FMI avertizează dur Republica Moldova: dezechilibre majore în economie, presiuni bugetare și reforme anticorupție blocate
Fondul Monetar Internațional (FMI) lansează un avertisment sever la adresa Republicii Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația oficială, șefa misiunii FMI pentru Moldova, Alina Iancu, constată o revenire economică timidă, dar atrage atenția asupra unor dezechilibre profunde care mențin economia într-o zonă de risc ridicat.Potrivit FMI, creșterea economică estimată pentru 2025, de 2,7%, este susținută aproape exclusiv de consum și importuri, nu de sporirea competitivității sau de investiții productive. Deficitul de cont curent a ajuns la aproximativ 20% din PIB — unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune — pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează că această situație reflectă o pierdere clară de competitivitate a economiei moldovenești.Finanțe publice sub presiune și cheltuieli orientate spre consumRaportul FMI evidențiază și deteriorarea finanțelor publice. Deficitul bugetar este prognozat să crească de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și până la 5,2% în 2026. Presiunile sunt generate de cheltuielile curente ridicate, majorările salariale și sprijinul social acordat fără o țintire clară. În același timp, investițiile capitale sunt subexecutate, iar resursele publice sunt direcționate mai mult către consum decât către dezvoltare.Experții FMI transmit un mesaj ferm: Republica Moldova va fi nevoită să înăsprească politica fiscală. Instituția constată un nivel scăzut al veniturilor bugetare raportat la economii comparabile și descrie sistemul fiscal drept „complex și distorsionant”. FMI recomandă eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, extinderea bazei de impozitare și revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnalând o posibilă creștere a poverii fiscale.Compensațiile energetice și politica monetară, sub lupa FMIÎn sectorul energetic, FMI susține eliminarea treptată a compensațiilor generalizate la energia electrică și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât sprijinul să fie direcționat strict către gospodăriile cele mai vulnerabile. Potrivit instituției, actualul model nu mai este sustenabil pe termen mediu.Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxări suplimentare ale politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de Banca Națională a Moldovei. Creșterea inflației de bază și relansarea economică ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Totodată, cerințele ridicate privind rezervele obligatorii frânează creditarea, iar normalizarea acestora trebuie realizată cu maximă prudență.Risc de supraîncălzire pe piața imobiliarăUn alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată o creștere de 24% a prețurilor locuințelor într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri macroprudențiale mai stricte. Programul „Prima Casă” este menționat explicit, FMI solicitând alinierea acestuia la criterii mai dure de evaluare a debitorilor, pentru a preveni o eventuală bulă imobiliară.Anticorupția, punctul cel mai sensibilCel mai critic capitol rămâne însă lupta anticorupție. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progrese serioase și măsuri concrete”, nu doar angajamente declarative.Instituții-cheie și cooperarea cu FMIFMI a analizat inclusiv demiterea guvernatorului BNM, Octavian Armașu, și plecarea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, fără ca aceste evoluții să afecteze cooperarea cu autoritățile de la Chișinău. Potrivit Alinei Iancu, consolidarea instituțiilor statului și a procesului de elaborare a politicilor publice rămâne o prioritate-cheie, iar în cazul BNM au fost convenite măsuri suplimentare pentru întărirea independenței instituției.Tranșa de 170 de milioane de dolari, pierdută din cauza reformelor neimplementateFMI atrage atenția și asupra ineficienței gestionării banilor publici și a problemelor cronice de planificare bugetară. Programul precedent cu FMI a expirat cu două revizuiri nefinalizate, din cauza progreselor insuficiente în finanțele publice și guvernanță, inclusiv în combaterea corupției la nivel înalt. Drept urmare, Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproape 170 de milioane de dolari, întrucât Guvernul nu a implementat reformele asumate.
Alte ştiri de Liber TV
Republicarea materialelor este posibila doar cu acordul sursei.Condiţii de utilizare.