să excludă persoanele transgender din armată, înainte de a lua o decizie pe fond. De asemenea, în următoarele luni, Curtea trebuie să se pronunțe cu privire la participarea persoanelor transgender la competițiile sportive feminine.

Dorin Damir, președintele Federației de Arte Marțiale „FEA” și finul lui Vladimir Plahotniuc, a fost eliberat din izolator. Acesta are interdicție de a părăsi țara timp de 60 de zile. Informația a fost oferită pentru TV8 de către purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Emil Gaitur.Procurorii i-au prezentat acesteia învinuirea pentru evaziune fiscală și spălare de bani, iar investigațiile penale continuă.Dorin Damir a fost reținut pe 5 noiembrie, după ce poliția și procurorii PCCOCS au efectuat peste 20 de percheziții în cadrul a două cauze penale – pentru evaziune fiscală și spălare de bani și altul pentru trafic de influență și șantaj.

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a venit cu o reacție publică după apariția informațiilor privind ancheta procurorilor români referitoare la diplomele de rezidențiat ale unor medici care și-ar fi obținut actele de studii în Republica Moldova prin fraudă. Într-un comunicat oficial, Ceban a explicat că, în calitatea sa de fost rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a semnat anual mii de diplome, conform unei proceduri administrative standard și strict reglementate. „Procesul de eliberare a diplomelor este unul digitalizat și riguros reglementat, iar semnătura rectorului este o etapă obligatorie pentru toate actele de studii emise de universitate. Nu am avut niciodată motive să pun la îndoială veridicitatea acestor documente”, a declarat Emil Ceban. Ministrul a subliniat că, dacă în urma anchetei se va demonstra că unele diplome au fost emise cu încălcarea procedurilor interne, el este „cel mai interesat să afle cine se face vinovat” și a cerut autorităților competente din ambele state să clarifice situația. „Dacă totuși, în urma investigațiilor procurorilor, se va constata că unele diplome prezentate spre semnare au ajuns la mine cu încălcarea unor proceduri interne universitare, sunt cel mai interesat să aflu cine se face vinovat și solicit autorităților competente din ambele state să clarifice situația”, a adăugat el. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, procurorii Parchetului General din România investighează mai mulți medici care ar fi obținut diplome de medic specialist de la USMF „Nicolae Testemițanu”, în timp ce, în realitate, lucrau cu normă întreagă în România, fără să fi fost prezenți fizic la orele de rezidențiat din Chișinău. Documentele consultate de sursa citată arată că diplomele respective poartă semnătura lui Emil Ceban, care la acel moment era rectorul universității. Ancheta procurorilor români vizează infracțiuni de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii. Miercuri, au fost efectuate 14 percheziții în acest dosar. Printre specializările vizate se numără medicina de urgență, ortodonția, chirurgia plastică și estetică, imagistica medicală și parodontologia. Ceban, care a fost rector al USMF din 2016 și a devenit ministru al Sănătății la 31 octombrie, a insistat că universitatea nu putea elibera diplome false, deoarece procesul este complet informatizat: „Acesta este un fals. Universitatea de Medicină nu poate să facă așa ceva. Astăzi, toate diplomele trec prin sistemul informațional și au un control deosebit. De aceea, de acest lucru se vor ocupa organele competente și o să ne dea rezultate”, a declarat Ceban anterior. Procurorii români nu exclud posibilitatea ca Emil Ceban să fie audiat în acest dosar, în funcție de evoluția cooperării judiciare dintre România și Republica Moldova.

Emil Ceban, actualul ministru al Sănătății în Republica Moldova, a semnat în fosta sa calitate de rector diplomele de rezidențiat ale unor medici moldoveni despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos, au declarat surse oficiale pentru G4Media. Parchetul General îi acuză pe medici într-un comunicat că ar fi obținut prin fraudă diplomele, dat fiind că ei lucrau cu normă întreagă în România în perioada în care ar fi trebuit să fie prezenți fizic în Republica Moldova la rezidențiat.Ministrul Ceban ar putea fi audiat de procurorii români în acest dosar, în funcție de modul în care decurge cooperarea judiciară dintre România și Republica Moldova, potrivit informațiilor G4Media. Emil Ceban are și cetățenie română, după cum arată CV-ul său oficial.Emil Ceban a respins implicarea universității în scandalul diplomelor investigat de procurorii români.Documentele consultate de G4Media arată că diplomele invocate de procurorii români sunt semnate și de Emil Ceban, care la acel moment era rectorul Universității de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chișinău.Emil Ceban a devenit ministru al Sănătății în 31 octombrie în guvernul condus de premierul Alexandru Munteanu, după alegerile parlamentare câștigate de partidul PAS.Procurorii Parchetului General din România au făcut miercuri 14 percheziții în acest dosar care investighează înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.Ancheta vizează mai mulți medici care au solicitat Ministerului Sănătății recunoașterea titlurilor de calificare medic specialist dobândite în Republica Moldova, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Chișinău, depunând în acest sens diplomele aferente de medic specialist de absolvire a rezidențiatului.E vorba despre medici specialiști în medicină de urgență, ortodonție, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, imagistică, chirurgie dento-alveolara, parodontologie.Procurorii români susțin în comunicatul citat că studiile de rezidențiat, care presupuneau prezenta fizică obligatorie a medicilor rezidenți la bazele clinice universitare din Republica Moldova, nu au avut loc în realitate, dat fiind că la acel moment medicii rezidenți se aflau în România, unde erau salarizați cu normă întreagă.Emil Ceban a respins miercuri implicarea universității pe care o conduce în scandalul diplomelor false investigat de autoritățile din România. Emil Ceban spune că Universitatea nu putea elibera astfel de acte, deoarece toate diplomele și notele sunt gestionate printr-un sistem digital sigur.”Acesta este un fals. Universitatea de Medicină nu poate să facă așa ceva. Astăzi, toate diplomele trec prin sistemul informațional și au un control deosebit. De aceea, de acest lucru se vor ocupa organele competente și o să ne dea rezultate”, a declarat Ceban.Emil Ceban este din 2016 rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), unde este și profesor universitar la Catedra de Urologie și Nefrologie Chirurgicală.El este și președintele Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, potrivit CV-ului său.sursa: G4media.ro

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală în care este învinuită vicepreședinta organizației teritoriale Rîșcani din municipiul Chișinău a Partidului Politic „Șor”. Aceasta este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Potrivit informațiilor obținute în urma investigațiilor efectuate de Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție, învinuita, în perioada iulie  – octombrie 2022, activând în calitate de vicepreședintă a organizației teritoriale Rîșcani a Partidului Politic „Şor”, ar fi coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceasta a contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului. În asemenea circumstanțe, învinuita a acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 540 000 de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. Învinuita nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani.

Descoperire macabră în capitală. O copilă de 13 ani a fost găsită fără suflare în șahta liftului fostului Hotel Național, susțin sursele PulsMedia.MD apropiate anchetei. Mama acesteia a alertat poliția în după-amiaza zilei de ieri, 6 noiembrie, în jurul  20:00, despre faptul că fiica sa nu a revenit acasă de la școală, asta deși ar fi trebuit să fie la domiciliul în jurul orei 16:00.Oamenii legii au demarat imediat o operațiune de căutare a copilei, însă din nefericire, peste aproximativ o oră aceasta a fost găsită de către un echipaj SAOP al INSP zăcând în stare de inconștiență în șahta ascensorului fostului hotel „Național”.La fața locului a fost solicitată imediat o ambulanță, dar și un echipaj de salvatori care au scos-o pe fată din șahta liftului, însă din nefericire medicii au putut doar să constate decesul.Medicul-legist venit la fața locului, în urma examinării vizuale a cadavrului, nu a depistat pe suprafața cadavrului semne caracteristice de maltratare, în afară de cele rezultate în urma căderii de la înălțime.Cadavrul acesteia a fost transportat la Centrul de Medicină Legală pentru a fi expus unei expertize mai ample, în urma cărora urmează să fie stabilită cu exactitate cauza decesului.

Comisia pentru politică externă din Parlamentul Republicii Moldova a decis să renunțe la grupurile parlamentare de prietenie cu Federația Rusă și Republica Belarus, pe durata războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.Anunțul a fost făcut de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, care a subliniat că decizia reflectă poziția fermă a țării în sprijinul păcii și al respectării principiilor internaționale.„Credem cu tărie în necesitatea menținerii grupurilor de prietenie cu statele care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a țării, precum și demnitatea umană și libertatea”, a declarat Gherman.Vicepreședinta Parlamentului a mai precizat că Republica Moldova rămâne un stat iubitor de pace, care dispune de relații diplomatice solide cu numeroși parteneri internaționali. În prezent, Legislativul are constituite grupuri de prietenie cu parlamentele naționale din 54 de state, menite să consolideze dialogul, cooperarea și încrederea reciprocă între popoare.

În cadrul ședinței de astăzi, Curtea Constituțională a examinat sesizarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a valida opt mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuite Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS): Talmazan Igor, Munteanu-Pojoga Angela, Cupcea Veronica, Briceag Veronica, Grosu Liliana, Trubca Alexandr, Ichim Gheorghe și Carţîn Valeriu. La ședințe a participat Președinta CEC, Angelica Caraman, reprezentantul formațiunii politice și candidații supleanți. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a admis cererea CEC și a validat mandatele candidaților supleanți. Amintim că, vacanța mandatelor de deputat a survenit în urma cererilor de demisie a deputaților Perciun Dan, Ceban Emil, Popescu Nicolae, Popșoi Mihail, Catlabuga Ludmila, Bolea Vladimir, Recean Dorin și Mija Artur, aleși pe lista PAS.

Pentru prima dată în ultimii ani, NATO a depășit Rusia la producția de muniție – anunțul a fost făcut de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, în cadrul Forumului NATO-Industry, desfășurat joi la București.Rutte a subliniat că statele membre NATO „deschid zeci de noi linii de producție și extind capacitățile existente”, ceea ce permite Alianței „să producă mai mult decât a făcut-o în ultimele decenii”. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toate statele NATO la un loc. Dar nu mai este cazul. Alianța produce acum mai mult ca niciodată”, a declarat Mark Rutte.Oficialul a evidențiat totodată importanța inovației și a dezvoltării noilor tehnologii în domeniul apărării, de la sisteme moderne antiaeriene la interceptori de drone cu cost redus. „Cantitatea este esențială, dar și creativitatea. Pentru a rămâne în siguranță, trebuie să fim mai inteligenți decât adversarii noștri”, a adăugat el.În discursul său, Rutte a avertizat că „pericolul reprezentat de Rusia nu va dispărea nici după încheierea războiului” și a cerut aliaților să fie pregătiți pentru „o confruntare de durată” cu Moscova, pe care a numit-o „o forță destabilizatoare în Europa și în lume”.Forumului NATO-Industry de la București reunește oficiali, lideri din industria de apărare și reprezentanți ai țărilor membre, având ca temă principală consolidarea capacităților industriale și a rezilienței Alianței.

La Glodeni au fost finalizate lucrările de asfaltare pe strada Moldova – a fost turnat covor asfaltic atât pe carosabil, cât și pe trotuare. După o perioadă intensă de muncă, drumul a fost complet modernizat pentru a asigura o circulație mai sigură și mai confortabilă pentru șoferi și pietoni. Astfel, a fost facilitat accesul comod atât către cartierul rezidențial, cât și către Spitalul Raional Glodeni și alte obiective sociale. Schimbări semnificative au avut loc și pe strada Tricolorului — de la intersecția cu strada Ștefan cel Mare până la stradela Saharov. Aici, lucrările de așternere a noului strat de asfalt au început pe 28 august, iar până la sfârșitul lunii octombrie drumul a căpătat un aspect modern, ordonat și îngrijit. „Drumul s-a transformat, aducând o notă de modernitate și multă bucurie locuitorilor. Mulțumim tuturor celor care au dat dovadă de răbdare și încredere — împreună facem orașul Glodeni mai frumos, pas cu pas, stradă cu stradă”, a menționat primarul orașului Glodeni, Stela Onuțu. Realeasă recent pentru al treilea mandat, reprezentanta Partidului Nostru, Stela Onuțu, a declarat în repetate rânduri că dezvoltarea infrastructurii urbane este prioritatea sa. În acest an, primăria a implementat mai multe proiecte de modernizare a arterelor de circulație, iar pe 3 septembrie s-au încheiat lucrările de asfaltare a curților de pe strada Vasile Lupu.

România este un aliat de încredere şi un exemplu pentru întreaga Alianţă Nord-Atlantică – a declarat noul secretar general al NATO, Mark Rutte, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele României, Nicuşor Dan, la Palatul Cotroceni. Rutte a subliniat că România este un aliat valoros de 20 de ani, cu un rol esenţial în asigurarea securităţii zonei Mării Negre, pe care a descris-o drept „un punct strategic pentru întreaga regiune”. „România investeşte în NATO şi NATO investeşte în România. În cazul unui atac, 31 de ţări vor veni în apărarea României – aşa funcţionează NATO”, a declarat Mark Rutte, subliniind unitatea şi forţa de reacţie a Alianţei. Înaltul oficial a mai spus că NATO este „mereu pregătită să apere”, reafirmând caracterul defensiv, dar ferm, al alianţei. Totodată, Rutte a apreciat sprijinul constant acordat de România Ucrainei, precum şi angajamentul pentru creşterea cheltuielilor de apărare, în linie cu deciziile adoptate la Summitul de la Haga. Preşedintele Nicuşor Dan a confirmat că România îşi va menţine direcţia de furnizor de securitate pentru întreaga regiune euroatlantică. „Ţara noastră are aliaţi şi este protejată corespunzător faţă de orice fel de potenţială ameninţare. România îşi va îndeplini obligaţiile asumate şi va continua să investească în consolidarea capabilităţilor militare”, a declarat şeful statului. Nicuşor Dan a făcut referire la operaţiunea Eastern Sentry, parte a programului NATO pentru apărarea Flancului Estic, care presupune „mai multe capabilităţi militare şi oameni atunci când este nevoie”. În acest context, el a menţionat exerciţiul Dacian Fall, care se desfăşoară în prezent în România şi reuneşte peste 5.000 de militari aliaţi. Discuţiile dintre cei doi oficiali au vizat şi situaţia de securitate la Marea Neagră, ameninţările hibride, dar şi necesitatea unei apărări aeriene coerente pe tot Flancul Estic, prin programul „Santinela Estului”. Vizita secretarului general NATO la Bucureşti are loc în contextul NATO Industry Forum, desfăşurat miercuri şi joi în capitala României, un eveniment dedicat cooperării strategice dintre Alianţă şi industriile de apărare din statele membre.

Urmare a contestării de către procurorii PCCOCS a blândeții pedepsei pronunțate pentru liderul organizaţiei criminale denumite „Machena,” Curtea de Apel Centru a decis condamnarea definitivă a acestuia la 25 ani închisoare.Pedepsirea acestuia vine urmare a trimiterii dosarului penal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) pentru comandarea de către inculpat în 2008 a asasinării unei autorități criminale rivale. Precum anunțau în 2024 procurorii PCCOCS, Judecătoria Chișinău îl condamnase la 21 ani de închisoare, deși acuzatorii de stat au solicitat detenție pe viață.Omorul a avut loc într-un penitenciar cu regim închis din republică, cu atragerea în calitate de executori a membrilor grupului infracțional din acelaşi penitenciar. În urma loviturilor aplicate cu obiecte dure, în regiuni vitale ale corpului, victima a decedat la locul faptei. Ulterior, executorii au transportat corpul neînsuflețit la un alt etaj al penitenciarului, pentru a ascunde urmele faptei infracționale. Ca motiv al crimei comise, a servit dorinţa de fortificare a poziţiei organizaţiei criminale conduse de el în coraport cu alte organizaţii criminale, precum şi să tăinuiască unele informaţii relevante altor infracțiuni similare.Pentru executarea asasinatului, învinuitul le promisese executorilor privilegii, precum şi avansarea în poziționarea ierarhică în cadrul organizaţiei criminale conduse de el. Amintim, anterior procurorii i-au trimis în judecată și pe cei cinci executori ai crimei investigate, care au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru un termen de 13 ani.Inculpatul, la moment, se află în detenție pentru crearea şi conducerea organizaţiei criminale, precum şi pentru infracţiuni de şantaj şi pregătire de omor.

Poliția și procurorii au efectuat în această dimineață 28 de percheziții în cadrul unei anchete complexe ce vizează activitatea ilicită a platformei de tranzacționare „TUX”. Acțiunile s-au desfășurat în mai multe localități ale țării, fiind coordonate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și realizate de ofițerii Direcției investigații economice și cei de urmărire penală ai Inspectoratului Național de Investigații (INI). Potrivit comunicatului Poliției, perchezițiile au avut loc în cadrul a trei cauze penale ce vizează activitate ilicită de întreprinzător, spălare de bani și evaziune fiscală. În urma descinderilor, au fost ridicate sute de mii de lei, valută străină, calculatoare, telefoane mobile și alte bunuri care ar fi fost folosite pentru tranzacțiile suspecte prin intermediul platformei TUX. De asemenea, cinci persoane cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani, printre care s-ar afla și lideri ai platformei, au fost reținute pentru 72 de ore. Autoritățile precizează că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legislației în vigoare. Ancheta este în desfășurare, iar oamenii legii urmează să stabilească circuitul banilor și amploarea prejudiciului cauzat de activitatea platformei suspecte.

Zeci de percheziții au avut loc joi dimineață în cadrul dosarului „TUX”, care vizează o presupusă schemă piramidală de proporții. Potrivit surseor PulsMedia.md, acțiunile de urmărire penală au fost desfășurate de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) împreună cu procurorii, iar în urma acestora aproximativ șapte persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Conform informațiilor obținute de PulsMedia.md, au fost efectuate circa 30 de percheziții autorizate, inclusiv la foștii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, Valentin și Antonina Samoil. Cei doi nu au fost reținuți, întrucât ar fi acceptat să colaboreze cu ancheta. Cazul are legătură cu platforma TUX, o pretinsă aplicație de investiții care s-a dovedit a fi o piramidă financiară clasică. Mii de cetățeni și-au investit economiile în speranța unor câștiguri rapide, însă sistemul s-a prăbușit în această toamnă. În octombrie, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj alarmant în aplicație, prin care li se cerea să depună 100 USDT în 24 de ore pentru a-și menține conturile active, sub pretextul „respectării standardelor internaționale KYC”. În realitate, aceste taxe nu aveau bază legală și făceau parte dintr-un mecanism fraudulos menit să aducă noi bani într-un sistem deja colapsat. După acel episod, numeroase conturi au fost blocate, iar accesul la fonduri a devenit imposibil. Potrivit surselor citate, printre victimele schemei s-ar număra și angajați ai statului – polițiști, vameși și funcționari publici – care ar fi investit sume importante în valută străină. Autoritățile nu au oferit deocamdată o poziție oficială, însă sursele apropiate anchetei susțin că dosarul TUX ar putea genera noi rețineri în zilele următoare. Sursa: PulsMedia.md

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) în comun cu Procuratura Anticorupție (PA) efectuează percheziții într-un dosar penal privind coruperea pasivă și abuz de serviciu în cadrul sistemului educațional din municipiul Chișinău. Nouă persoane sunt vizate în cauză printre care un șef de direcție al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport (DGETS), doi directori ai unor instituții de nivel gimnazial și liceal, un șef al unei instituții preșcolare și mai mulți agenți economici. Potrivit probelor acumulate, persoane cu funcții publice ar fi implementat, împreună cu mai mulți agenți economici, o schemă de trucare a achizițiilor publice în instituțiile de învățământ preșcolar și școlar din Chișinău. Funcționarii sunt bănuiți că ar fi pretins și primit comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea contractelor atribuite pentru lucrări și servicii. În cadrul investigațiilor, s-a constatat că pentru a evita procedurile legale de licitație, lucrările ar fi fost divizate artificial în mai multe contracte, încheiate prin proceduri de achiziții de valoare mică, prin negocieri directe cu operatori economici favorizați. În prezent, CNA și PA desfășoară acțiuni de urmărire penală la domiciliile și birourile persoanelor vizate, precum și la sediile unor agenți economici implicați. În urma acțiunilor, au fost ridicate documente, suporturi electronice, acte contabile și sume de bani proveniența cărora urmează a fi stabilită.

Tariful pentru gazele naturale ar putea fi revizuit la începutul anului viitor, a anunțat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Noua formulă de preț va fi propusă de Energocom, compania de stat care a devenit recent furnizorul principal de gaze naturale pentru consumatorii finali din Republica Moldova. Până la 31 decembrie 2025, Energocom va aplica aceleași tarife aprobate anterior pentru Moldovagaz, urmând ca la sfârșitul anului să prezinte propriile calcule privind costurile reale de furnizare. „Către finalul anului se fac niște calcule finale, se vede dacă există devieri plus sau minus și, în baza acestor devieri, companiile sunt obligate să vină cu cereri de ajustare a tarifelor. Dacă nu o fac, ANRE o face din oficiu”, a explicat directorul ANRE, Eugen Carpov. Potrivit specialiștilor din domeniu, există premise pentru o posibilă scădere a prețului la gaz pentru consumatorii casnici. Energocom a anunțat deja că a achiziționat volumul necesar pentru sezonul rece 2025–2026 la un preț mediu de 410 euro pentru o mie de metri cubi, cu 100 de euro mai puțin decât în anul precedent. Ultima ajustare a tarifelor pentru gazele naturale a avut loc la sfârșitul anului 2024. În prezent, consumatorii casnici plătesc 16,74 lei pentru un metru cub de gaz, TVA inclus.

Seara de miercuri a fost marcată de un accident rutier devastator pe traseul M5, între localitățile Codreanca și Greblești, raionul Strășeni.Potrivit Poliției, o femeie de 38 de ani, aflată la volanul unui automobil Toyota Carina, în care se aflau concubinul ei de 35 de ani și fiul lor de 8 ani, ar fi efectuat o manevră de depășire neregulamentară. În acel moment, mașina s-a ciocnit frontal cu un Seat Ibiza, condus de o tânără de 27 de ani, care avea ca pasageră o minoră de doar 2 ani.Impactul a fost extrem de violent. În urma coliziunii, Toyota s-a răsturnat pe acostament, iar femeia aflată la volan și concubinul acesteia au decedat pe loc. Copilul lor, împreună cu fetița de 2 ani și șoferița de 27 de ani din celălalt autoturism, au fost transportați de urgență la spital cu diverse traumatisme.Poliția investighează în continuare circumstanțele exacte ale tragediei, urmând să stabilească toate detaliile care au dus la producerea accidentului.

Angelina Jolie a ajuns din nou în Ucraina, însă de această dată nu într-un oraș departe de linia frontului, ci chiar în Herson – o zonă aflată sub risc constant de bombardamente.Potrivit mai multor surse ucrainene, vedeta a venit în cadrul unei campanii umanitare de sprijin pentru victimele războiului. Jolie ar fi vizitat mai multe instituții medicale din oraș și, potrivit imaginilor apărute pe rețelele sociale, a petrecut timp cu copiii ucraineni aflați într-un adăpost anti-bombă, încercând să-i înveselească și să le aducă un strop de bucurie.Totodată, publicațiile locale scriu că noaptea trecută, unul dintre bodyguarzii actriței ar fi fost reținut de centrul militar de recrutare din regiunea Nicolaev, după ce vehiculul în care se afla a fost oprit la un punct de control. Bărbatul ar fi avut probleme cu documentele, iar în ciuda faptului că a explicat că însoțește „o persoană importantă”, a fost dus la comisariat.Surse afirmă că Angelina Jolie s-ar fi deplasat personal la fața locului pentru a solicita eliberarea acestuia, iar momentul ar fi fost surprins pe video de martorii prezenți.Dacă informațiile se confirmă, aceasta ar fi cea de-a doua vizită a Angelinei Jolie în Ucraina de la începutul războiului. Prima a avut loc în 2022, la Liov, unde actrița a vizitat spitale și centre pentru refugiați.

Primarul orașului Rîșcani, Victor Bogatico, ales din partea Partidului Nostru, și vicepreședinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), cere mai multă transparență și claritate din partea Guvernului în procesul de reformă administrativ-teritorială.Victor Bogatico a declarat într-un interviu audio recent că autoritățile locale nu au primit până acum niciun document concret sau program oficial privind reforma administrației publice locale.„Vrem deschidere și claritate. Să înțelegem și noi cum va fi această reformă. Deocamdată sunt doar vorbe despre necesitatea ei — și, desigur, noi recunoaștem că reforma administrativă este necesară — dar nu știm concret cum se va face. Cum va avea loc amalgamarea satelor? Ce se va întâmpla cu consiliile raionale și cu aparatele președinților de raioane? Noi vrem claritate în privința acestor aspecte”, a spus edilul.Totodată, Bogatico a criticat actualul sistem de repartizare a veniturilor, afirmând că jumătate din impozitul pe venit al persoanelor fizice colectat în oraș merge către consiliul raional. „Jumătate din impozitul pe venit al persoanelor fizice îl transferăm către consiliul raional. Astfel, primăria orașului Rîșcani transferă anual aproximativ 12 milioane de lei către consiliul raional, fără a primi nimic înapoi. Bugetul total al primăriei este de circa 50 de milioane de lei, iar sursele pe care le administrăm direct pentru oraș, în afara cheltuielilor pentru grădinițe, se ridică la aproximativ 20–30 de milioane. Dacă am putea păstra și acele 10–12 milioane de lei în fiecare an, ar fi un sprijin foarte important pentru dezvoltarea orașului.”Primarul de Rîșcani a menționat că nu este speriat de ideea ca orașele să capete mai multe atribuții în contextul reformei.„Noi și acum gestionăm tot: apa, canalizarea, transportul urban, gunoiștile. Orașele deja funcționează ca niște municipii”, a explicat el.De asemenea, Bogatico consideră că digitalizarea administrației publice este esențială pentru eliminarea birocrației și eficientizarea activității primăriilor.De menționat că, în iulie 2023, a fost adoptată Legea cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, care stabilește modul în care se pot uni primăriile, cine aprobă și coordonează procesul și cum sprijină statul această reformă. Procesul de amalgamare voluntară face parte din strategia națională de reformă administrativ-teritorială și de optimizare a guvernanței locale. Totuși, pentru mulți primari și locuitori, noțiunile și procedurile prevăzute de lege au rămas dificil de înțeles, mai ales în lipsa unor explicații clare și accesibile din partea autorităților centrale.

La punctul feroviar de trecere a frontierei Cantemir (Republica Moldova) – Fălciu (România) va fi implementat controlul coordonat, pe teritoriul României, pe ambele sensuri de control. Cabinetul de miniștri a aprobat Acordul dintre Guvernele celor două state, semnat la 1 octombrie, la București.  Verificările într-un singur punct vor asigura un control mai rapid, fiind redus timpul de așteptare și fluidizat fluxul de mărfuri și persoane. De asemenea, va spori securitatea frontierei de stat. Redeschiderea activității punctului feroviar de trecere a frontierei va stimula activitatea economică în zona de sud a țării, sprijinind economia locală. Totodată, va fi facilitată conectarea directă la rețeaua feroviară a Uniunii Europene. Punctul de trecere a frontierei Cantemir-Fălciu va fi cel de-al treilea care urmează să activeze în baza conceptului de control coordonat, implementat la hotarul moldo-român. Controlul coordonat presupune desfășurarea controlului de frontieră pe teritoriul unui singur stat, în două etape distincte. Astfel, controlul este efectuat de către autoritățile statului de ieșire, adică din Republica Moldova, urmate consecutiv de autoritățile statului de intrare – România. Autoritățile își desfășoară procedurile separat, fără suprapunere, dar în același punct de trecere, ceea ce permite o fluidizare a traficului, fără necesitatea deplasării persoanelor sau a vehiculelor în două locații diferite.

Tudor Ulianovschi a anunțat despre retragerea sa de la conducerea Partidului Social Democrat European (PSDE). Decizia a fost anunțată în cadrul ședinței Biroului Permanent al formațiunii. Tudor Ulianovschi a ținut să mulțumească colegilor de partid pentru participarea activă în campania electorală pentru alegerile parlamentare dar și pentru colaborarea avută, dorindu-le mult succes în continuare. În aceeași ședință, Biroul Permanent a decis ca până la Congresul formațiunii interimatul funcției de președinte al Partidului Social Democrat European să fie asigurat de Secretarul general al formațiunii, Iurie Cazacu.„PSDE rămâne o echipă puternică și consolidată, cu structuri dezvoltate în teritoriu, care va munci în continuare cu aceeași dedicație pentru a crește nivelul de trai al cetățenilor și a asigura parcursul european al țării”, a declarat Iurie Cazacu. Iurie Cazacu este membru al PSDE din anul 2008, iar din 2022 exercită funcția de Secretar general al partidului.

Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, care deține și funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, neagă implicarea instituției în scandalul diplomelor false de rezidențiat, investigat de autoritățile din România. Ceban a declarat că Universitatea nu avea cum să elibereze astfel de documente, întrucât toate diplomele și notele sunt gestionate printr-un sistem digital securizat, care nu permite falsificarea datelor. „Acesta este un fals. Universitatea de Medicină nu poate să facă așa ceva. Astăzi, toate diplomele trec prin sistemul informațional și au un control deosebit. De acest lucru se vor ocupa organele competente și o să ne dea rezultate”, a declarat ministrul. Oficialul a explicat că procesul academic este complet digitalizat, fiecare examen și notă fiind înregistrate electronic. „Fiecare notă pusă nu poate fi schimbată de nimeni. Se vede la fiecare oră cine a intrat și cine a ieșit din sistem. Dacă studentul lipsește mai mult de 2-3 zile, sistemul se blochează automat”, a precizat Ceban. Ministrul a mai spus că va lua legătura cu autoritățile din România pentru a verifica detaliile cazului și a clarifica dacă diplomele în cauză au fost falsificate în afara instituției. Amintim că procurorii Parchetului General și ofițerii Direcției de Investigații Criminale din România au efectuat, miercuri dimineața, 14 percheziții în București și în mai multe județe. Ancheta vizează mai mulți medici suspectați că ar fi solicitat recunoașterea unor studii de rezidențiat pretins realizate la Universitatea „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, deși în realitate aceștia nu au urmat cursurile respective. Potrivit Parchetului, medicii sunt cercetați pentru fals în înscrisuri oficiale, înșelăciune, fals informatic și exercitarea fără drept a unei profesii. În cauză au fost emise 12 mandate de aducere.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat, în ședința de miercuri, proiectul de denunțare a acordului semnat în 1998 la Moscova privind deschiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Decizia marchează închiderea oficială a instituției, care, potrivit autorităților, nu-și mai îndeplinește scopul inițial și prezintă riscuri în contextul actual de securitate informațională. Executivul argumentează că, pe fondul creșterii riscului de dezinformare, Acordul din 1998 ar putea fi utilizat de Federația Rusă pentru promovarea unor „narative distorsionate” în spațiul public moldovenesc. Conform documentului, centrele culturale ale celor două țări aveau ca obiectiv promovarea culturii, istoriei și dezvoltării educaționale reciproce. Totuși, Republica Moldova nu dispune de un centru cultural propriu pe teritoriul Federației Ruse, fapt ce, potrivit Guvernului, creează un dezechilibru și contravine spiritului acordului bilateral. Decizia de suspendare a activității Centrului Cultural Rus a fost anunțată încă pe 13 februarie, după incidentul în care trei drone au căzut în raioanele Taraclia și Ceadîr-Lunga, încălcând spațiul aerian al țării. Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a precizat atunci că măsura nu are nicio legătură cu limba sau cultura rusă, ci ține exclusiv de considerente de securitate și combaterea influenței propagandistice. Reacția Kremlinului nu a întârziat. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că autoritățile moldovene „continuă linia de antagonizare a tot ce este legat de Rusia”, calificând decizia drept una „în detrimentul propriei populații”. „Kremlinul regretă o asemenea poziție a Chișinăului”, a spus Peskov.

Candidatul democrat Zohran Mamdani a câștigat marți cursa pentru ocuparea fotoliului de primar al New Yorkului. În vârstă de doar 34 de ani, el l-a învins pe fostul guvernator Andrew Cuomo și va deveni oficial, de la 1 ianuarie anul viitor, primul primar musulman din istoria celebrei metropole americane, notează AFP și  rfi.fr.Associated Press notează că Mamdani s-a născut la Kampala, Uganda, din părinți indieni, și a devenit cetățean american în 2018, la scurt timp după ce a absolvit facultatea.Mama sa este Mira Nair, regizoare premiată, cunoscută pentru filmele “Monsoon Wedding”, “The Namesake” și “Mississippi Masala”. Tatăl său, Mahmood Mamdani, este profesor de antropologie la Universitatea Columbia.În Congres, republicanii l-au numit pe Mamdani un „radical socialist antisemit” și au promis că îl vor asocia cu fiecare ”democrat vulnerabil la alegerile intermediare de anul viitor”.În același timp, Donald Trump – originar din New York – l-a numit pe social media ”un nebun comunist 100%”, notează agenția Reuters. Mamdani a propus în campania electorală să crească impozitul pe profit al companiilor, să înghețe chiriile pentru locuințe, transport public gratuit, să înființeze magazine alimentare de stat, dar și o taxă de 2% pentru newyorkezii care câștigă peste 1 milion de dolari pe an. La astea se adaugă crearea unui sistem public de îngrijire a copiilor și creșterea salariului minim la 30 de dolari/oră până în 2030.Una dintre situațiile controversate din jurul lui Mamdani este relația acestuia cu comunitățile evreiești. Criticat pentru pozițiile sale considerate antisemite, Mamdani s-a apărat spunând că ”a condamnat Holocaustul în fiecare an”.Cu toate acestea, Politico.com a relatat în mai 2015 cum Mamdani nu a semnat o rezoluție de comemorare a Holocaustului și de onorare a Israelului, mai amintește Reuters.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că Guvernul analizează atent situația companiei Lukoil în Republica Moldova și caută soluții care să garanteze continuitatea aprovizionării cu carburanți, în special pentru Aeroportul Internațional Chișinău. „Noi discutăm această situație fiindcă nu putem să adoptăm decizii pripite peste noapte. Trebuie să găsim o soluție rezonabilă care ne-ar garanta securitatea energetică. Aeroportul Chișinău este poarta țării, nu putem să-l lăsăm fără aprovizionare”, a declarat Munteanu în cadrul ședinței de Guvern. Premierul a subliniat că executivul lucrează la o formulă „rezonabilă”, care să asigure funcționarea infrastructurii strategice și să respecte cadrul legal. „Sunt diferite soluții. Ne gândim care e calea cea mai bună, pentru că trebuie să păstrăm și angajamentele noastre și să facem totul în cadru legal”, a spus el, răspunzând la întrebarea unui jurnalist despre o posibilă naționalizare a activităților Lukoil. Guvernul nu a exclus complet această opțiune, însă Munteanu a reiterat că orice decizie va fi luată doar după o analiză complexă și în limitele legii. Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține o poziție dominantă pe piața carburanților din Republica Moldova: 50% din importurile de motorină și 32% din cele de benzină. Compania este, totodată, unicul furnizor de combustibil pentru Aeroportul Internațional Chișinău. În anul 2024, Lukoil Moldova a raportat o cifră de afaceri de 9,9 miliarde de lei, fiind urmată de Rompetrol (9,7 miliarde lei) și Petrom (3 miliarde lei).

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 6 – 7 noiembrie. Oficialul va participa la ședința solemnă a Parlamentului Republicii Moldova, unde va susține un discurs cu ocazia constituirii Parlamentului de legislatura a XII-a.Roberta Metsola mai are planificată o întrevedere cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Agenda vizitei mai include o întrevedere cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmată de o conferință de presă. De asemenea, Roberta Metsola se va întâlni cu Prim-ministrul Alexandru Munteanu. Președinta Parlamentului European va mai participa la un eveniment public dedicat tinerilor, organizat la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din capitală.Anterior, în luna noiembrie a anului 2022, Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a mai susținut un discurs în plenul Parlamentului Republicii Moldova, transmițând un mesaj de susținere a parcursului european al țării noastre.

Radu Vrabie a fost numit în funcția de director al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, la o zi după demisia lui Alexandru Iacub. Decizia a fost aprobată de noul Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, în ședința din 5 noiembrie. Noul șef își va prelua atribuțiile începând cu data de 7 noiembrie. Numirea vine după ce demisia lui Alexandru Iacub a fost acceptată în prima ședință a Guvernului Munteanu. Fostul director al Serviciului Vamal va continua să activeze în structurile guvernamentale, fiind promovat în funcția de secretar general adjunct al Guvernului. „Îi mulțumesc foarte mult pentru responsabilitate și pentru munca enormă depusă și pentru progresele la care a contribuit Serviciul Vamal. Cel mai marcant ar fi implementarea de către Republica Moldova a noului sistem computerizat de tranzit – un pas sigur spre spațiul vamal al Uniunii Europene. De asemenea, au fost înregistrate progrese semnificative în lupta cu frauda. Rămâne un membru important al echipei, nu pleacă”, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Radu Vrabie vine în fruntea Serviciului Vamal cu o experiență în domeniul reformelor instituționale. În ultimii ani, el a fost director adjunct al Programului USAID „Reforme Instituționale și Structurale în Moldova” (MISRA), contribuind la modernizarea sistemului vamal și la implementarea de soluții digitale pentru facilitarea comerțului. De asemenea, Vrabie este manager de proiect pentru Implementarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova – un program de 1,9 miliarde de euro destinat modernizării economiei, reformei instituțiilor publice și integrării treptate a țării în piața unică europeană. Pe 4 noiembrie, Alexandru Iacub și-a anunțat demisia din funcția de șef al Serviciului Vamal, la scurt timp după instalarea noului Guvern.

Oamenii legii au descins în această dimineață cu percheziții pornit pentru evaziune fiscală, susțin sursele PulsMedia.MD. Acțiunile de urmărire penală l-ar viza președintele Asociației FEA, Dorin Damir, dar și pe Octavian Orheianu, fondatorul Clubului „Lion”.Potrivit canalului de Telegram Observatorul, Dorin Damir ar fi fost reținut în dosarul Pro Imobil. „Sursele noastre ne-au comunicat că în realitate se urmărește izolarea lui înainte de pronunțarea sentinței de condamnare în dosarul aflat deja în judecată, în care foarte curând urmează a fi pronunțată o sentință de condamnare”, scrie Observatorul.

Procurorii Parchetului General și ofițeri din cadrul Direcției de Investigații Criminale au efectuat miercuri dimineața 14 percheziții domiciliare în București și în mai multe județe, într-un dosar în care mai mulți medici sunt suspectați că au cerut Ministerului Sănătății recunoașterea unor studii de rezidențiat care ar fi fost făcute la o universitate din Chișinău, Republica Moldova, deși, în realitate, ei nu au urmat cursurile respective.Potrivit unor surse judiciare, una dintre percheziţii are loc la sediul Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Sănătăţii, unde lucrează unul dintre cei 18 medici vizaţi de această anchetă.Conform unui comunicat al Parchetului, activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals şi exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi.Ancheta vizează mai mulţi medici care au solicitat Ministerului Sănătăţii recunoaşterea titlurilor de calificare de medic specialist dobândite în Republica Moldova, la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, depunând în acest sens diplomele aferente de absolvire a rezidenţiatului.Titlurile de calificare se refereau la diverse specialităţi, precum medicină de urgenţă, ortodonţie, chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, imagistică, chirurgie dento-alveolară şi parodontologie.„Din probatoriul administrat rezultă însă indicii temeinice că studiile de rezidenţiat, care presupuneau prezenţa fizică obligatorie a medicilor rezidenţi la bazele clinice universitare, nu au avut loc în realitate, în condiţiile în care, pe perioada cursurilor de specializare, medicii rezidenţi se aflau în România, unde erau salarizaţi cu normă întreagă”, transmite Parchetul General.În cauză au fost emise 12 mandate de aducere.

La Bălți a ajuns primul TIR cu mobilierul școlar oferit de către orașul înfrățit din România — Reșița. Câteva școli din Bălți au primit deja mobilier și cabinete lingafonice, iar în următoarele zile vor fi repartizate aproape 30 de table interactive, a anunțat primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, ales din partea Partidului Nostru.„Colaborarea fructuoasă dintre orașele noastre continuă să aducă rezultate concrete. Aduc sincere mulțumiri primarului din Reșița, Dl Ioan Popa, și întregii echipe a orașului înfrățit pentru susținere și solidaritate!”, a scris primarul pe rețelele de socializare.El a prezentat fotografii din Gimnaziul nr. 14, unde au fost înlocuite băncile care au servit mai mult de 50 de ani.„Nu este doar o simplă renovare — este grijă față de copii și o investiție în viitorul Bălțiului”, a comentat Alexandr Petkov.Anterior, la Bălți a ajuns prima tranșă de autobuze, de asemenea oferite de Reșița. Toate acestea au fost posibile datorită acordului de înfrățire între Bălți și Reșița, semnat în 2024 de Alexandr Petkov și omologul său Ioan Popa.„Aceste gesturi concrete arată ce înseamnă un parteneriat real și eficient între orașe înfrățite: prietenia se transformă în fapte care îmbunătățesc viața oamenilor – de la transportul public, la condițiile din școlile bălțenilor. Primăria municipiului Bălți aduce sincere mulțumiri autorităților din Reșița pentru deschiderea și sprijinul acordat în beneficiul comunității bălțene”, a mai punctat edilul.