În primele opt ore ale noului an, Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112 a preluat 1.826 de solicitări, potrivit unui comunicat oficial.Cele mai multe apeluri au vizat urgențe medicale – 602 cazuri. Alte 403 solicitări au fost direcționate către Poliție, iar 31 de apeluri au necesitat intervenția pompierilor și salvatorilor.Reprezentanții Serviciului 112 precizează că fiecare apel este gestionat conform procedurilor legale, cu prioritate pentru situațiile care implică riscuri reale pentru viață, siguranță sau bunuri. Operatorii serviciului sunt disponibili permanent, fiind instruiți pentru a răspunde prompt și eficient solicitărilor de urgență.Totodată, autoritățile reamintesc că numărul unic de urgență 112 trebuie utilizat exclusiv în cazuri reale, care necesită intervenția imediată a serviciilor specializate. Apelurile nejustificate pot îngreuna sau întârzia răspunsul în situații critice.Serviciul 112 funcționează non-stop, având ca obiectiv principal protejarea populației și asigurarea unui răspuns rapid în caz de urgență.

Euro a intrat oficial astăzi în circulație în Bulgaria, statul devenind al 21-lea membru al Uniunii Europene care utilizează moneda unică europeană. Decizia formală privind aderarea Bulgariei la zona euro a fost adoptată în luna iulie, fiind stabilită și rata oficială de conversie: 1 euro = 1,95583 leva bulgărești.Banca Centrală Europeană (BCE) a marcat momentul printr-un mesaj al președintei instituției, Christine Lagarde, care a salutat intrarea Bulgariei în zona euro și participarea guvernatorului Băncii Naționale a Bulgariei în Consiliul guvernatorilor BCE. Totodată, clădirea principală a BCE din Frankfurt a fost iluminată simbolic cu această ocazie.Odată cu adoptarea euro, Banca Națională a Bulgariei devine parte a Eurosistemului, iar guvernatorul acesteia obține drept de vot în Consiliul guvernatorilor BCE. De asemenea, instituția devine membru cu drepturi depline al Mecanismului unic de supraveghere, cadrul european de monitorizare a sectorului bancar.În acest context, BCE va supraveghea direct patru instituții bancare semnificative din Bulgaria și va monitoriza alte 17 instituții mai puțin semnificative. Banca Națională a Bulgariei va avea, totodată, un reprezentant în Consiliul de supraveghere al BCE.Banca centrală bulgară a achitat contribuția restantă la capitalul BCE și a transferat partea sa din activele externe de rezervă. Începând cu 1 ianuarie 2026, contrapartidele bulgare vor putea participa la operațiunile de piață ale BCE, iar activele eligibile din Bulgaria vor fi incluse în lista garanțiilor acceptate în zona euro.Tot de astăzi, piața bulgară a aderat complet la serviciile TARGET ale Eurosistemului, care permit decontarea plăților, titlurilor de valoare și a operațiunilor de plată instant în euro la nivel european. Autoritățile europene precizează că procesul de integrare tehnică s-a desfășurat fără dificultăți.Odată cu extinderea zonei euro, intră în vigoare și noul sistem de rotație a drepturilor de vot în cadrul Consiliului guvernatorilor BCE. 

Peste 200 de drone de atac au fost lansate în noaptea de Anul Nou asupra Ucrainei, principalele ținte fiind infrastructura energetică și obiective din mai multe regiuni ale țării. Informația a fost confirmată de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a precizat că majoritatea dronelor au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană.Potrivit liderului de la Kiev, atacurile au vizat regiunile Volîn, Rivne, Zaporojie, Odesa, Sumî, Harkov și Cernihiv. Zelenski a declarat că loviturile au continuat inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă și a făcut apel la partenerii internaționali pentru accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană.„Dacă atacurile nu se opresc nici măcar de Anul Nou, atunci livrările de sisteme de apărare nu pot fi amânate”, a declarat președintele ucrainean.În prima zi a noului an, forțele ruse au lovit cu drone și infrastructura portuară a Ucrainei. Ministrul dezvoltării comunităților și teritoriilor, Alexei Kuleba, a anunțat că în urma atacurilor au fost înregistrate pagube în porturile din regiunea Odesa.În portul Ismail au fost avariate cheiuri și echipamente portuare, iar în portul Odesa au fost afectate echipamente, mijloace de transport și alte obiective de infrastructură, ca urmare a exploziei dronelor și a undei de șoc. Autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost raportate victime.Între timp, Ministerul Apărării din România a anunțat că joi dimineață au fost detectate noi atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în apropierea frontierei române. Sistemele de supraveghere au identificat drone lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene, pe direcția Ismail.În acest context, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza zona de frontieră din nordul județului Tulcea. De asemenea, a fost transmis un mesaj RO-Alert către populația din zonă.Starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00, iar autoritățile române au precizat că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național.

Începând de astăzi, 1 ianuarie 2026, cetățenii Republicii Moldova pot utiliza serviciile de telefonie mobilă în statele membre ale Uniunii Europene în aceleași condiții tarifare ca pe piața națională. Măsura este valabilă și pentru cetățenii Uniunii Europene care se află pe teritoriul Republicii Moldova.Decizia privind integrarea Republicii Moldova în zona de roaming a Uniunii Europene („roam like at home”) a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene la data de 25 iulie 2025.Potrivit acordului, utilizatorii pot efectua apeluri, trimite mesaje și utiliza internetul mobil fără costuri suplimentare față de cele prevăzute în abonamentele sau opțiunile tarifare naționale. De asemenea, serviciile de telefonie mobilă vor fi furnizate la aceeași calitate și viteză ca în țara de origine, iar accesul la serviciile de urgență va fi gratuit, indiferent de statul în care se află utilizatorii.Autoritățile precizează că această măsură se înscrie în procesul de integrare economică treptată a Republicii Moldova pe piața internă a Uniunii Europene, obiectiv prevăzut în Acordul de Asociere.Totodată, beneficiile actuale vin în completarea acordului semnat în 2024, care a permis reducerea semnificativă a tarifelor de roaming pentru cetățeni și mediul de afaceri.

O biserică catolică construită în secolul al XIX-lea a fost distrusă complet de un incendiu izbucnit în noaptea de Revelion, la Amsterdam. Potrivit autorităților locale, focul a cuprins biserica Vondelkerk (Wonderkerk), edificiu ridicat în anul 1872.Incendiul a izbucnit după miezul nopții, în primele ore ale zilei de 1 ianuarie, iar flăcările s-au extins rapid, ajungând până la turnul bisericii. Din cauza riscului de propagare a focului, autoritățile au decis evacuarea locuitorilor din clădirile aflate în apropiere.În cursul dimineții, turla bisericii s-a prăbușit complet, pe fondul degradării structurii provocate de incendiu. Nu au fost raportate victime.Cauza exactă a incendiului nu a fost stabilită deocamdată. Potrivit presei locale, unii locuitori presupun că focul ar fi putut fi declanșat de un foc de artificii, însă această ipoteză urmează să fie verificată de anchetatori.Autoritățile au deschis o investigație pentru a stabili circumstanțele producerii incendiului și valoarea pagubelor.

Începând cu 1 ianuarie 2026, în Republica Moldova intră în vigoare un nou regim fiscal destinat persoanelor fizice care desfășoară activități economice independente, fără a avea un SRL sau altă formă juridică. Anunțul a fost făcut de Serviciul Fiscal de Stat.Noul regim se aplică celor care prestează servicii pe cont propriu – precum cântăreți, fotografi, videografi, designeri, influenceri, consultanți, meșteri sau alți freelanceri – și presupune plata unui impozit unic.Cine este considerat „antreprenor independent”Antreprenor independent este persoana fizică rezidentă care lucrează individual, prestează servicii și nu este înregistrată ca firmă. Codul fiscal prevede o listă de 40 de tipuri de activități care pot fi desfășurate în acest regim.Dreptul de a activa apare din momentul înregistrării la Agenția Servicii Publice, care eliberează numărul de identificare de stat în termen de 24 de ore. În același timp, persoana este luată automat la evidență fiscală, socială și medicală, fără a fi nevoie de cereri suplimentare.Cât este impozitulPentru veniturile obținute din prestarea serviciilor: 15% impozit unic, dacă venitul anual nu depășește 1,2 milioane de lei; 35% impozit, pentru partea de venit care depășește acest plafon.Impozitul unic include, de fapt, mai multe obligații: impozitul pe venit, contribuțiile sociale și primele de asigurare medicală, care sunt repartizate automat către bugetele respective.Fără contabilitate și fără rapoarteUnul dintre principalele avantaje ale noului regim este simplificarea birocratică. Antreprenorii independenți: nu țin contabilitate; nu prezintă dări de seamă fiscale sau statistice; nu depun rapoarte lunare sau anuale.Evidența veniturilor este realizată de Serviciul Fiscal de Stat pe baza: datelor transmise prin aparatele de casă conectate la sistemul electronic; informațiilor din conturile bancare ale contribuabilului.Pentru încasările în numerar, utilizarea echipamentului de casă și emiterea bonului fiscal rămân obligatorii.Cum și când se achită impozitulServiciul Fiscal calculează impozitul și transmite avizul de plată până pe data de 10 a lunii următoare. Plata trebuie efectuată lunar, până pe data de 25.Autoritățile susțin că acest mecanism asigură atât colectarea regulată a impozitelor, cât și includerea automată a antreprenorilor independenți în sistemele de asigurări sociale și medicale.Pe scurt, de la 1 ianuarie 2026, persoanele care prestează servicii pe cont propriu vor putea activa legal cu un regim fiscal simplificat, achitând un impozit unic de 15% din venit, dacă încasările nu depășesc 1,2 milioane de lei pe an.

Comunitatea avocaților din Republica Moldova se confruntă cu o nouă tensiune majoră în relația cu autoritățile, după ce statul a decis, fără consultare prealabilă, să majoreze drastic polița de asigurare medicală obligatorie pentru anul 2026.Potrivit postării Uniunii Avocaților, în noiembrie 2025 autoritățile au consultat Uniunea Avocaților din Moldova cu privire la o eventuală majorare a poliței de asigurare medicală de la 5.054 lei la 5.686 lei. Proiectul a fost discutat în Consiliul Uniunii Avocaților, iar un aviz consultativ a fost transmis statului.Cu toate acestea, în decembrie 2025, în ajunul Anului Nou, statul a decis unilateral majorarea poliței medicale de la 5.054 lei la 12.636 lei, fără o nouă rundă de consultări și fără transparență, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 150%.Avocații califică această decizie drept o povară financiară impusă arbitrar, care afectează grav independența financiară a profesiei. Situația este cu atât mai critică cu cât, potrivit estimărilor Uniunii Avocaților, circa 50% dintre avocați înregistrează venituri sub nivelul salariului mediu pe economie.„O astfel de majorare bruscă a unei plăți obligatorii este contrară bunului simț, creează riscul abandonării masive a profesiei și subminează Statul de Drept”, se menționează în mesaj.Totodată, avocații invocă încălcarea obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova. Conform art. 4 alin. (3) al Convenției Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat, statele sunt obligate să consulte în mod eficient asociațiile profesionale cu privire la orice modificare legislativă care afectează direct activitatea avocaților. Majorarea poliței fără consultare este calificată drept o încălcare directă a acestui tratat.În mesaj sunt formulate acuzații dure la adresa Ministerului Justiției, instituție care, potrivit Uniunii, ar fi „trădat” profesia de avocat, deși are misiunea de a apăra interesele profesioniștilor din justiție.În acest context, Consiliul Uniunii Avocaților din Moldova a fost convocat în ședință extraordinară pentru data de 5 ianuarie 2026, urmând să analizeze situația creată și să decidă pașii următori la nivel de profesie.

Municipiul Chișinău va continua să funcționeze în baza unui buget provizoriu, până la aprobarea bugetului municipal pentru anul 2026. Potrivit Primăriei Chișinău, această măsură permite tuturor instituțiilor municipale să își desfășoare activitatea în regim normal.Administrația municipală precizează că procesele curente, proiectele și programele aflate în desfășurare vor continua, iar serviciile publice prestate de Primărie nu sunt afectate. De asemenea, viața cotidiană a locuitorilor capitalei nu este influențată de aplicarea bugetului provizoriu.Primăria subliniază că bugetul provizoriu reprezintă o măsură prevăzută de legislație și este aplicată până la aprobarea bugetului anual.În ceea ce privește procesul de aprobare a bugetului municipal, autoritățile municipale menționează că proiectul bugetului pentru anul 2025 a fost inclus pe ordinea de zi a Consiliului Municipal Chișinău de opt ori, însă nu a fost adoptat. Ultima sesiune a Consiliului Municipal a cuprins 15 ședințe, care nu au fost finalizate din cauza lipsei de cvorum.Din acest motiv, bugetul municipal Chișinău pentru anul 2026 nu a putut fi supus votului până la sfârșitul anului 2025. Primăria mai informează că documentul a fost elaborat conform cadrului legal și consultat în cadrul a zece ședințe publice cu participarea diferitor actori interesați.Totodată, autoritățile municipale precizează că anul bugetar s-a încheiat cu sold pozitiv, fără datorii în conturile municipale.

În noaptea dintre ani, salvatorii și pompierii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost mobilizați la nivel național pentru a asigura securitatea cetățenilor pe durata sărbătorilor. Echipele de intervenție au monitorizat permanent situația operativă, fiind pregătite să acționeze prompt în caz de urgență.Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 59 de misiuni, cele mai multe fiind legate de lichidarea focarelor de ardere, prevenirea incendiilor și gestionarea altor situații de risc.Unul dintre cazuri a avut loc în localitatea Hăsnășenii Noi, raionul Drochia, unde un autovehicul a fost cuprins de flăcări. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat pe 31 decembrie 2025, la ora 21:42. O echipă de pompieri a intervenit prompt și a reușit să lichideze incendiul către ora 23:09. În urma arderii a fost distrusă complet secțiunea motorului unui Volkswagen Crafter. Victime nu au fost raportate.O altă intervenție a fost necesară într-o gospodărie din localitatea Cîșla, raionul Cantemir, unde, din cauza depunerilor de funingine, a luat foc coșul de evacuare a fumului al sobei. Datorită intervenției operative a pompierilor, focarele au fost stinse rapid, fiind prevenită izbucnirea unui incendiu în interiorul locuinței.De asemenea, în localitatea Costești, raionul Ialoveni, pompierii au intervenit după ce un incendiu a izbucnit în anexa unei case de locuit. Două echipe de intervenție au reușit să lichideze arderea înainte ca aceasta să se răspândească. Totodată, au fost evacuate două butelii de gaz din interiorul construcției afectate, fiind evitat riscul unei explozii. Nici în acest caz nu au fost raportate victime.De Revelion, peste 400 de salvatori și pompieri, cu 150 de unități de tehnică, s-au aflat în gărzile de intervenție pentru a asigura siguranța populației.

Franța și Marea Britanie sunt pregătite să trimită militari în Ucraina pentru a participa la o misiune de menținere a păcii, chiar și în lipsa unui mandat al ONU sau al Uniunii Europene, după încheierea unui eventual armistițiu. Informația este relatată de publicația germană Die Welt, care citează surse apropiate discuțiilor.Potrivit acestora, misiunea ar putea avea un efectiv cuprins între 10.000 și 15.000 de soldați și ar fi organizată sub forma unei operațiuni de observare a unor „forțe multinaționale”, menită să asigure respectarea acordului de pace.Sursele Die Welt mai susțin că proiectul prevede ca militarii francezi și britanici să aibă dreptul de a deschide focul, dacă situația o va impune, pentru a menține armistițiul. Totodată, este discutată și implicarea altor state europene, ale căror nume nu au fost făcute publice.Conform scenariului analizat, forțele multinaționale ar urma să contribuie la securitatea Ucrainei pe mare și din aer, precum și de pe teritoriul statelor vecine. Deși publicația nu indică explicit aceste țări, Die Welt notează că un rol important în misiune ar putea reveni Turciei, în special în zona Mării Negre.Deocamdată, autoritățile de la Paris și Londra nu au confirmat oficial aceste informații.

Cinci persoane, printre care doi copii, au suferit intoxicații cu gaz natural în seara zilei de 30 decembrie 2025, într-o locuință din satul Antonești, raionul Ștefan Vodă. Informația a fost comunicată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 19:33. Potrivit datelor preliminare, membrii aceleiași familii, inclusiv doi copii cu vârstele de 7 și 8 ani, s-ar fi intoxicat cu gaz natural emanat de la o coloană de încălzit apă, instalată în încăperea băii. Se presupune că, în urma unei defecțiuni tehnice, gazul s-ar fi răspândit în interiorul locuinței, provocând afectarea persoanelor.La fața locului a intervenit un echipaj al Serviciului de Asistență Medicală Urgentă, care a acordat primul ajutor victimelor și le-a transportat la spitalul raional pentru îngrijiri medicale. Potrivit medicilor, starea de sănătate a acestora este stabilă.În urma cercetărilor efectuate de specialiștii IGSU, s-a stabilit, prealabil, că incidentul s-ar fi produs din cauza nerespectării regulilor de exploatare a instalațiilor de gaz și a echipamentului de încălzire a apei.În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență îndeamnă cetățenii să respecte cu strictețe regulile de securitate la utilizarea instalațiilor de gaz, să verifice periodic echipamentele înainte de folosire și să se asigure că sistemele de ventilare sunt funcționale și neobturate, pentru a preveni cazurile de intoxicație.Potrivit IGSU, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 41 de situații de risc. În caz de urgență, oamenii sunt îndemnați să apeleze imediat Serviciul 112.

România se va alătura mecanismului internațional de sprijinire a apărării Ucrainei PURL (Priority Ukraine Requirements List), coordonat de Statele Unite ale Americii și susținut de mai mulți parteneri europeni. Anunțul a fost făcut de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu.Potrivit acesteia, Guvernul României a decis să se alăture statelor care susțin inițiativa americană privind „Lista prioritară de achiziții pentru apărarea Ucrainei”, cu o contribuție financiară de 50 de milioane de euro, alături de alți aliați europeni și state partenere care sprijină Ucraina.„Contribuția României la mecanismul PURL va ajuta la obținerea unei păci durabile în Ucraina prin consolidarea capacităților sale de apărare. Participarea României la acest mecanism sub egida SUA contribuie direct la întărirea securității regionale și este pe deplin conformă cu angajamentele României în cadrul NATO și al parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii”, a declarat Oana Țoiu.Șefa diplomației române a subliniat, de asemenea, că datorită eforturilor președintelui american Donald Trump, ale liderilor europeni și ale președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, dialogul recent din SUA a oferit un nou impuls pentru atingerea unei păci juste și durabile.„România contribuie activ la dialogul diplomatic european și aliat, precum și la eforturile comune menite să creeze garanții de securitate semnificative atât pentru Ucraina, cât și pentru regiune”, a mai precizat ministra.În context, la nivel european continuă dezbaterile privind sprijinul militar pentru Ucraina. Vicepreședintele Bundestagului german, Omid Nouripour, l-a criticat dur pe liderul CDU, Friedrich Merz, pentru refuzul de a livra Ucrainei rachete de croazieră Taurus, afirmând că această decizie „costă vieți omenești”. Totodată, Franța a anunțat că va livra pentru prima dată Ucrainei sisteme antiaeriene SAMP/T NG, de ultimă generație, primele livrări fiind planificate pentru anul 2026.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat trimiterea în judecată a unui bărbat în vârstă de 41 de ani, din Nisporeni, acuzat că a publicat pe internet un filmuleț intim cu fosta sa iubită și a supus-o presiunilor psihologice timp de mai multe luni.Potrivit PCCOCS, bărbatul ar fi distribuit pe mai multe canale ale aplicației Telegram un video de aproximativ 90 de secunde, care conținea scene intime. Printre canalele unde a fost publicat materialul se numără și grupul cunoscut sub denumirea „Car Vertical”.Oamenii legii precizează că, ulterior publicării înregistrării, victima a fost supusă unei presiuni psihologice continue, cu scop de umilire și răzbunare pentru întreruperea relației. Acest tip de infracțiune este cunoscut sub denumirea de „revenge porn” – publicarea de materiale intime fără consimțământ, în scop de răzbunare. Presiunile ar fi durat aproximativ patru luni, timp în care tânăra a început să primească apeluri și mesaje, iar despre existența filmulețului au aflat inclusiv persoane din cercul ei apropiat.Mai mult, victima ar fi fost informată despre o așa-numită „ofertă limitată” de ștergere a filmulețului de pe internet, în schimbul sumei de 300 de euro. În urma acestui șantaj, tânăra a depus o plângere la autorități. Dosarul penal a fost investigat de ofițerii Poliției de Frontieră, sub conducerea PCCOCS.În cadrul perchezițiilor, în telefonul inculpatului au fost depistate și alte filmulețe intime, înregistrate de acesta cu alte femei. Dispozitivul a fost ridicat și anexat ca probă la dosarul penal.Conform Codului penal, transmiterea sau publicarea imaginilor intime ale altor persoane fără consimțământ, chiar dacă acestea au fost realizate inițial cu acordul ambelor părți, se pedepsește cu închisoare de până la 2 ani sau cu amendă de până la 42.500 de lei, precum și cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 240 de ore.Cum funcționau grupurile de pe TelegramPotrivit anchetatorilor, într-un grup public cu acces liber, moderatorul distribuia profilurile de pe rețelele sociale și datele de contact ale fetelor și femeilor, însoțite de îndemnul de a viziona conținut intim cu acestea într-un grup privat. Materialele erau distribuite fără acordul victimelor, fiind obținute din conversații private sau prin filmări ascunse.Accesul în grupul privat, care avea peste 4.000 de membri, era posibil fie contra unei sume de 300 de lei achitate moderatorului, fie prin partajarea, la rândul lor, a altor materiale compromițătoare cu femei.Cauza penală urmează să fie examinată de instanța de judecată.

Primăria municipiului Chișinău invită locuitorii și oaspeții Capitalei să sărbătorească trecerea dintre ani în cadrul Spectacolului de Revelion, organizat la Târgul de Crăciun din Piața Marii Adunări Naționale.Evenimentul va avea loc în seara de 31 decembrie 2025, cu începere de la ora 20:00, și promite o atmosferă festivă, marcată de tradiții, muzică și momente artistice speciale.Potrivit municipalității, programul va include un spectacol artistic divers, care va îmbina tradițiile de iarnă, muzica contemporană și folclorul autentic. Pe scena din centrul orașului vor urca artiști consacrați, orchestre, ansambluri folclorice și interpreți îndrăgiți de public, oferind un adevărat caleidoscop cultural dedicat Chișinăului.Punctul culminant al serii va fi numărătoarea inversă până la miezul nopții, urmată de un spectacol de artificii, care va marca începutul noului an.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, solicită revizuirea mecanismului de evaluare externă a judecătorilor, astfel încât acesta să vizeze un număr mai larg de magistrați, inclusiv din prima instanță. Șefa statului susține că măsura este necesară în contextul tergiversării unor dosare de mare rezonanță, printre care și cele ce țin de frauda bancară.Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate evoluțiilor recente din domeniul justiției. Maia Sandu a salutat inițiativa legislativă adoptată recent de Parlament, care prevede extinderea procesului de evaluare extraordinară (vetting) asupra judecătorilor din prima instanță care, începând cu anul 2017, au examinat sau examinează dosare de corupție și cauze conexe.Totuși, președinta consideră că reformele trebuie să meargă mai departe. Potrivit acesteia, Raportul de extindere 2025 al Comisiei Europene recomandă evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiile specializate din prima instanță.„Durata excesivă a proceselor riscă să compromită finalitatea dosarelor. Există încă zone în sistemul judiciar unde unii actori colaborează cu infractorii și încearcă să mențină elemente ale sistemului vechi și corupt”, a subliniat Maia Sandu.În acest context, șefa statului a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze, în cadrul unui grup de lucru, revizuirea mecanismului de vetting și, alternativ, accelerarea procedurilor interne de evaluare a performanței judecătorilor.Totodată, Maia Sandu a atras atenția asupra unei alte probleme grave – eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Președinta a menționat că regiunea transnistreană este utilizată tot mai frecvent pentru a evita aplicarea sentințelor și a cerut Guvernului să îmbunătățească procedurile de dare în căutare a condamnaților.În final, șefa statului a apreciat eforturile judecătorilor și procurorilor care își exercită atribuțiile cu onestitate, subliniind că reforma justiției va continua, iar obiectivul rămâne construirea unui sistem judiciar integru, eficient și capabil să combată real corupția.

Letonia a încheiat construcția gardului de securitate la frontiera cu Federația Rusă, a anunțat compania VNI, responsabilă de implementarea proiectului.Potrivit autorităților, ultimele 72 de kilometri de gard au fost dați în exploatare recent. Astfel, pe granița letono-rusă au fost construiți în total aproape 280 de kilometri de gard, care formează un baraj fizic continuu în toate zonele unde acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic.Costul total al proiectului se ridică la aproximativ 146 de milioane de euro. În paralel cu gardul, frontiera este dotată cu camere de supraveghere și alte echipamente tehnice, iar autoritățile continuă lucrările de construcție a drumurilor de patrulare, podurilor și infrastructurii inginerești.Finalizarea completă a tuturor lucrărilor la granița cu Rusia este planificată pentru sfârșitul anului 2026.Anterior, Letonia a finalizat și 145 de kilometri de gard la granița cu Belarus, ca parte a măsurilor de consolidare a securității frontierei externe a Uniunii Europene.

Ultima ședință a Parlamentului din acest an, una declarată drept foarte importantă pentru că a fost aprobat bugetul de stat pentru anul 2026, a avut și un „moment de destindere” care nu ținea nici de cifre, nici de politici publice. Ci de… alcool.Mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au fost surprinși, în timpul ședinței plenare, discutând pe un grup de WhatsApp intitulat sugestiv „Kenții”. Conversația a fost fotografiată de pe laptopul deputatului PAS, Maxim Potîrniche, și făcută publică de deputatul fracțiunii Democrația Acasă, Alexandru Verșinin.În timp ce în sală se vota bugetul țării pentru anul viitor, pe chat se discuta intens despre „logistica” de după ședință. Eugen Sinchevici întreabă direct și fără echivoc:„Cine ce alcool are?”Radu Marian răspunde prompt, cu inventarul pregătit:„Am vreo 4 sticle de vin.”Alex Trubcă pare preocupat de cerințele exacte și întreabă:„Dar ce trebuie?”Replica vine din nou de la Sinchevici, cu trimitere la o „linie de partid” neoficială:„Cum a zis Carlas: tot ce are spirt și arde o să șie nistojit.”Discuția este pecetluită solemn de Adrian Băluțel, care scrie scurt și cu sens biblic:„Amin.”Ca să fie clar că nu e vorba doar de alcool, în același chat apare și un mesaj atribuit lui Marcel Spătari:„Chicu – campion la amendamente. Propun să-i dăm o diplomă ceva.”Potrivit imaginii apărute în spațiul public, în grupul „Kenții” figurează mai mulți deputați PAS, printre care Adrian Băluțel, Ana Calinici, precum și ministrul Educației, Dan Perciun, și alții.

Ministerul rus de Externe susține că Ucraina ar fi încercat, în cursul nopții, să atace cu drone o reședință de stat a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod. Potrivit șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov, ar fi fost lansate 91 de drone, toate fiind doborâte de sistemele de apărare antiaeriană.Lavrov a declarat că Federația Rusă va răspunde la acest presupus atac și că „obiectivele și momentul loviturii de răspuns au fost deja stabilite”. În același timp, ministrul rus de Externe a afirmat că poziția Moscovei în eventualele negocieri va fi „revizuită”, invocând ceea ce el a numit „trecerea definitivă a regimului de la Kiev la politica terorismului de stat”.Totodată, Lavrov a precizat că Rusia nu intenționează să se retragă din procesul de negocieri, în pofida escaladării retorice și a acuzațiilor lansate.Autoritățile ucrainene nu au confirmat informațiile privind un atac asupra reședinței lui Vladimir Putin. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins acuzațiile Moscovei și a negat orice implicare a Kievului într-un asemenea atac.În același timp, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti lovituri asupra unor clădiri guvernamentale din capitala Ucrainei, Kiev. Declarația a fost făcută în contextul afirmațiilor lui Serghei Lavrov privind un presupus atac asupra reședinței prezidențiale ruse și anunțul privind o lovitură de represalii.

Liderul Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Ion Ceban, susține că majoritatea parlamentară PAS nu a acceptat niciun amendament propus de formațiune la proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, votat recent în lectura a doua în Parlament.Într-o postare publică, Ion Ceban afirmă că decizia vine în contradicție cu declarațiile făcute anterior de președinta Maia Sandu, potrivit cărora PAS ar fi recunoscut greșelile din trecut și ar fi dispus să le corecteze prin dialog și cooperare în interesul cetățenilor. Potrivit liderului MAN, amendamentele înaintate de partidul său au fost orientate spre sprijin social și dezvoltarea infrastructurii, însă au fost respinse în bloc.Ceban acuză guvernarea că ignoră propunerile opoziției și că tratează procesul bugetar într-o manieră exclusivistă. „Toate amendamentele MAN, orientate spre cetățeni și dezvoltarea infrastructurii, au fost respinse. Toate obiectivele propuse sunt în gestiunea statului și țin de competența statului”, afirmă liderul formațiunii.Potrivit lui Ion Ceban, printre amendamentele respinse se numără alocarea a două miliarde de lei pentru continuarea proiectului Centurii Chișinăului (drumul M2), exproprierea Hotelului Național și transformarea acestuia într-un Centru European de Tineret, precum și măsuri de sprijin pentru familiile tinere și pensionarii vulnerabili, inclusiv majorarea indemnizațiilor la naștere și acordarea unor ajutoare financiare periodice.De asemenea, MAN a propus finanțarea unor proiecte culturale și de infrastructură, precum restabilirea Filarmonicii Naționale, modernizarea Palatului de Cultură al Feroviarilor, reabilitarea Circului de Stat, a Grădinii Botanice și a Grădinii Publice „Ștefan cel Mare”, precum și restaurarea unor edificii istorice precum Moara Roșie. Alte amendamente vizau dezvoltarea suburbiilor municipiului Chișinău, reabilitarea infrastructurii sportive și lansarea programului „Curtea Europeană”, destinat renovării curților de bloc.În același timp, Ion Ceban afirmă că, potrivit MAN, majoritatea PAS ar fi majorat cheltuielile pentru instituțiile centrale cu sume de ordinul miliardelor de lei, în timp ce proiecte considerate prioritare pentru cetățeni nu au fost susținute.Amintim că bugetul de stat pentru anul 2026 a fost votat de majoritatea parlamentară PAS, fiind estimat cu un deficit de aproximativ 20,9 miliarde de lei și cu o datorie publică totală de circa 129 de miliarde de lei.

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026. Documentul prevede majorări de venituri și cheltuieli, investiții sporite și un deficit bugetar semnificativ, urmând să fie finanțat din surse interne și externe.Potrivit proiectului adoptat, salariul minim în sectorul bugetar va crește de la 5 500 la 6 300 de lei. Angajații din instituțiile publice care, pentru o normă întreagă, vor avea un salariu sub acest nivel urmează să beneficieze de plăți compensatorii.Pentru anul 2026 sunt prognozate venituri de peste 79,67 miliarde de lei, în creștere cu 5,1% față de anul curent. Cea mai mare parte a acestora, 91,4%, va proveni din taxe și impozite. Ministerul Finanțelor explică această evoluție printr-o creștere economică moderată și prin evoluții externe considerate favorabile.În același timp, cheltuielile bugetului de stat sunt estimate la peste 100,57 miliarde de lei, cu aproximativ 7% mai mult decât în 2025. Autorii proiectului precizează că 93% din cheltuieli vor fi acoperite din resursele generale ale bugetului de stat, iar peste 5,7 miliarde de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.Bugetul pentru anul viitor prevede o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru investiții capitale, cu 35,6% față de 2025, până la peste 3 miliarde de lei. Banii sunt destinați realizării a 85 de proiecte, inclusiv în infrastructura rutieră, construcția și renovarea de grădinițe și alte proiecte publice. Separat, sunt prevăzute alocări de 5,6 miliarde de lei din planul de creștere al Uniunii Europene pentru investiții și reforme.Cea mai mare pondere a investițiilor capitale, peste 47%, este orientată spre sectorul economic, inclusiv proiecte de reabilitare a drumurilor finanțate din surse externe. Alte fonduri sunt prevăzute pentru proiecte de alimentare cu apă și canalizare.Bugetul mai include alocații de 16,1 miliarde de lei pentru serviciile de stat cu destinație generală, precum și 14,85 miliarde de lei pentru servicii în domeniul economiei. Sunt prevăzute fonduri pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, agricultură, energie și dezvoltare regională.Pentru sănătate sunt alocate aproape 9,9 miliarde de lei, iar pentru educație – 21,94 miliarde de lei. Acestea includ sume pentru alimentația gratuită a elevilor din gimnaziu, majorarea burselor și renovarea unor instituții de învățământ. Domeniul protecției sociale va beneficia de alocații în valoare de 22,47 miliarde de lei.În lectura a doua, proiectul a fost completat cu amendamentele deputaților. Au fost înregistrate 81 de amendamente ce prevăd cheltuieli suplimentare, dintre care o parte au fost acceptate. Printre acestea se numără alocări pentru programe de promovare economică, reparații în instituții de învățământ, studii de fezabilitate pentru proiecte de infrastructură, compensații pentru persoane cu dizabilități, centre de tineret și alte inițiative punctuale.Conform estimărilor oficiale, bugetul de stat pentru 2026 va avea un deficit de aproximativ 20,9 miliarde de lei, care urmează să fie acoperit din surse interne și externe.

Poliția anunță noi detalii în cazul dispariției unui bărbat de 61 de ani din localitatea Beriozchi, raionul Anenii Noi. Oamenii legii au reținut fiul în vârstă de 33 de ani al principalului bănuit, acesta fiind suspectat că ar fi fost complice la o crimă care ar fi fost comisă de tatăl său în perioada anilor 2012–2013.Potrivit Poliției, bărbatul a fost reținut în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Reținerea a avut loc în baza probelor acumulate de ofițerii de investigație și procurori în cadrul unei cauze penale inițiate în luna septembrie curent, pe faptul dispariției victimei.De aproape două luni, ofițerii Direcției investigații criminale a Inspectoratului Național de Investigații, în comun cu polițiștii Inspectoratului din Anenii Noi și procurorii, desfășoară acțiuni complexe de urmărire penală. În urma măsurilor speciale de investigație, a fost identificat un bărbat de 59 de ani, din aceeași localitate, cunoscut anterior organelor de drept, față de care există o bănuială rezonabilă că ar fi implicat direct în dispariția bărbatului de 61 de ani, principala versiune examinată fiind omorul.În baza rezultatelor obținute, au fost dispuse operațiuni ample cu implicarea laboratorului tehnico-criminalistic al CTCEJ și a angajaților IGSU. La 22 decembrie, oamenii legii au efectuat percheziții în mai multe gospodării din localitate, care aparțin bănuitului și care au fost procurate în perioada anilor 2005–prezent.În urma perchezițiilor, au fost depistate și ridicate hainele în care victima ar fi fost îmbrăcată în ziua dispariției, oseminte presupuse a fi umane, obiecte ce ar fi putut fi folosite la comiterea infracțiunii, precum și alte probe relevante pentru anchetă. Toate bunurile ridicate urmează să fie supuse expertizelor de specialitate, inclusiv expertizei ADN.Cu suportul mascaților BPDS „Fulger”, au fost reținute pentru 72 de ore trei persoane: principalul suspect, o femeie de 55 de ani apropiată acestuia și un bărbat de 34 de ani. Astăzi, acestora urmează să le fie înaintată măsura preventivă sub formă de arest.Poliția precizează că, în baza probelor acumulate, există indicii temeinice că bănuitul ar fi fost implicat și în alte infracțiuni similare, fapt care a determinat extinderea investigațiilor și intensificarea măsurilor operative.La această etapă, acțiunile speciale ale oamenilor legii sunt în plină desfășurare. Sunt efectuate cercetări minuțioase cu tehnică specializată pe terenurile ce aparțin bănuitului, iar materialele provenite de la ferma acestuia sunt examinate de experții criminaliști.

Renato Usatîi, președintele Fracțiunii Partidului Nostru în Parlamentul Republicii Moldova, a criticat dur majoritatea parlamentară în timpul examinării bugetului de stat în lectura a doua. Amendamentul propus de Partidul Nostru pentru orașul Glodeni, a fost respins fără argumente de PAS, la fel ca și majoritatea covârșitoare a amendamentelor propuse de celelalte partide de opoziție.  „Noi, cu echipa, am muncit ca și ceilalți, la amendamente, la propuneri – pentru Drochia, Cantemir, pentru râul Răut – dacă tot se vorbește de ecologie și mai ales că mâine-poimâine  intrăm în Europa, dar intrăm fără râuri și fără iazuri. Este foarte trist – nu din cauza că opoziția propune și majoritatea refuză toate amendamentele, dar voi, majoritatea, nici măcar nu ascultați. Nici nu ascultați amendamentele care au fost propuse. A fost indicația ca toți să votați contra tuturor amendamentelor opoziției!”, a declarat Renato Usatîi.Parlamentarul a mai menționat că echipa sa va păstra un singur amendament considerat „real și pozitiv” pentru 2026: „De asta, noi nu vom mai da citirii restul amendamentelor, am rugat colegii să se abțină. Rămânem cu un singur amendament, ca după sărbători să consultăm toate ONG-urile și să lucrăm astfel încât majoritatea să rămână cu 49 de deputați. Acesta este unicul amendament real și pozitiv pe care îl văd ca obiectiv pentru 2026”, a conchis Renato Usatîi.Amintim că Alexandr Berlinschii, deputat al Partidului Nostru, a propus suplinirea bugetului orașului Glodeni cu 2 milioane de lei pentru stingerea unei datorii istorice a întreprinderii municipale „Servicii Comunale Glodeni”, care furnizează apă, canalizare și agent termic instituțiilor publice. Berlinschii a subliniat că monopolul unui agent privat a dus la tarife ridicate și că noua rețea de apă, care va fi dată în exploatare primăvara viitoare, ar putea reduce această dependență. Decizia finală asupra aprobării amendamentului urmează să fie luată în plenul Parlamentului.În total, Partidul Nostru a depus la Parlament peste 10 amendamente la bugetul de stat pentru 2026, vizând creșterea salariilor în educație, sprijin pentru agricultori și finanțarea proiectelor locale în Bălți, Glodeni și Drochia și alte orașe.Toată opoziția parlamentară a depus peste 80 de amendamente la proiectul legii bugetului de stat, guvernarea PAS a acceptat doar patru.

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, condamnat recent la 12 ani de închisoare și dat în căutare, s-ar afla în regiunea transnistreană. Informația a fost confirmată de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.Potrivit șefei MAI, datele deținute de autorități indică faptul că, la această etapă, Constantinov s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene, însă detalii suplimentare nu pot fi făcute publice, întrucât persoana figurează într-un dosar de căutare.Dmitri Constantinov a fost condamnat în lipsă de Judecătoria Comrat la 12 ani de detenție pentru abuz de putere și delapidări în proporții deosebit de mari. Procurorii solicitaseră inițial o pedeapsă de 13 ani de închisoare.Avocatul acestuia, Victor Kîlciuk, a declarat că Dmitri Constantinov pledează nevinovat și contestă acuzațiile care i se aduc.Conform materialelor anchetei, în perioada 2017–2020, Constantinov, în calitate de director al unei societăți comerciale din Comrat, ar fi autorizat, împreună cu alte persoane, transferuri nejustificate de bani către o entitate controlată de o persoană apropiată. Aceste operațiuni ar fi fost realizate prin contracte fictive, fapt ce a dus compania în stare de insolvență și a provocat prejudicii fondatorilor în valoare de peste 46 de milioane de lei. De asemenea, acesta este acuzat de delapidarea averii străine, cauzând un prejudiciu suplimentar de peste 600 de mii de lei.Pentru garantarea confiscării bunurilor obținute ilegal și repararea prejudiciilor, anchetatorii au aplicat sechestre pe bunuri imobile estimate la peste 46 de milioane de lei, al căror beneficiar efectiv ar fi Dmitri Constantinov.

Un grav accident rutier s-a produs în această dimineață, în jurul orei 09:00, în apropierea satului Copceac din raionul Ceadîr-Lunga.Potrivit informațiilor preliminare oferite de poliție, un automobil de marca Opel a derapat din cauza neadaptării vitezei la condițiile meteo. Mașina a ieșit de pe carosabil și s-a inversat.În urma traumatismelor suferite, conducătorul auto, un bărbat în vârstă de 37 de ani, a decedat pe loc.Oamenii legii au inițiat o anchetă și întreprind toate măsurile necesare pentru a stabili circumstanțele exacte ale producerii accidentului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar putea avea în curând primul lor dialog direct după mai bine de cinci ani, potrivit Fox News, care citează o sursă familiarizată cu desfășurarea negocierilor.Conform sursei, întâlnirea dintre președintele SUA, Donald Trump, și Volodimir Zelenski, desfășurată la Mar-a-Lago, ar putea deschide calea către un prim apel telefonic direct între liderii de la Kiev și Moscova. Această posibilitate este considerată la Washington drept un potențial „moment-cheie” în pregătirea negocierilor de pace.„Dacă Putin s-ar alătura unui apel telefonic duminică, acesta ar fi cel mai mare succes în pregătirea negocierilor de pace și primul pas real într-un proces de pace”, a declarat sursa sub protecția anonimatului.În cercurile politice din SUA, un asemenea scenariu este deja calificat drept o „victorie diplomatică” pentru Donald Trump. Potrivit aceleiași surse, actualul lider de la Casa Albă este perceput drept „cel mai eficient mediator” în acest moment, în contextul tensiunilor personale profunde dintre Zelenski și Putin.Totuși, principala piedică rămâne reticența Kremlinului de a accepta un dialog direct. Ultimul contact dintre Zelenski și Putin a avut loc în 2020, iar de atunci, susține sursa Fox News, președintele rus a refuzat în repetate rânduri discuții directe. Eventualele „ferestre” de comunicare apărute în 2024 ar fi dispărut după operațiunea armatei ucrainene în regiunea rusă Kursk.Cu toate acestea, oficialii americani consideră că negocierile actuale, facilitate de SUA, ar putea determina Moscova să accepte un asemenea contact. În centrul discuțiilor se află un plan de pace în 20 de puncte, susținut de Washington, care ar fi realizat în proporție de aproximativ 90% și care presupune necesitatea unei comunicări directe între părți.La rândul său, Volodimir Zelenski a subliniat public că pentru Ucraina rămân esențiale garanțiile de securitate cu caracter juridic, oferite de Statele Unite. „Pentru noi este foarte important să existe un semnal clar că ne dorim garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic”, a declarat președintele ucrainean.Atât la Casa Albă, cât și în rândul mediatorilor americani, se admite că și un singur apel telefonic între Zelenski și Putin ar putea deveni un punct de cotitură și un prim semnal real de trecere de la contacte indirecte la un dialog direct.Amintim că pe 28 decembrie, Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au întâlnit la Mar-a-Lago, în Florida. Discuțiile au durat aproximativ trei ore, iar ulterior liderul american a anunțat că negocierile cu președintele Ucrainei vor continua luni, 29 decembrie. Deși nu a fost anunțat un progres major în privința încetării războiului, CNN notează că Trump l-a apreciat public pe Zelenski și a declarat că pacea ar putea fi mai aproape, chiar dacă rămâne relativ favorabil unor poziții ale Moscovei.

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au anunțat progrese semnificative în negocierile privind un posibil plan de pace, în urma unui briefing comun. Potrivit lui Trump, părțile „s-au apropiat foarte mult”, deși anterior mulți considerau acest lucru imposibil, iar nivelul de detaliere al documentelor este unul ridicat.Zelenski a declarat că 20 de puncte ale planului de pace au fost „agreate sută la sută”, iar Trump a precizat că, per ansamblu, aproximativ 95% dintre chestiunile discutate au fost deja convenite, rămânând de clarificat doar unul sau două puncte sensibile.Totuși, problema teritorială nu a fost încă rezolvată pe deplin. Trump a recunoscut că această temă rămâne una dificilă, în special în ceea ce privește Donbasul, unde „pozițiile trebuie armonizate”, dar a subliniat că negocierile evoluează „în direcția corectă”.Referindu-se la posibilitatea instituirii unei zone demilitarizate în Donbas, Zelenski a spus că „echipele noastre s-au apropiat”, însă a subliniat că orice decizie trebuie să respecte Constituția Ucrainei. În acest context, liderul de la Kiev a menționat că un referendum ar putea fi „una dintre cheile” pentru deblocarea acestui subiect.La rândul său, Trump a afirmat că fie parlamentul ucrainean, fie un referendum ar putea valida acordul, adăugând că „populația este clar pentru încetarea luptelor”. Astfel, la Washington nu este exclus scenariul în care acordul de pace să fie aprobat de Rada Supremă, fără organizarea unui referendum național.Trump a avertizat că, în lipsa unui acord rapid, în următoarele luni ar putea fi ocupate noi teritorii ucrainene, motiv pentru care „este mai bine ca înțelegerea să fie încheiată acum”. De asemenea, el a declarat că a discutat cu Vladimir Putin despre centrala nucleară de la Zaporojie și că liderul rus ar fi dispus să colaboreze cu Ucraina pentru ca aceasta să devină „deschisă și funcțională”.Zelenski a mai spus că deciziile privind toate cele șase documente ale planului de pace ar putea fi luate deja în luna ianuarie, în timp ce Trump a estimat că, dacă lucrurile decurg favorabil, ar putea fi nevoie de „câteva săptămâni”, avertizând totodată că există încă puncte de divergență.Președintele SUA a menționat că Europa ar urma să își asume cea mai mare parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina și a susținut că Rusia „vrea să vadă Ucraina prosperă”, fiind dispusă inclusiv să participe la reconstrucția țării. Potrivit lui Trump, discuțiile nu vizează un simplu armistițiu, considerat ușor de încălcat, ci un acord mai amplu și durabil.Zelenski a reiterat că, deși parlamentul ar putea vota planul de pace fără referendum, chestiunile teritoriale ar prefera să fie supuse consultării populare. „Este pământul poporului nostru, al multor generații”, a subliniat liderul ucrainean.În final, Trump a declarat că este dispus să vină personal în Ucraina și să se adreseze Parlamentului, dacă acest lucru ar contribui la încheierea acordului de pace.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la reședința lui Donald Trump din Mar-a-Lago, Florida, unde a fost întâmpinat de președintele Statelor Unite. Cei doi lideri au demarat discuții care vizează situația din Ucraina și eventualele garanții de securitate.Înainte de începerea negocierilor în format închis, Donald Trump a declarat că nu există un termen-limită pentru încheierea unui acord privind Ucraina, dar a subliniat că acesta va fi „un acord puternic”.„Suntem în faza finală a negocierilor. Fie acest conflict se va încheia, fie se va prelungi foarte mult, însă nimeni nu își dorește să mai moară milioane de oameni”, a afirmat Trump în fața presei.Ulterior, președintele SUA le-a cerut jurnaliștilor să părăsească sala, spunându-le ironic să „iasă să mănânce ceva”, după care discuțiile cu Zelenski au continuat cu ușile închise.Potrivit CNN, care citează surse de rang înalt din administrația americană, Donald Trump ar fi pregătit să prezinte Congresului un set de garanții de securitate pentru Ucraina. Conform informațiilor, acestea ar reprezenta „cel mai solid pachet de protocoale de securitate văzut vreodată”.Trump a mai menționat că, deocamdată, nimeni nu știe exact ce va fi inclus în acordul final, însă a reiterat că documentul va fi unul ferm. Totodată, liderul de la Casa Albă a vorbit despre amploarea procesului de reconstrucție a Ucrainei, subliniind că aceasta va necesita eforturi majore și investiții consistente.„Ucraina are în față o muncă uriașă de reconstrucție. Acolo există potențial economic mare și se pot câștiga mulți bani”, a adăugat Trump.Negocierile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump continuă în regim închis la reședința Mar-a-Lago.

Convorbirea telefonică dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a durat 1 oră și 15 minute și a avut loc la inițiativa părții americane. Informația a fost comunicată de consilierul președintelui rus, Iuri Ușakov.Potrivit acestuia, discuția a avut un caracter „prietenos și de afaceri”, iar cei doi lideri au convenit să revină cu o nouă convorbire după întâlnirea președintelui SUA cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.Iuri Ușakov a declarat că Donald Trump și Vladimir Putin împărtășesc, în linii generale, poziții similare privind propunerea Ucrainei și a unor state europene de instituire a unei încetări temporare a focului, sub pretextul pregătirii unui referendum. În opinia celor doi președinți, o astfel de inițiativă „duce doar la tergiversarea conflictului și este plină de riscul reluării ostilităților”.„Președinții Rusiei și SUA consideră că varianta propusă de Ucraina și Europa privind o încetare temporară a focului, fie sub pretextul pregătirii unui referendum, fie din alte motive, conduce doar la prelungirea conflictului și creează premise pentru reluarea luptelor”, a afirmat consilierul Kremlinului.Totodată, Ușakov a susținut că, pentru o încetare definitivă a războiului, din partea Ucrainei ar fi necesară „o decizie politică curajoasă” legată de Donbas. Potrivit acestuia, propunerea privind retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas „ar trebui acceptată fără întârziere”.În urma convorbirii, Kremlinul a mai anunțat că președinții Rusiei și SUA au convenit asupra creării a două grupuri de lucru dedicate dosarului ucrainean. Unul dintre acestea va aborda aspectele de securitate, iar cel de-al doilea va viza domeniul economic.„În cadrul discuției de astăzi, președintele Rusiei a fost de acord cu propunerea părții americane de a continua eforturile de reglementare a situației din jurul Ucrainei prin intermediul a două grupuri de lucru special create. Parametrii de lansare a activității acestora vor fi stabiliți suplimentar în perioada următoare, cel mai probabil la începutul lunii ianuarie”, a declarat Iuri Ușakov.

Patru persoane din Republica Moldova sunt blocate la Refugiul Călțun, în Munții Făgăraș, a anunțat Salvamont Argeș. Potrivit salvatorilor montani, persoanele nu au probleme medicale și se află în stare bună, însă nu pot coborî din cauza condițiilor meteo extreme.Zona montană a județului Argeș se află sub avertizare meteo COD ROȘU de vreme extremă, valabilă până luni dimineață, ora 10:00. Din acest motiv, intervenția de evacuare nu a putut fi realizată astăzi.Salvamont Argeș a anunțat că operațiunea de evacuare este programată pentru luni dimineață. La ora 07:30, echipa de prim răspuns aflată la Refugiul Capra va porni spre Refugiul Călțun. Totodată, din municipiul Pitești va pleca o echipă suplimentară formată din cinci salvatori montani, dotați și echipați pentru intervenție în condiții de vreme severă.Condițiile meteo sunt extrem de dificile, cu rafale de vânt de până la 130 km/h, viscol puternic, transport de zăpadă și temperaturi foarte scăzute.„Sperăm ca vremea să ne ajute și să putem desfășura misiunea în condiții de maximă siguranță, atât pentru salvatori, cât și pentru persoanele evacuate”, a transmis Salvamont Argeș.Autoritățile reamintesc turiștilor să evite deplasările în zona montană pe durata avertizărilor meteo de vreme extremă.

Întâlnirea dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, programată să aibă loc în statul Florida, a fost devansată cu câteva ore față de ora anunțată inițial. Informația este confirmată de Casa Albă.Potrivit programului inițial, întrevederea celor doi lideri urma să aibă loc la ora 22:00 (ora Republicii Moldova). Conform orarului actualizat, întâlnirea va începe însă la ora 20:00, fiind astfel devansată cu două ore.Conform noii agende, Donald Trump va participa la o întâlnire bilaterală cu Volodimir Zelenski la ora 13:00, ora locală, în orașul Palm Beach, statul Florida, ceea ce corespunde orei 20:00 la Kiev.Casa Albă nu a oferit explicații privind motivele modificării programului.Menționăm că președintele Ucrainei a ajuns deja în Statele Unite pentru această întâlnire. Anterior, Volodimir Zelenski a declarat că intenționează să discute cu liderul american despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, termenele acestora, precum și despre sprijinul economic necesar pentru reconstrucția țării.Înainte de deplasarea în SUA, Zelenski a efectuat o vizită în Canada, unde a avut o întrevedere cu premierul Mark Carney. De asemenea, a participat la o discuție cu mai mulți lideri europeni, printre care președintele Franței, Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Un incendiu a izbucnit în noaptea de 28 decembrie 2025 într-un complex locativ de tip „town house” de pe strada Măcieșilor nr. 19 din municipiul Chișinău. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 00:37.Din primele informații, focul a cuprins acoperișul complexului, fiind activat nivelul sporit de intervenție. La fața locului au fost trimise opt autospeciale de intervenție și aproximativ 50 de salvatori și pompieri.Ajunși la destinație, angajații IGSU au stabilit că arderea a afectat o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați din acoperiș. Incendiul a fost localizat la ora 03:54, iar datorită intervenției prompte a echipajelor, focul nu s-a răspândit.În urma incendiului, acoperișul a cinci locuințe din cadrul complexului a fost afectat, însă, din fericire, nicio persoană nu a avut de suferit. Cauza și circumstanțele producerii incendiului urmează a fi stabilite de specialiști.IGSU mai informează că, în ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 46 de misiuni pe întreg teritoriul țării.

Un accident rutier grav s-a produs cu puțin timp în urmă pe bulevardul Dacia din municipiul Chișinău. Poliția a fost sesizată despre incident, iar la fața locului au intervenit imediat echipajele de specialitate.Potrivit informațiilor preliminare oferite de oamenii legii, un automobil de marca Volkswagen, condus de un tânăr în vârstă de 24 de ani, a tamponat un vehicul de tip evacuator care era parcat pe marginea carosabilului. Circumstanțele exacte în care s-a produs impactul urmează să fie stabilite în cadrul anchetei.În urma coliziunii, atât șoferul, cât și pasagera sa, o tânără de 23 de ani aflată pe bancheta din spate a automobilului, au decedat pe loc din cauza traumatismelor suferite.Poliția continuă cercetările și întreprinde toate măsurile procesuale necesare pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, a venit cu o reacție publică după apariția informațiilor privind o hotărâre pronunțată de o instanță din Franța și anunțarea sa în căutare internațională.Într-o declarație, Vlad Filat subliniază că decizia instanței franceze nu este definitivă, fiind contestată prin apel. Potrivit acestuia, până la epuizarea tuturor căilor legale de atac, hotărârea nu poate produce efecte juridice finale și, în aceste condiții, dosarul nu poate fi transmis Republicii Moldova pentru recunoaștere sau executare, atât timp cât procedurile judiciare din Franța sunt în desfășurare.Totodată, Filat amintește că prezumția de nevinovăție rămâne aplicabilă, iar prezentarea deciziei ca un verdict definitiv sau formularea unor concluzii ireversibile este, în opinia sa, prematură și contrară principiilor statului de drept.Fostul premier precizează, de asemenea, că motivarea deciziei instanței nu este încă disponibilă, urmând să revină cu un comentariu detaliat după analizarea integrală a acesteia.„Sunt pe loc, nu mă eschivez și nu evit nicio procedură. Îmi exercit drepturile legale în mod deschis și transparent”, a declarat Vlad Filat, făcând apel către presă și actorii publici să manifeste prudență și profesionalism în interpretarea unor proceduri judiciare aflate încă în curs.Reacția vine în contextul în care Vlad Filat a fost anunțat în căutare internațională, la solicitarea Biroului Central Național INTERPOL din Paris, demers inițiat vineri, 26 decembrie. Măsura a fost luată după ce, la începutul lunii decembrie 2025, o instanță din Franța l-a condamnat în lipsă la doi ani de închisoare și la plata unei amenzi de 100.000 de euro, într-un dosar de spălare de bani, potrivit hotărârii judecătorești consultate de AFP și citate de agrepres.ro.Potrivit Constituției Republicii Moldova, cetățenii moldoveni nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, conform articolului 18 alineatul (2).

Un grav accident rutier s-a produs astăzi, în jurul orei 09:20, pe traseul Baurci – Ceadîr-Lunga. Poliția din Ceadîr-Lunga a fost sesizată despre producerea impactului, soldat cu victime.Potrivit informațiilor preliminare oferite de oamenii legii, un tânăr de 20 de ani, aflat la volanul unui automobil de marca BMW, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare. Mașina a derapat de pe carosabil, s-a răsturnat și s-a tamponat într-un copac.În urma impactului, conducătorul auto a decedat pe loc, înainte de sosirea echipajului medical. Alte două persoane, pasageri în automobil, cu vârstele de 19 și 38 de ani, au suferit traumatisme și au primit îngrijiri medicale.Poliția investighează circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost anunțat în căutare internațională, la solicitarea Biroului Central Național INTERPOL din Paris. Demersul a fost inițiat vineri, 26 decembrie. Măsura vine după ce, la începutul lunii decembrie 2025, o instanță din Franța l-a condamnat în lipsă pe Vlad Filat la doi ani de închisoare și la plata unei amenzi de 100.000 de euro, într-un dosar de spălare de bani. Informația este confirmată de hotărârea judecătorească consultată de AFP, citată de agrepres.ro.Potrivit legislației Republicii Moldova, cetățenii moldoveni nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, conform articolului 18 alineatul (2) din Constituție.Reacția lui Vlad Filat: „Dosar fără fundament juridic”Fostul premier respinge acuzațiile și susține că decizia instanței franceze este una „motivată politic” și influențată din Republica Moldova. Într-o declarație pentru presă, Vlad Filat afirmă că dosarul vizează exclusiv partajarea bunurilor după divorțul său din 2012, mai exact achiziția unei locuințe în Franța.„Solicitările transmise autorităților franceze au fost exagerate și lipsite de fundament juridic, fapt care a condus la o hotărâre fără precedent în jurisprudența Franței”, a declarat Filat, adăugând că decizia a surprins inclusiv avocații implicați în proces.Totodată, acesta califică drept nejustificată implicarea Republicii Moldova în dosar, menționând că statul s-a constituit parte civilă și a solicitat despăgubiri de 18 milioane de euro, deși cauza ar fi fost anterior clasată în Republica Moldova.Vlad Filat mai susține că procedura din Franța se bazează pe o „mărturie mincinoasă” și anunță că a depus recurs împotriva sentinței.„Sunt încrezător că adevărul și legalitatea vor prevala, iar abuzurile de procedură și interferențele politice vor fi sancționate”, a declarat fostul premier.Autoritățile nu au oferit, deocamdată, informații suplimentare despre pașii următori în acest caz.

Un caz de violență între minori a fost semnalat într-o localitate din orașul Ialoveni, unde o fată de 13 ani a fost agresată de două adolescente mai mari, în prezența altor tineri care au asistat la incident. Informațiile au fost publicate de UNIMEDIA, care citează surse din anchetă.Potrivit sursei menționate, adolescentele, cu vârste de aproximativ 15 ani, ar fi venit să clarifice un conflict cu victima, elevă în clasa a VII-a. Situația a degenerat, fiind necesară intervenția unui adult din zonă, care a alertat serviciile de urgență și poliția.Fata a fost preluată de ambulanță și transportată la spital pentru îngrijiri medicale, fiind diagnosticată cu mai multe traumatisme. Starea acesteia este monitorizată de medici.Cazul scoate în evidență gravitatea fenomenului de bullying și violență între minori, precum și necesitatea implicării active a părinților, școlilor și comunității în prevenirea unor astfel de situații.UNIMEDIA anunță că a solicitat o reacție oficială din partea Poliției, iar autoritățile urmează să ofere detalii suplimentare după finalizarea verificărilor. 

Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, creștinii ortodocși din Republica Moldova și din întreaga lume îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan, unul dintre cei șapte diaconi aleși de apostolii lui Hristos pentru a sluji comunitatea creștină primară.Potrivit informațiilor preluate din presa română, Sfântul Ștefan este cunoscut pentru predica sa despre Iisus Hristos ca Mesia și pentru curajul cu care a mărturisit adevărul Evangheliei. În fața Sinedriului, acesta a rostit una dintre cele mai importante mărturisiri consemnate în Faptele Apostolilor, trecând prin istoria mântuirii și demonstrând împlinirea profețiilor.Din cauza credinței sale, Sfântul Ștefan a fost condamnat la moarte prin lapidare, devenind primul martir al creștinismului, motiv pentru care este numit și „întâiul mucenic”. Clericii subliniază că exemplul său de jertfă, iertare și curaj rămâne actual și reprezintă o sursă de inspirație pentru toți cei care trec prin încercări sau conflicte sufletești.Conform datelor prezentate de presa din România, peste 400.000 de români își serbează onomastica în această zi. În Republica Moldova, mii de persoane care poartă numele Ștefan, Ștefania, Ștefănel, Ștefana, Fane, Fănel, Fana, precum și alte variante sau derivate, marchează de asemenea această sărbătoare.Ziua de 27 decembrie este marcată în biserici prin slujbe speciale dedicate pomenirii „întâiului mucenic”. În tradiția populară, sărbătoarea este asociată cu împăcarea și faptele bune: credincioșii aprind lumânări pentru cei adormiți, oferă daruri și evită conflictele. În unele regiuni, se păstrează obiceiul împărțirii de prăjituri sau plăcinte pentru sănătate și noroc.Parohiile și comunitățile care au ca hram Sfântul Ștefan organizează slujbe speciale, iar această zi rămâne una dintre cele mai importante onomastici din perioada sărbătorilor de iarnă, atât în România, cât și în Republica Moldova.

Primăria Municipiului Chișinău informează că traficul rutier pe străzile capitalei se desfășoară în condiții normale, iar transportul public circulă conform programului stabilit.Pe parcursul nopții, Regia „Exdrupo” a intervenit pe arterele din municipiu și suburbii, împrăștiind material antiderapant pentru a preveni formarea ghețușului. Totodată, Regia locativ-comunală a acționat pe trotuare și pe căile de acces din intercartiere, utilizând utilaje speciale și sărărițe.De la primele ore ale dimineții, serviciile municipale au intervenit și în parcuri și scuaruri, pentru prevenirea poleiului și asigurarea siguranței pietonilor.Autoritățile municipale îndeamnă cetățenii să manifeste prudență sporită la traversarea străzilor, în condiții de polei. În același timp, agenții economici din Chișinău și gestionarii de imobile sunt chemați să intervină pentru combaterea ghețușului pe teritoriile pe care le administrează.Serviciile municipale continuă monitorizarea situației în teren, în funcție de avertizările meteorologice. În cazul apariției unor situații problematice cauzate de condițiile meteo, locuitorii sunt rugați să apeleze Dispeceratul Central Municipal la numerele de telefon (022) 22-22-67 sau (022) 22-26-04.

Poliția de Frontieră informează că astăzi, 26 decembrie 2025, la ora 15:45, a fost notificată de către autoritățile ucrainene despre detectarea unui obiect zburător pe radarele acestora, care a survolat spațiul aerian din zona de nord a Republicii Moldova.Potrivit informațiilor transmise, obiectul a fost observat pe direcția localităților Bârnova – Dondușeni – Grinăuți – Brătușeni. Ulterior, la ora 16:10, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a comunicat că obiectul zburător a dispărut de pe radare în regiunea localității Brătușeni.În urma verificărilor suplimentare, Serviciul Operațiuni Aeriene al Ministerului Apărării a informat Poliția de Frontieră că obiectul detectat s-a dovedit a fi un balon cu aer cald.Autoritățile subliniază că pe teritoriul Republicii Moldova, în zona de frontieră, nu au fost înregistrate riscuri sau pericole pentru cetățeni. Situația este monitorizată în continuare de instituțiile abilitate, iar cetățenii Republicii Moldova se află în afara oricărui pericol, precizează Poliția de Frontieră.

Salariile cadrelor didactice din Ucraina vor fi majorate semnificativ în anul 2026, potrivit prevederilor incluse în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Informația a fost confirmată de Ministerul Educației și Științei al Ucrainei, citat de presa de la Kiev.Conform documentului bugetar, salariile profesorilor, lectorilor și ale personalului științifico-didactic vor crește cu 30% începând cu 1 ianuarie 2026, iar de la 1 septembrie 2026 este prevăzută o nouă majorare de 20%. Astfel, pe parcursul anului viitor, veniturile cadrelor didactice ar urma să crească, cumulat, cu până la 50%.Totodată, autoritățile ucrainene vor menține și sporurile pentru condiții de muncă nefavorabile. Mai exact, toți profesorii vor beneficia de o suplimentare salarială de 2.000 de grivne, iar cadrele didactice care activează fizic în zonele de linie a frontului vor primi un supliment de 4.000 de grivne, sumele fiind calculate după impozitare.Ministerul Educației și Științei al Ucrainei precizează că, în paralel cu majorările salariale, continuă reformele în domeniul dezvoltării profesionale a cadrelor didactice. Printre acestea se numără modelul de finanțare a formării continue „Banii urmează profesorul”, implementat prin platforma digitală „Vektor”, precum și recunoașterea vechimii în muncă pentru profesorii ucraineni care activează peste hotare.De asemenea, sunt derulate programe naționale de perfecționare pentru personalul științifico-didactic, finanțate din bugetul de stat, de care vor beneficia circa 3.500 de lectori universitari. Guvernul de la Kiev a aprobat și Conceptul național de dezvoltare a potențialului uman în cercetare, punând accent pe sprijinirea tinerilor cercetători. Pentru prima dată, cel puțin 30% din fondurile alocate concursurilor Ministerului Educației vor fi direcționate către proiecte ale acestora.Potrivit Ministerului Educației și Științei al Ucrainei, volumul total al resurselor financiare alocate acestor măsuri se ridică la 64,6 miliarde de grivne. Oficialii ucraineni mai precizează că instituția a elaborat mai multe scenarii de majorare a salariilor profesorilor, fiind analizate patru modele principale.

Economia Republicii Moldova dă semne de recuperare în anul 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi comparativ cu anul precedent, însă ritmul rămâne lent, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile asupra evenimentelor economice petrecute în 2025 au fost făcute de către Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra în 2025 o creștere de 2,7%, comparativ cu doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în mare parte de recuperarea sectorului agricol. Cu toate acestea, PIB-ul Republicii Moldova nu va atinge nici în acest an nivelul de dinaintea războiului declanșat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei. Creșterea medie anuală a PIB-ului în ultimii cinci ani a fost de doar 0,5%, semnificativ sub media globală.Producția industrială este estimată să crească în 2025 cu 4,5%, după trei ani de declin. Chiar și așa, nivelul producției industriale va rămâne la aproximativ 92% față de maximul istoric din 2021, iar în ultimii zece ani creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție catalogată drept îngrijorătoare. În agricultură, după o scădere accentuată în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Expertul atrage însă atenția asupra dependenței excesive de condițiile climatice, subliniind necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă, pentru a reduce vulnerabilitatea sectorului.Pe piața muncii, populația ocupată continuă să scadă, cu un minus de 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, fenomen alimentat de migrația externă. În schimb, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu aproximativ 10 mii de persoane. Exporturile de bunuri și servicii vor atinge în acest an circa 6,8 miliarde de dolari, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși 3 miliarde de dolari, fiind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, înregistrând o revenire modestă.Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, cu o creștere reală de 4,1%, în timp ce pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată pragul de 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei. Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a diminuat semnificativ impactul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, nivel considerat ridicat, dar mult sub vârful de 34% din 2022. În lipsa unor factori majori de presiune, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%, afectând puternic puterea de cumpărare a populației.Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate procura dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida creșterii nominale a veniturilor. „Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Parlamentul Republicii Moldova urmează să ia o decizie privind suplinirea bugetului orașului Glodeni, pentru stingerea unei datorii istorice a întreprinderii municipale „Servicii Comunale Glodeni”, care furnizează apă, servicii de canalizare și agent termic pentru instituțiile publice din oraș. Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, autorul amendamentului la proiectul legii bugetului de stat-2026, a declarat că Guvernul nu a emis un aviz negativ asupra acestui amendament, lăsând decizia la latitudinea Parlamentului. „În cazul unei decizii pozitive, Guvernul va identifica resurse și va aloca transferul financiar către Glodeni”, a precizat Berlinschii. La rândul său, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, a menționat că alocările bugetare ar putea fi făcute cu condiția îndeplinirii anumitor cerințe propuse de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).  De asemenea, el a spus că subiectul respectiv „trebuie discutat în fracțiune, să vedem care este poziția”. Astfel majoritatea PAS în cadrul comisiei a avut vot de abținere. Respectiv, Parlamentul urmează să decidă oficial asupra aprobării amendamentului și a alocării fondurilor către autoritatea locală din Glodeni. Berlinschii a subliniat importanța întreprinderii pentru oraș și faptul că monopolul asupra livrării apei, pe care îl dețin un agent economic privat, a dus la tarife ridicate, iar un nou sistem de alimentare cu apă, care ar urma să fie dată în exploatare în primăvara viitoare, ar putea reduce această dependență. „Pe lângă faptul că cea mai scumpă apă din Republica Moldova este în orașul Glodeni, asta se datorează inclusiv probabil și din partea unor inacțiuni ale statului, fiindcă nu este ok ca un agent economic privat să țină, să șantajeze peste șapte mii de locuitori a orașului”, a declarat Alexandr Berlinschii.

Agenția Servicii Publice (ASP) anunță modificarea unor rute de examinare la proba practică auto, în urma unei analize a infrastructurii rutiere și a fluxului de trafic. Schimbările vizează municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni și Orhei.Potrivit ASP, decizia are drept scop îmbunătățirea procesului de examinare și sporirea siguranței rutiere. Noile trasee au fost stabilite pentru a asigura un examen corect și obiectiv, a evita supraîncărcarea anumitor rute cu automobilele școlilor auto și a reduce riscul ca traseele de examen să fie cunoscute și exersate anticipat de candidați.Instituția precizează că noile rute de examinare pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției Servicii Publice, la rubrica dedicată conducătorilor auto.De asemenea, ASP menționează că traseele de examinare la proba practică vor fi revizuite și optimizate periodic, la nivel național, în funcție de condițiile de trafic și de infrastructura rutieră existentă.

Dosarele de rezonanță legate de acte de corupție trebuie examinate cu celeritate, însă această viteză nu trebuie să pară rezultatul unei presiuni politice. Este afirmația expertei anticorupție Cristina Ciubotaru, făcută în contextul criticilor aduse modului în care este examinat dosarul în care este vizat Vlad Plahotniuc. Într-un interviu în buletinul lunar din decembrie al Asociației pentru Politică Externă, realizat împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, analista subliniază că declarațiile unor politicieni, care se laudă în asemenea situații cu viteza procesului, subminează grav încrederea în justiție, transmite IPN.„Criza de judecători și transferurile temporare între instanțele de fond și cele superioare duc, în unele cazuri, la tergiversări și reluări ale proceselor, iar în altele la accelerări neobișnuite, alimentate de discursuri politice netemperate. În aceste condiții, interesul politic nu poate fi exclus nici din lentoare, nici din grabă. Dosarul Vladimir Plahotniuc, examinat recent într-un ritm foarte rapid, ridică întrebări legitime, având în vedere că faptele imputate sunt vechi de peste 10 ani și vizează dosare extrem de complexe, care, dacă sunt tergiversate, se pot prescrie. Este adevărat că dosarele de mare corupție trebuie examinate cu celeritate – „justice delayed is justice denied”, principiu consacrat și în jurisprudența CEDO –, însă celeritatea nu trebuie să pară rezultatul presiunii politice. Declarațiile unor politicieni care se laudă cu o viteză a procesului în care inculpatul nu reușește „nici măcar să-și citească dosarul” subminează grav încrederea în independența justiției”, a declarat Cristina Ciubotaru în interviu.Experta vorbește și despre o posibilă existență a unor acțiuni duplicitare, făcând referire, în acest sens, la dosarul „Kuliok” în care este vizat fostul șef de stat Igor Dodon.„La polul opus, dosarul Igor Dodon, examinat de Curtea Supremă de Justiție, a fost reluat de la zero după aproape trei ani, din cauza înlocuirii unui judecător transferat temporar. Deși reluarea poate fi justificată procedural, inconsistența schimbării completelor de judecată și contextul politic ridică semne de întrebare. Pe parcursul celor trei ani de examinare, toți cei trei judecători din completul inițial au fost înlocuiți, treptat, fără ca acest lucru să fi determinat anterior reluarea procedurilor. Ridică semne de întrebare și contextul politic: Igor Dodon este liderul PSRM, partid cu care PAS a guvernat în alianță în perioada 2019–2021 și cu care o nouă alianță nu era exclusă nici după alegerile parlamentare din toamna anului 2025. În aceste condiții, schimbările de viteză în examinarea dosarului pot avea mai multe explicații, inclusiv unele extra juridice”, a mai adăugat Cristina Ciubotaru.Experta precizează că autoritățile trebuie să analizeze în mod constant aceste probleme sensibile, care nasc suspiciuni permanente în societate.„Cert este că schimbarea judecătorilor rămâne una dintre cele mai eficiente metode de tergiversare a dosarelor, în special a celor de rezonanță. Acest lucru a fost demonstrat și în documentarul recent realizat de jurnaliștii de la Recorder despre justiția capturată din România. Prin urmare, discuția despre viteza cu care sunt examinate dosarele de mare corupție în Republica Moldova devine cu atât mai sensibilă, cu cât cei responsabili de „cutia de viteze” a justiției ar trebui să înțeleagă foarte bine cum sunt interpretate public aceste accelerări și frânări selective”, mai subliniază Cristina Ciubotaru. Nr 12 (238)Cristina Ciubotaru, intervievată de Friedrich-Ebert-Stiftung/APE: Dosarul Plahotniuc, examinat î... by Agenția de Presă TELEGRAPH.MD

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că urmează să se întâlnească în perioada următoare cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, întrevederea urmând să aibă loc, potrivit presei, la reședința liderului american.Anunțul a fost făcut de Zelenski pe canalul său de Telegram, după ce a audiat raportul secretarului Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, privind negocierile purtate cu partea americană.„Multe se pot decide până la Anul Nou”, a scris președintele ucrainean.Potrivit publicației Kyiv Post, care citează surse diplomatice, Volodimir Zelenski ar putea vizita Florida chiar înainte de sfârșitul anului, unde ar urma să aibă loc discuții intense la Mar-a-Lago, reședința lui Donald Trump. Conform acelorași surse, vizita ar putea avea loc pe 28 decembrie, dacă nu vor interveni schimbări de ultim moment.Sursele Kyiv Post menționează că cele mai sensibile subiecte ale negocierilor de pace rămân, în continuare, nerezolvate. Este vorba despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, controlul teritoriilor și obligațiile juridice ale Federației Ruse. Totuși, Zelenski ar veni la aceste discuții cu „idei noi”.Amintim că, în ajun, Volodimir Zelenski și Rustem Umerov au avut o discuție cu Steve Witkoff, reprezentant special al lui Donald Trump, precum și cu Jared Kushner. Anterior, președintele ucrainean a prezentat și un plan de pace format din 20 de puncte, care urmează să fie analizat de partenerii internaționali.

Ofițerii Direcției investigații „Centru” și cei de urmărire penală ai INI, în comun cu  procurorii PCCOCS, anunță reținerea a două femei din Ucraina refugiate în Moldova, după o captură de droguri de aproximativ 20.000.000 de lei, care se prezumă că au fost primite prin colete de contrabandă.Acestea conțineau 19 kg de droguri de tip heroină, alfa-PVP, mefedronă, metadonă, ketamină, amfetamină, cocaină,  precum și 600 de pastile de ecstasy.  Drogurile au fost ridicate cu rol de probe anexate la dosarul penal. Cele două femei cu vârste de 30 și 33 de ani, după ce primeau coletele, le aduceau în domiciliul temporar din Chișinău, după care le porționau în cantități mai mici și le puneau în vânzare pe internet, prin aplicația mobilă Telegram. A urmat reținerea acestora, după care la solicitarea procurorilor, judecătorul de instrucție a dispus aplicarea arestului preventiv în privința acestora, pentru 30 de zile, în vederea continuării obiective a investigațiilor. Potrivit Codului penal, femeile arestate la Chișinău riscă până la 15 ani închisoare, după trimiterea dosarului în judecată și pronunțarea sentinței.Investigațiile penale continuă, timp în care acestea beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Primarul municipiului Chișinău și liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, lansează acuzații grave la adresa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susținând că aleșii locali din alte formațiuni politice ar fi supuși presiunilor pentru a trece de partea guvernării.Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Ion Ceban afirmă că ar fi declanșată o „vânătoare deschisă” împotriva primarilor și consilierilor locali, inclusiv a celor din MAN. Potrivit acestuia, aleșii ar fi puși în fața unei alegeri: aderarea la PAS sau riscul unor probleme cu Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ori deschiderea unor dosare.„În următoarea perioadă veți urmări cum mai mulți primari și consilieri vor ieși și vor declara dragoste platonică față de PAS și vor jura că au făcut-o ‘benevol și nesiliți de nimeni’”, a scris Ion Ceban.Liderul MAN sugerează că astfel de eventuale treceri politice nu ar fi rezultatul unor decizii voluntare, ci consecința unor presiuni administrative și politice.Până la acest moment, PAS nu a comentat public acuzațiile formulate de Ion Ceban. ANI sau alte instituții vizate nu au venit, deocamdată, cu o reacție oficială.

Instanța de judecată din Comrat a pronunțat, cu câteva minute în urmă, sentința în dosarul lui Dmitri Constantinov, fost director al unei firme din Comrat. Acesta a fost condamnat la 12 ani de detenție într-o colonie penitenciară, cu interdicția de a ocupa anumite funcții timp de 5 ani și obligat să recupereze prejudiciul în valoare de 46 de milioane de lei.Potrivit anchetei, în perioada 2017–2020, Dmitri Constantinov, aflându-se la conducerea companiei, ar fi scos ilegal bani din întreprindere, transferându-i pe conturile unei firme controlate de fiul său. De asemenea, acesta ar fi încheiat contracte fictive, acțiuni care au dus, în final, la falimentul companiei și la producerea unui prejudiciu material de proporții deosebit de mari, estimat la 46 de milioane de lei.Între timp, Agenția IPN, citând surse din cadrul instituțiilor de securitate și ordine publică, informează că Dmitri Constantinov ar putea să nu se mai afle pe teritoriul Republicii Moldova. Deocamdată, locul aflării sale nu este cunoscut cu exactitate.Pe acest caz, Dmitri Constantinov a fost anunțat oficial în căutare, iar autoritățile continuă măsurile pentru localizarea și reținerea acestuia.

Un bărbat în vârstă de 50 de ani din orașul Vulcănești a fost condamnat pentru tentativă de distrugere intenționată a bunurilor prin incendiere și huliganism agravat, anunță Procuratura UTA Găgăuzia.Potrivit materialelor cauzei, în noaptea de 14 septembrie 2020, pe strada Gagarin din Vulcănești, inculpatul a turnat lichid inflamabil peste două anvelope, pe care le-a amplasat pe pragul sediului Procuraturii locale. Ulterior, acesta le-a incendiat cu ajutorul unor chibrituri, provocând un incendiu.Scopul infracțional — incendierea întregii clădiri — nu a fost realizat din cauza declanșării sistemului de alarmă și a intervenției rapide a pompierilor, care au lichidat focul înainte ca acesta să se extindă.Prin sentința pronunțată, instanța de judecată a stabilit o pedeapsă de 4 ani de închisoare, cu executarea într-un penitenciar de tip semiînchis. Totodată, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani de probațiune.De asemenea, instanța a dispus încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în sumă de 179.494,56 lei.Sentința poate fi contestată conform procedurilor legale.

Președintele Ucrainei  Volodimir Zelenski s-a adresat națiunii în Ajunul Crăciunului, amintind de o credință tradițională potrivit căreia „cerurile se deschid” în această noapte și că ucrainenii își pun o singură dorință.„Să piară el – poate că fiecare dintre noi ne dorim asta, în sinea noastră” a spus Zelenski, referindu-se la Președintele rus Vladimir Putin.„Dar când ne adresăm lui Dumnezeu, desigur, cerem ceva mai mare. Cerem pace pentru Ucraina. Luptăm pentru ea. Ne rugăm pentru ea. Și o merităm”, a spus Zelenski.Președintele ucrainean a adăugat că ucrainenii își doresc ca fiecare familie să trăiască în armonie și ca fiecare copil să se bucure de daruri, zâmbete și credință în bunătate și minuni.Zelenski și-a exprimat, de asemenea, speranța că bunătatea și adevărul vor prevala: „Să fie o victorie a păcii. Să fim noi. Și să fie Ucraina”.„În Ajunul Crăciunului, rușii au arătat din nou cine sunt cu adevărat. Bombardamente masive, sute de drone Shahed, rachete balistice, lovituri Kinzhal – totul a fost folosit. Așa lovesc necredincioșii. Așa acționează cei care nu au absolut nimic în comun cu creștinismul sau cu orice lucru uman”, a spus Zelenski.„Dar noi rezistăm. Ne susținem unii pe alții. Și astăzi ne rugăm pentru toți cei de pe linia frontului – să se întoarcă vii. Pentru toți cei din captivitate – să vină acasă. Pentru toți eroii noștri căzuți care au apărat Ucraina cu prețul vieții lor”.În cel mai recent atac, cel puțin trei persoane au fost ucise și alte 12 rănite. Atacul Rusiei, care a implicat cel puțin 635 de drone rusești și 38 de rachete, a vizat din nou infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând regiunile Rivne, Ternopil și Hmelnîțkî „aproape complet fără electricitate”, potrivit Ministerului Energiei, citat de Kyiv Independent.