Libertatea mass-mediei din Republica Moldova continuă să se deterioreze, pe fundalul legislației vagi, sancțiunilor nejustificate, hărțuirii jurnaliștilor și restricțiilor impuse în regiuni precum Găgăuzia și Transnistria. Concluziile apar în noul raport al Amnesty International, publicat astăzi, 17 noiembrie 2025, intitulat „Libertatea mass-mediei în Moldova: fragilitate, restricții nejustificate și autocenzură în contextul polarizării politice”.Potrivit organizației, mediul media din Moldova – divers și multilingv – este afectat de măsuri adoptate de autorități în perioada stării de urgență declarate după invazia Rusiei în Ucraina. Printre acestea se numără suspendarea licențelor a 12 posturi TV și blocarea accesului la zeci de site-uri web, acțiuni operate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) fără transparență și fără control judiciar.Ulterior, atribuțiile CSE au fost transferate către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții de Importanță Națională (CPPIIN), în baza unei legi adoptate în regim de urgență, care a permis retragerea licențelor pentru cel puțin 18 instituții media, fără garanții procedurale, pe criterii asociate unor riscuri de securitate sau proprietate neclară.„Autoritățile justifică aceste măsuri prin necesități de securitate, dar reacția lor nu respectă principiile legalității, necesității și proporționalității. Aceasta pune în pericol jurnalismul independent și libertatea de exprimare”, a declarat Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova.Raportul evidențiază că legislația națională care interzice „dezinformarea” sau retransmiterea unor conținuturi străine este formulată vag și permite abuzuri. Jurnaliștii au relatat că autoritățile le-au interzis abordarea anumitor poziții, inclusiv a celor ale oficialilor ruși, considerându-le „pro-ruse”.Potrivit Amnesty International, sancțiunile aplicate mass-mediei nu pot fi contestate decât după emiterea lor, iar instanțele se limitează adesea la analiza procedurilor, fără examinarea respectării obligațiilor internaționale privind drepturile omului.„Ocolirea controlului judiciar și adoptarea în grabă a unor legi care legalizează astfel de măsuri subminează întreaga presă din Moldova și stimulează autocenzura. Măsurile contravin standardelor internaționale și trebuie revocate de urgență”, a adăugat Tofan.Raportul menționează că jurnaliștii din UTA Găgăuzia care critică autoritățile locale se confruntă cu hărțuire și presiuni. Un caz prezentat de Amnesty arată că o jurnalistă de la postul public regional a fost forțată să demisioneze după publicarea unui material cu opinii diferite privind aprovizionarea cu gaze din Rusia.În Transnistria, libertatea presei este practic inexistentă. Criticarea autorităților sau a trupelor ruse este incriminată, iar jurnaliștii din teritoriul controlat de Chișinău sunt tratați ca „străini” și nu au acces liber în regiune.Organizația solicită autorităților Republicii Moldova: să revizuiască întreaga legislație în domeniul mass-mediei în conformitate cu standardele internaționale; să înceteze utilizarea abuzivă a legilor împotriva jurnaliștilor și instituțiilor media; să supună toate sancțiunile unui control judiciar independent; să protejeze jurnaliștii de hărțuire, violență și amenințări, inclusiv cele din mediul online; să garanteze libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și Transnistria.Raportul subliniază că fără reforme autentice și respectarea drepturilor fundamentale, fragilitatea mass-mediei din Moldova riscă să se adâncească într-un climat de autocenzură și polarizare extremă.

Primarul capitalei, Ion Ceban, a criticat din nou modul în care este gestionată situația fostului Hotel Național și a anunțat o serie de acțiuni pe care Primăria Chișinău le va întreprinde în perioada următoare. Declarațiile au fost făcute în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor municipale.Ceban a dispus formarea unui grup de lucru, condus de un viceprimar și reprezentanți ai preturii, care urmează să se deplaseze la fața locului pentru a estima costurile necesare montării unui gard de protecție în jurul clădirii. Primarul a subliniat că, deoarece imobilul este proprietate privată, factura pentru lucrările efectuate va fi transmisă proprietarilor.Edilul a solicitat și implicarea Guvernului în asigurarea securității zonei, acuzând Executivul că „spune că a făcut ceva sau că nu are treabă cu subiectul”.„Vom cere să fie pusă pază de stat, astfel încât obiectivul și gardul amplasat de Primărie să fie protejate. Dacă nu vor instala camere, le vom pune noi. Pază Primăria nu poate asigura”, a declarat Ceban.Primarul a venit și cu o propunere politică: dacă Guvernul consideră că fostul Hotel Național este un obiectiv de interes național, atunci clădirea ar trebui naționalizată, iar pe acel loc să fie creată o instituție publică pentru tineri sau alte activități.Ceban a extins criticile și asupra altor clădiri deținute de stat, dar aflate în stare avansată de degradare: fostul Liceu Real și Filarmonica, obiective la care, spune el, există acces liber și un risc major pentru populație. Primăria va solicita oficial ca acestea să fie securizate prin pază de stat.Totodată, edilul a anunțat că va cere specialiștilor elaborarea unui proiect de lege pentru reglementarea clară a modului în care trebuie gestionate clădirile abandonate — cine poartă responsabilitatea, ce măsuri pot fi întreprinse și ce soartă pot avea astfel de imobile în timp. Proiectul urmează să fie propus Parlamentului și Guvernului.„Subiectul Hotelului Național a fost foarte politizat. Nimeni nu face nimic și, ca de obicei, toți așteaptă ca Primăria Chișinău să intervină”, a conchis Ion Ceban.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, propune un set de soluții legislative pentru a preveni tragediile din clădirile abandonate, cum s-a întâmplat la fostul Hotel Național. În cadrul emisiunii ”Vocile Puterii”, de la Exclusiv TV, Renato Usatîi a prezentat un plan desfășurat privind securizarea acestor edificii. ”Încă de când eram primar la Bălți, în primul mandat, am discutat cu deputații de atunci și am insistat: Haideți să facem ceva cu toate clădirile abandonate. Era o situație gravă și în Bălți, cu cămine și subsoluri părăsite, iar poliția nu avea cum să aibă grijă de toate”, spune Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru propune sancțiuni semnificativ mai mari pentru proprietarii care lasă imobilele în paragină: „Haideți să impunem prin lege niște amenzi pentru agenții economici care sunt proprietari și stau câte 20 de ani fără să miște nimic. Să le treacă pofta”.El susține că sancțiunile trebuie raportate la valoarea clădirii, pentru a avea efect real: „Când îi pui o amendă ca procent din costul clădirii, apar imediat toți proprietarii, chiar dacă sunt ascunși prin offshore-uri. Astăzi achită câteva mii de lei și nu contează”.O altă soluție propusă de președintele Partidului Nostru este blocarea totală a accesului la primele etaje. „Primul etaj trebuie izolat total, cu acces blocat. Cu gratii de protecție, cu semnalizare, cu tot ce trebuie. Oamenii trebuie să se simtă în siguranță. La noi statul crește doar numărul de camere de măsurat viteza, acolo unde omul aduce bani. Dar camere pentru securitatea cetățeanului… la asta nu se gândește nimeni”, spune el.Liderul Partidului Nostru propune și introducerea unei obligații pentru proprietarii de clădiri abandonate: instalarea unor fațade provizorii, așa cum se practică în marile orașe europene: ”Un panou cu imaginea viitoarei clădiri. Exact cum vedem la Viena. Nu contează dacă proiectul durează trei ani sau opt”.În cazul unor imobile controversate, cum este Hotelul Național, liderul Partidului Nostru afirmă că statul trebuie să clarifice proprietatea și responsabilitățile. „Care-i soluția acolo? Cine-i proprietarul? De ani de zile nu se rezolvă situația. Dacă pui o amendă reală, credeți-mă, apar toți proprietarii”, spune politicianul.Renato Usatîi declară că acum, având funcția de președinte al fracțiunii Partidului Nostru în Parlament, dar și în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, va promova aceste inițiative legislative: „Atunci nu aveam fracțiune. Acum voi insista în Parlament și vreau să văd cine nu va vota aceste amendamente”.O adolescentă de 13 ani a fost găsită moartă în clădirea abandonată a fostului Hotel Național din Chișinău, pe 7 noiembrie 2025. Potrivit poliției, versiunea preliminară indică faptul că decesul a survenit în urma unei căderi de la înălțime.

În 2024 Republica Moldova a intrat în recesiune, iar acest lucru s-a văzut limpede în scăderea anuală a PIB-ului timp de trei trimestre consecutiv. Datele sunt acolo, oricine le poate vedea, inclusiv în graficul alăturat. Și pentru cine vrea să fie sincer până la capăt, aceasta a fost a III-a recesiune din ultimii cinci ani. O evoluție care vorbește de la sine despre starea proastă și tot mai fragilă a economiei naționale, scrie expertul economic Veaceslav Ioniță pe blogul său. Această realitate nu a rămas neobservată. Problema recesiunii din 2024 a intrat firesc în studiul IDIS Viitorul, finanțat de Fundația germană Friedrich-Ebert-Stiftung, „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”. Atât în studiu, cât și la prezentarea lui, am accentuat clar: recesiunea nu este un episod întâmplător, ci expresia unei evoluții negative continue a economiei Moldovei din ultimii ani. Ulterior, într-o analiză separată, am definit această combinație toxică prin numele ei adevărat: Stagflație – inflație galopantă urmată de stagnare și regres economic.Așa arată lucrurile când vorbești pe bază de cifre, nu de lozinci.Însă, în stilul neo-bolșevic tot mai des întâlnit prin Chișinău, un „expert” de cohortă propagandistică a ieșit imediat cu eticheta supremă: FALS. O încercare primitivă de a șterge realitatea cu buretele, ambalată în câteva cuvinte aruncate fără logică, fără context și fără legătură cu subiectul. În ciuda faptelor, în ciuda cifrelor, în ciuda evidențelor, omul a decis să declare că Moldova nu a intrat în Recesiune Economică.Mai ridicol este altceva: dacă ar fi fost un pic mai atent sau un pic mai onest, și-ar fi șters postarea proprie din luna martie, unde exact același personaj scria despre recesiune. Probabil atunci nu primise încă „linie” de la partid. Acum însă, scopul era altul: să inducă ideea că orice discuție despre recesiune este un atac politic, iar cifrele trebuie negate automat. Un exercițiu jalnic, primitv și total lipsit de profesionalism.Diferența dintre un economist și un propagandist tocmai aici se vede.Rolul economistului – ca și al oricărui intelectual responsabil – este să cerceteze, să identifice problemele, să le explice și să le aducă în fața societății. Numai prin dezbatere serioasă și prin asumarea realităților neplăcute pot fi găsite soluții.Rolul propagandistului este exact invers: să nege evidențele, să minimalizeze problemele, să intimideze dezbaterile, să descurajeze orice voce care încearcă să spună adevărul. Pe termen scurt, asemenea „lingușitori de curte” pot crea pentru guvernare o iluzie de confort. Pe termen lung însă, ei distrug tot: încrederea, analiza, dialogul și, inevitabil, șansa de dezvoltare a țării.Trist să vezi cum, în loc de Analiză Economică sănătoasă, unii aleg propaganda ieftină, agresivă și distructivă.Și trist că încă mai sunt oameni care încearcă să convingă societatea că Negru este Alb, doar pentru a salva imaginea politică a cuiva. Dar realitatea nu se schimbă după dorințe. Economia nu poate fi mințită la infinit. Iar costurile acestei autoamăgiri le plătește întreaga țară.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au semnat un acord major privind consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, potrivit jurnalistei „Новини.LIVE”. Documentul prevede transferul către Kiev al avioanelor de luptă Rafale și al sistemelor de apărare antiaeriană SAMP/T – capabile să intercepteze inclusiv rachete balistice, la un nivel comparabil cu sistemele americane Patriot. Deocamdată, nu au fost clarificate detaliile privind numărul de avioane Rafale care vor fi livrate și nici modul exact al transferului. Surse militare franceze citate în presă afirmă că o parte dintre aeronave ar putea fi alocate din rezervele strategice ale Franței. Totuși, procesul de livrare ar putea dura până la trei ani, în funcție de ciclurile de producție ale companiei Dassault, chiar dacă Parisul a accelerat ritmul fabricației. Reuters a relatat anterior că vizita lui Zelenski la Paris ar urma să se încheie cu semnarea unui acord strategic pe 10 ani în domeniul aviației, care va include livrarea de avioane Rafale. Potrivit surselor citate de agenție, acordul ar putea contribui la extinderea flotei pe termen lung a Ucrainei, estimată să ajungă la 250 de avioane de luptă, alături de F-16 americane și Gripen suedeze. De asemenea, luni ar putea fi finalizate înțelegeri privind livrarea de noi sisteme antiaeriene SAMP/T, fie din stocurile existente ale Franței, fie prin contracte pentru sisteme de generație nouă.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Procuraturii municipiului Chișinău continuă documentarea schemei de corupție în domeniul medicinii estetice. Mai multe percheziții sunt în desfășurare, la această oră, într-un nou episod din același dosar. Investigațiile vizează angajata unui salon de frumusețe din capitală, iar în acțiunile de astăzi au fost antrenați și reprezentanți ai Centrului de Sănătate Publică din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP). Potrivit datelor urmăririi penale, femeia deține o diplomă falsă pretins a fi eliberată de o instituție de învățământ superior din Republica Moldova. Fiind sesizată de CNA, instituția menționată a  informat că în evidențele academice nu figurează un asemenea act. La moment au loc acțiuni de urmărire penală atât în salonul unde bănuita își desfășoară activitatea, cât și la domiciliul și automobilul acesteia. Amintim că, CNA și procurorii au reținut-o săptămâna trecută pe șefa unui centru multifunctional din cadrul Agenției Servicii Publice (ASP), bănuită că ar fi pretins și primit 15.000 de euro mită de la administratorii unor saloane specializate în dermatologie și chirurgie estetică din Republica Moldova și România în schimbul perfectării unor diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, fără ca beneficiarii să fi urmat efectiv studiile respective. Persoana vizată ar fi susținut că are influență asupra unor factori de decizie din domeniul educației și sănătății din Republica Moldova, promițând că poate facilita recunoașterea și echivalarea diplomelor din străinătate. Astfel, deținătorii diplomelor false, fără pregătire profesională reală, ar fi putut obține dreptul de a efectua proceduri medicale și estetice în saloanele din țară. Vineri, instanța de judecată a dispus arestarea preventivă a funcționarei pe un termen de 20 de zile. Cazul, documentat de CNA mai bine de 6 luni,  evidențiază un fenomen alarmant pentru siguranța publică – corupția și falsificarea calificărilor profesionale în domeniul medicinei estetice, prin care persoane necalificate ajung să desfășoare activități cu impact direct asupra sănătății cetățenilor. CNA și Procuratura îndeamnă cetățenii și administratorii de saloane să denunțe orice caz de corupție sau activitate ilegală, contribuind astfel la protejarea sănătății publice și a integrității profesionale în domeniul frumuseții.

Banca Națională a Moldovei anunță, în noul Raport asupra inflației, o serie de ajustări la tarifele reglementate care vor influența dinamica inflației în următoarele trimestre, în special între finalul anului 2025 și începutul anului 2027, transmite Bani.md.Potrivit proiecțiilor BNM, ritmul anual al prețurilor reglementate va fi determinat în principal de modificările tarifare programate pentru trimestrul IV 2025, trimestrul I 2026 și trimestrul I 2027.Autoritatea monetară anticipează o majorare de 28,6% a tarifelor la aprovizionarea cu apă caldă în luna noiembrie 2025, ca urmare a aplicării formulei de calcul specifice sezonului rece. Ajustarea va avea un impact direct în coșul IPC și va reprezenta una dintre cele mai pronunțate creșteri din categoria serviciilor reglementate.Tot în trimestrul IV 2025, BNM prognozează o scumpire a serviciilor de apeduct și canalizare în municipiul Soroca, ceea ce va genera o creștere de aproximativ 1,9% în luna octombrie 2025 la nivelul prețurilor acestor servicii incluse în IPC.Pentru trimestrul I 2026, raportul indică o creștere de 16,7% a prețurilor la energia electrică, pe fondul presupusei reduceri cu circa două treimi a programului actual de compensare. BNM precizează că diminuarea ajutorului pentru consumatori va duce la o ajustare bruscă a prețurilor efectiv achitate.La începutul anului 2027, odată cu finalizarea totală a programului de compensare, se estimează o nouă creștere de 7,1% a tarifelor la energia electrică.În același timp, prognozele includ și o eventuală reducere a tarifului la gazele naturale cu aproximativ 10% în februarie 2026, în baza scenariilor actuale de cost și consum.Pe segmentul transportului rutier, prețurile reglementate vor integra o majorare de 13,8% a tarifelor pentru transportul interurban și interraional, ca efect al noii metodologii de calcul a tarifelor elaborată de ANTA. Ajustarea ar urma să fie aplicată începând cu martie 2026.

Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), Ion Bulmaga, a anunțat că urmează să fie eliberat din funcție pe 26 noiembrie 2025, în urma discuțiilor purtate cu actualul ministru al Mediului și cu reprezentanți ai Guvernului. Declarațiile au fost făcute publice într-o postare pe rețelele sociale. Potrivit lui Bulmaga, ministrul Mediului i-ar fi comunicat direct că nu îl vede parte din actuala echipă de conducere. Ulterior, în cadrul unei întrevederi la Guvern, i s-a transmis că mandatul său se va încheia oficial la sfârșitul lunii. În mesajul său, Bulmaga a reamintit că, la preluarea mandatului de șef al IPM, și-a propus trei direcții principale de activitate: toleranță zero față de corupție și protecționism, creșterea imaginii și încrederii societății civile în instituție, precum și modernizarea și dotarea structurilor teritoriale. Acesta susține că obiectivele au fost îndeplinite cu succes, subliniind investițiile majore realizate în perioada mandatului său. IPM a fost dotat cu 34 de automobile, 100 de laptopuri, 15 drone cu termoviziune, bodycam-uri, tablete și o barcă modernă, urmând ca alte echipamente să fie achiziționate prin proiectele deja inițiate. Bulmaga menționează că ultimele dotări comparabile au avut loc în 2016, când au fost procurate doar 13 automobile. Oficialul și-a exprimat recunoștința față de echipa cu care a lucrat, subliniind eforturile comune „zi și noapte” și rolul colectivului în schimbările realizate la nivel teritorial.

O navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității ucrainene Ismail, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui nou atac cu drone. Incidentul a avut loc în imediata apropiere a graniței cu România, fapt ce a determinat autoritățile române să intervină rapid cu măsuri de prevenție, anunță Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit evaluării preliminare, natura încărcăturii și distanța mică față de teritoriul României au ridicat riscuri semnificative pentru populația din zonă. În consecință, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au decis evacuarea preventivă a persoanelor și a animalelor aflate în proximitate. Măsura va fi menținută până la eliminarea oricărui pericol. A fost activat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, care monitorizează permanent evoluția situației și coordonează toate acțiunile necesare pentru protejarea populației. Inspectorul-șef al ISU și prefectul județului s-au deplasat în zonă, alături de echipaje de pompieri, care execută misiuni de recunoaștere, monitorizare și sprijin operativ. Până în prezent, 15 persoane au fost evacuate din localitatea Plauru și urmează să fie transportate către Ceatalchioi, unde autoritățile locale au pregătit spații pentru cazare temporară. Misiunea este în derulare, iar autoritățile continuă să urmărească evoluția incendiului și eventualele riscuri care ar putea afecta teritoriul României.

Regiunea Odesa a fost din nou ținta unui atac nocturn masiv cu drone al armatei ruse, care a vizat infrastructura portuară și obiectivele energetice. Informațiile au fost confirmate de șeful Administrației Militare Regionale Odesa, Oleg Kiper, potrivit căruia explozii au fost înregistrate în mai multe localități în noaptea de 17 noiembrie. Potrivit oficialului, în pofida intervenției eficiente a apărării antiaeriene ucrainene, au fost raportate pagube importante la infrastructura energetică și portuară, iar mai multe nave civile au fost avariate. Incendiile izbucnite în urma impactului au fost stinse rapid de echipele de salvatori. Procuratura regională din Odesa a anunțat că în urma atacului rusesc a fost rănit un civil – un tânăr de 18 ani. Procurorii și polițiștii au deschis un dosar penal pentru crime de război (art. 438 Cod Penal al Ucrainei), iar investigațiile sunt în desfășurare. În raionul Izmail, atacurile au provocat întreruperi parțiale de electricitate în orașul Izmail și în satul Broscă. Autoritățile locale precizează că infrastructura critică, inclusiv sistemele de alertare, funcționează pe surse de alimentare de rezervă. Serviciile esențiale precum aprovizionarea cu apă, canalizarea și încălzirea sunt asigurate cu ajutorul generatoarelor. Instituțiile medicale și cele de protecție socială își continuă activitatea în regim normal, tot pe alimentare de rezervă. „Comisia de evaluare a pagubelor și echipele operative ale Consiliului orășenesc Izmail lucrează la restabilirea furnizării energiei și documentează pagubele produse”, au transmis autoritățile locale. Vicepremierul Ucrainei pentru reconstrucție, Oleksii Kuleba, a confirmat că în urma atacului au fost distruse echipamente portuare, iar mai multe nave civile au suferit avarii. În unul dintre porturile lovite există în continuare probleme cu alimentarea electrică, însă specialiștii intervin pentru restabilirea sistemului. Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență (GSÇS), incendiile au izbucnit în zonele în care dronele rusești au lovit infrastructura energetică și obiectivele portuare. La fața locului au intervenit 10 autospeciale și 30 de pompieri ai GSÇS, sprijiniți de 5 autospeciale și 10 pompieri din cadrul echipelor locale.

În după-amiaza zilei de 16 noiembrie 2025, pompierii din nordul țării au fost solicitați să intervină la un incendiu produs într-o gospodărie din satul Hădărăuți, raionul Ocnița. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 15:17. Potrivit primelor informații, o deflagrație a avut loc în locuință după ce proprietara, o femeie în vârstă de 57 de ani a încercat să aprindă focul în sobă utilizând un lichid ușor inflamabil. În urma exploziei, aceasta a suferit arsuri de gradul II și III în regiunea feței. Victima a fost preluată de echipajul medical și transportată la spitalul raional, starea acesteia fiind calificată ca medie–gravă. La fața locului au intervenit două echipaje de salvatori și pompieri. Ajunși, aceștia au stabilit că în urma exploziei s-a produs un incendiu în bucătăria locuinței, unde  flăcările au afectat bunurile materiale din interiorul acesteia. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că cel mai probabil cauza de producere a situației este nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobei. În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează populația despre importanța respectării regulilor de siguranță și antiincendiare. Specialiștii avertizează că utilizarea lichidelor ușor inflamabile, precum benzina, petrolul sau gazul lampant, pentru aprinderea focului în sobă este strict interzisă, întrucât poate provoca incendii sau explozii cu consecințe grave asupra sănătății și vieții. În ultimele 24 de ore, salvatorii și pompierii au intervenit în 20 de situații de risc.

Alegerile locale noi desfășurate duminică în 21 de secții de votare din Republica Moldova au adus victorii clare pentru mai multe formațiuni politice, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală. Leova: Primarul Alexandru Bujorean își păstrează mandatul cu aproape 78% din voturi La Leova, actualul primar Alexandru Bujorean, reprezentant al Ligii Orașelor și Comunelor (LOC), a câștigat detașat scrutinul cu 77,91% (3 669 voturi). Contracandidatul său, Tudor Camerzan de la PAS, a obținut 22,09% (1 040 voturi). LOC s-a impus și în cursa pentru Consiliul Local Leova, acumulând 75,81% (3 553 voturi), în timp ce PAS a obținut 24,19% (1 134 voturi). Natalievca (Fălești): PSRM câștigă primăria În comuna Natalievca, Victor Sandu de la PSRM a fost ales primar cu 63,45% (408 voturi). Acesta a depășit-o pe Galina Galchin de la PDCM, care a acumulat 36,55% (235 voturi). Cremenciug (Soroca): Socialiștii obțin un nou mandat Și în comuna Cremenciug, candidatul PSRM Igor Chirița a câștigat alegerile cu 62,27%, fiind urmat de candidata PAS, Lidia Vacari, care a obținut 37,72%. Călinești (Fălești): Ala Procopciuc câștigă cu peste 73% În comuna Călinești, scrutinul a fost câștigat categoric de Ala Procopciuc, cu 73,14% din voturi. Ceilalți candidați au obținut:  • Constantin Condru (PSDE) – 20,11%  • Artur Șontea (PSRM) – 6,75% Consiliul Local Călinești are o componență variată, unde doi candidați independenți au înregistrat scoruri notabile:  • Svetlana Pădure – 18,4%  • Stella Pantea – 16,56% Din consiliu mai fac parte reprezentanți ai:  • PAS – 28,3%  • PSDE – 17,83%  • PSRM – 18,91% Bașcalia (Basarabeasca): scrutin cu un singur candidat În satul Bașcalia, alegerile s-au desfășurat cu un singur candidat. Independentul Ion Bordan a fost ales cu 100%, fiind votat de 705 alegători. Ustia (Glodeni): PDCM câștigă detașat În satul Ustia, Alexandru Cojocari de la PDCM a obținut o victorie confortabilă cu 82,52% din voturi. Candidatul PAS, Ion Balanici, a acumulat 17,48%. Prezența la vot: 39,06% la nivelul celor 21 de secții CEC anunță că 8 836 alegători au participat la alegeri, ceea ce reprezintă 39,06% din totalul persoanelor înscrise pe liste. Prezența per circumscripție a fost următoarea:  • Ustia, Glodeni – 701 alegători (53,72%)  • Natalievca, Fălești – 649 alegători (44,48%)  • Cremenciug, Soroca – 337 alegători (52,74%)  • Bașcalia, Basarabeasca – 725 alegători (25,73%)  • Călinești, Fălești – 1 635 alegători (41,24%)  • Leova – 4 789 alegători (38,50%)

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintelui oficiului teritorial Briceni al Partidului Politic „Şor”, declarat neconstituțional, fiindu-i incriminată complicitatea la acceptarea finanțării ilegale a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022. Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor efectuate de Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție, învinuitul, în perioada iulie  – octombrie 2022, activând în calitate de președinte al organizației teritoriale Briceni a Partidului Politic „Şor”, ar fi coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, figurantul ar fi contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului în scopul transportării și remunerării persoanelor participante la protestele organizate de către Partidul Politic ,,Șor”. În asemenea circumstanțe, învinuitul ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 1,8 milioane de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare ar fi fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor învinuitului în valoare de aproximativ 162 000 de lei.

În această duminică, 16 noiembrie 2025, cetățenii cu drept de vot din 6 localități din țară sunt așteptați la urnele de vot pentru a-și alege primarii, iar în unele localități și o nouă componență a consiliului local. Alegeri locale noi sunt organizate în satul Ustia, raionul Glodeni, comuna Natalievca, raionul Fălești, comuna Cremenciug, raionul Soroca, satul Bașcalia, raionul Basarabeasca, comuna Călinești, raionul Fălești și orașul Leova, raionul Leova. Pentru funcția de primar au fost înregistrați 12 de candidați, dintre care 10 sunt desemnați de partide politice, iar alții 2 candidează independent. 3 dintre candidați sunt femei, iar 9 sunt bărbați. Totodată, pentru funcția de consilier în consiliile locale sunt înregistrați 78 de candidați, dintre care 38 femei și 40 bărbați. 2 persoane candidează independent, alte 76 de persoane se regăsesc pe listele a 4 formațiuni politice. La urnele de vot sunt așteptați peste 22 mii de alegători. Cele 21 de secții de votare vor fi deschise în intervalul de timp 07:00 și 21:00.  Pentru aceste alegeri, CEC a tipărit, în total, 38 975 buletine de vot, dintre care 34 397 în limba română și 4 578 în limba rusă. Alegerile vor fi monitorizate de 26 de observatori naționali acreditați de către CEC. Amintim că, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul secției de votare, poate solicita votarea cu urna de vot mobilă. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14:00 numai la prezentarea unui certificat medical.

Trezoreria Statelor Unite a extins cu trei săptămâni termenul-limită pentru vânzarea activelor internaționale ale companiei rusești Lukoil, înainte ca noile sancțiuni anunțate de președintele Donald Trump să intre în vigoare. Inițial, tranzacțiile trebuiau finalizate până pe 21 noiembrie, însă noua licență emisă pe 14 noiembrie permite continuarea procedurilor până la 13 decembrie, relatează S&P Global.Potrivit documentului, SUA solicită ca orice vânzare sau transfer de active Lukoil să fie autorizat de Departamentul Trezoreriei. Noua licență permite tranzacțiile necesare pentru negocierea sau încheierea unor contracte privind vânzarea Lukoil International GmbH, cu condiția ca executarea acestor contracte să depindă în mod explicit de aprobarea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC). Termenul-limită este stabilit pentru ora 12:01 AM, 13 decembrie.De asemenea, Trezoreria a emis licențe care permit operațiunile de întreținere, tranzacționare și lichidare a stațiilor de service Lukoil situate în afara Rusiei, tot până la 13 decembrie. În aceste cazuri, orice plată către persoane sau entități sancționate trebuie depusă într-un cont blocat.Lukoil încearcă să își vândă activele internaționale după ce a fost vizată de sancțiunile americane ce urmează să fie aplicate din 21 noiembrie. Extinderea termenului oferă companiei un răgaz suplimentar pentru a găsi cumpărători eligibili.Unul dintre potențialii cumpărători, Guvnor Group, intenționa să achiziționeze portofoliul global al Lukoil, însă și-a retras oferta pe 6 noiembrie, după ce Trezoreria SUA a anunțat că tranzacția va fi blocată. Într-o postare pe contul oficial X, Departamentul Trezoreriei a calificat Guvnor Group drept „marioneta Kremlinului” și a precizat că firma „nu va obține niciodată o licență pentru a opera și a obține profit” cât timp președintele rus Vladimir Putin continuă „uciderile fără sens” în Ucraina.

Pe 15 noiembrie este comemorată Doina Aldea-Teodorovici, una dintre cele mai emblematice artiste ale Republicii Moldova, vocea care a cântat cu inimă, curaj și devotament pentru neam și pentru limba română. Moartea ei prematură, în tragicul accident din 30 octombrie 1992 de la Coșereni, a pus capăt unei vieți dedicate muzicii și idealurilor naționale, dar mesajul ei continuă să răsune și astăzi.Talentul Doinei s-a făcut remarcat încă din copilărie. La doar șase ani participa la dublarea filmelor în limba română la Studioul „Moldova-Film”. A studiat muzica în particular, iar de la 14 ani s-a alăturat ansamblului „Moldoveneasca”, alături de care a avut turnee internaționale în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru și Cuba.În 1979, a absolvit Facultatea de Filologie, specialitatea Limba și literatura română, la Universitatea de Stat din Chișinău. În același an a început să predea Literatura universală la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, unde a activat până în 1988.Din 1982, Doina și-a descoperit și consolidat latura de interpretă de muzică ușoară, devenind ulterior solista formației „DIATE”. A participat la toate evenimentele marcante ale renașterii naționale, devenind una dintre cele mai vocale și influente artiste ale mișcării pentru limbă, cultură și identitate românească. Cântece precum „Suveranitate”, „Sfântă ni-i casa”, „Mănăstirea Căpriana” sau „Limba română” au devenit repere ale unei generații care aspira la libertate și demnitate.Împreună cu soțul ei, compozitorul Ion Aldea-Teodorovici, Doina a format un duo iconic, ale cărui melodii — „Eminescu”, „Maluri de Prut”, „Pentru ea”, „Trei culori” — au devenit imnuri ale rezistenței și speranței românilor basarabeni. Cei doi au militat deschis pentru idealul unirii Basarabiei cu România și pentru revenirea la rădăcinile istorice și culturale ale acestui spațiu.Energia, sinceritatea și devotamentul lor au transformat cuplul Aldea-Teodorovici în simboluri incontestabile ale renașterii naționale. Chiar dacă destinul le-a fost frânt mult prea devreme, moștenirea lor artistică și patriotică rămâne vie în conștiința românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Președinția Republicii Moldova confirmă că Drago Kos, fratele comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, a făcut parte din Comitetul Consultativ Independent Anticorupție (CCIA), creat în 2021 prin decretul președintei Maia Sandu. Precizările vin după ce în presă au apărut speculații privind o pretinsă lipsă de transparență legată de activitatea structurii.Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că CCIA a fost o structură independentă și transparentă, iar membrii acesteia nu au oferit „consiliere directă” șefei statului. El a subliniat că mandatul comitetului s-a încheiat recent.„Drago Kos a fost membru al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, instituit prin decretul președintelui Republicii Moldova în iunie 2021, cu mult înainte ca doamna Marta Kos să devină comisar european. Comitetul nu a oferit consiliere directă președintelui Republicii Moldova, iar activitatea sa — încheiată recent — a fost complet transparentă”, a declarat Igor Zaharov, menționând că toate rapoartele CCIA sunt publice și pot fi consultate pe site-ul oficial al instituției.Reacția vine după ce, pe 14 noiembrie, portalul Telegraph.md a publicat un articol în care sugera că Drago Kos ar fi în continuare membru al comitetului și ridica semne de întrebare privind finanțarea CCIA, structură sprijinită de fonduri europene și americane. Materialul invoca o presupusă „lipsă de transparență” și făcea aluzii la o posibilă „spălare de bani”.Drago Kos, în vârstă de 64 de ani, este un expert internațional în domeniul anticorupției, cu o carieră de peste trei decenii. Absolvent al Facultății de Drept din Ljubljana, a condus între 2003 și 2011 GRECO — Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei. Ulterior, a fost comisar internațional și președinte al unei structuri independente de monitorizare anticorupție din Afganistan, iar în prezent coordonează Grupul de Lucru al OCDE pentru combaterea mitei în tranzacțiile comerciale internaționale.CCIA, instituit în 2021, este un organism independent format din experți internaționali și locali, cu misiunea de a identifica vulnerabilitățile sistemice privind corupția mare din instituțiile statului și de a propune soluții pentru consolidarea integrității și eficienței instituționale.

Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi luni la Paris pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au confirmat autoritățile franceze. Vizita are loc într-un moment-cheie pentru relațiile dintre Ucraina și partenerii săi europeni, pe fondul tensiunilor militare, dar și al unui scandal de corupție cu rezonanță internațională.Potrivit administrației de la Paris, cei doi lideri vor discuta despre garanțiile de securitate pe care Occidentul le-ar putea oferi Kievului în eventualitatea unui încetări a focului. În acest context, Macron și Zelenski urmează să viziteze împreună și sediul forțelor multinaționale propuse pentru Ucraina — un comandament care, deocamdată, există doar la nivel formal.Franța și Marea Britanie s-au pronunțat anterior în favoarea dislocării unor trupe internaționale NATO în Ucraina, în cazul în care ostilitățile se vor opri, o idee care continuă să provoace dezbateri între capitalele europene.Vizita la Paris este parte a unui turneu european care include și Grecia, unde Zelenski este așteptat în zilele următoare.Deplasarea președintelui ucrainean are loc pe fundalul celui mai amplu scandal de corupție din ultimii ani, în centrul căruia se află omul de afaceri Timur Mindici, considerat apropiat de Zelenski. 

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a propus pedepse mult mai aspre pentru traficanții de droguri, în contextul creșterii alarmante a consumului și vânzării de substanțe narcotice în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la postul Exclusiv TV.Potrivit lui Usatîi, actualele măsuri ale Ministerului Afacerilor Interne sunt insuficiente, iar fenomenul a scăpat de sub control. „Noi despre acest subiect am vorbit inclusiv în campania electorală. Noi spunem clar: pușcărie pe viață la cei care organizează vânzarea drogurilor. Acei care sunt implicați în vânzare – de la 15 ani de pușcărie”, a declarat deputatul.Acesta a criticat și abordarea Parlamentului, menționând că simpla audiere a conducerii MAI nu rezolvă problema. „Ei vor spune că da, avem problema drogurilor, vom lupta, vom munci și așa mai departe. Fără pedepse dure, azi la noi în țară nu au frică de nimic – nici cei care vând droguri, nici cei care organizează vânzarea drogurilor”, a afirmat Usatîi.În cadrul discuției, liderul Partidului Nostru a relatat și un caz grav, pe care îl consideră emblematic pentru nivelul de corupție și neglijență din sistem. El a amintit despre dispariția a sute de kilograme de heroină, găsite inițial la un cetățean într-un microbuz al unei alte țări. „Și știți care era problema? Era deschis geamul și a luat curentul cele 200 de kilograme de heroină”, a spus ironic Usatîi, catalogând situația drept rușinoasă.„Rușine celor care au condus până acum țara și au admis să avem astăzi această situație”, a conchis deputatul, cerând reforme radicale și pedepse exemplare pentru combaterea traficului de droguri.

Terminalul petrolier al Aeroportului Internațional Chișinău a fost preluat temporar în administrare de stat, după ce Ministerul Energiei a semnat un contract de comodat cu Lukoil pentru a asigura continuitatea livrărilor de kerosen către companiile aeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-o postare publică.Potrivit ministrului, terminalul reprezintă „un activ strategic pentru stat”, iar riscul ca Lukoil să nu mai poată furniza combustibil începând cu 21 noiembrie a impus implementarea unui plan de intervenție. Grupul de lucru responsabil de aprovizionarea cu combustibil, împreună cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și aplicat un plan de management care să prevină orice întrerupere a furnizării.Astfel, pe 12 noiembrie 2025, a fost încheiat contractul de comodat cu Lukoil, în baza căruia statul preia gratuit administrarea activelor petroliere din aeroport. Procesul de primire-predare a bunurilor a avut loc pe 13 noiembrie.„Contractul de comodat ne permite să asigurăm furnizarea de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru stabilitatea aprovizionării aeronavelor”, a declarat Junghietu.Pentru perioada imediat următoare, ministerul a negociat și achiziția de combustibil de la o companie românească, exportul urmând să fie aprobat în cursul zilei de astăzi. În acest interval, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier, urmând ca în etapa următoare instituția să cumpere definitiv activele și infrastructura deținute de Lukoil.Ministrul a venit și cu precizări privind stațiile Lukoil de pe teritoriul Republicii Moldova — aproximativ 100 la număr. Acesta a subliniat că, în pofida situației companiei, piața petrolieră rămâne stabilă, datorită numărului mare de operatori și a diverselor rute logistice de aprovizionare, atât din România, cât și prin Portul Giurgiulești.Junghietu a dat asigurări că stocurile de combustibil sunt suficiente și că nu există riscuri pentru piața internă.

În urma acțiunilor de urmărire penală întreprinse de ofițerii Direcției „Nord” a INI, în comun cu polițiștii și procurorii din Dondușeni,  au fost efectuate 11 percheziții la domiciliile a doi bărbați, cu vârstele de 41 și 52 de ani, suspectați de comiterea infracțiunii de trafic de persoane, soldată cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății psihice și cu decesul unei victime.Investigațiile au stabilit că, în perioada noiembrie 2024 – iulie 2025, suspecții au recrutat trei persoane, locuitori ai raionului Dondușeni, inducându-le în eroare prin atribuirea unor datorii fictive și profitând de poziția lor de vulnerabilitate. Victimele au fost transportate și adăpostite într-o fermă de animale, unde au fost supuse violenței fizice și psihice. În urma acestor acțiuni, un bărbat de 38 de ani și-ar fi pierdut viața prin suicid. În cadrul perchezițiilor au fost ridicate telefoane, o tabletă, un registrator audio, buletine de identitate, un pistol neidentificat cu lunetă, 36 de  cartușe de 5.5 mm, un pistol, 27 de cartușe deținute ilegal, precum și înscrieri de ciornă.Suspecții au fost reținuți cu suportul mascaților din cadrul BPDS „Fulger” pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare, aceștia riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani. Precizăm că, celelalte două victime au fost eliberate și se află în siguranță.

Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, se află în centrul unor acuzații grave după ce echipa de investigație Cu Sens a publicat un material amplu despre neregulile din cadrul instituției publice. Potrivit jurnaliștilor, șeful TRM ar fi implicat în răfuieli cu angajați, angajări pe criterii de loialitate și chiar cumpărături personale în Duty Free realizate din bani publici. Țurcanu neagă acuzațiile și susține că acestea provin de la foști subalterni nemulțumiți de reformele pe care le-a inițiat. Teleradio-Moldova este una dintre cele mai mari instituții publice din țară, cu aproximativ 600 de angajați și un buget anual de circa 200 de milioane de lei, provenit în mare parte din fonduri publice. De la preluarea mandatului în decembrie 2021, noua conducere a generat tensiuni interne, concedieri, procese de judecată și suspiciuni privind gestionarea defectuoasă a resurselor instituției. Investigația scoate la iveală tensiuni, concedieri și posibile abuzuri Investigația Cu Sens arată că în ultimii ani au existat multiple scandaluri interne, demiteri controversate și acțiuni interpretate drept abuz de putere. Unii angajați susțin că au fost marginalizați sau înlăturați pentru că nu ar fi făcut parte din „cercul de încredere” al noii conduceri. De asemenea, sunt vizate posibile depășiri ale bugetului de protocol, achiziții discutabile și suspiciuni privind folosirea resurselor TRM în scop personal. În unele cazuri au fost depuse sesizări la poliție, inclusiv pentru dispariția unor echipamente tehnice dintr-un departament-cheie. Reacția lui Vlad Țurcanu: „Niște oameni care și-au pierdut influența încearcă să ne denigreze” Într-o reacție publicată pe rețelele sociale, directorul TRM a respins acuzațiile și a afirmat că investigația reprezintă un atac orchestrat de persoane deranjate de reformele interne. „Niște oameni care și-au pierdut influența la TRM încearcă să ne construiască din frânturi o imagine de șefi aroganți și abuzivi. Noi n-am făcut decât să ne luăm în serios sarcina de a schimba la față TRM, chiar dacă a trebuit să ne batem cu ‘greii’ din televiziune”, a declarat Țurcanu. Directorul afirmă că în spatele criticilor s-ar afla foști angajați care ar fi beneficiat ani la rând de resursele instituției, în timp ce aceasta se afla „într-o paragină tehnică și morală”. Tot el susține că unele dintre persoanele intervievate în investigație ar avea propriile probleme: dispariția unor echipamente de zeci de mii de lei sau folosirea neautorizată a cardului corporativ pentru taxiuri în mai multe capitale europene. La scurt timp după publicarea investigației, Vlad Țurcanu a anunțat că renunță la clauza contractuală care îi garanta compensații de 1,5 milioane de lei în cazul unei eventuale demiteri înainte de expirarea mandatului. 

Dmitri Constantinov demisionează din funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Funcționarul susține că nu au existat presiuni asupra sa și că dorește să aibă grijă de sănătate. „Nu a existat nicio presiune asupra mea din partea niciunei părți, nicio instrucțiune, nimic. Am decis pur și simplu să mă concentrez pe sănătatea mea. Mai ales că am 90 de zile de concediu neutilizat”, a spus el într-un mesaj video.Dmitri Konstantinov a condus Adunarea Populară din 4 februarie 2022.

O fetiță de doar 2 ani și-a pierdut viața, joi seară, la o clinică stomatologică din București, în urma unei intervenții efectuate sub anestezie generală. Copila a intrat în stop cardio-respirator la scurt timp după procedură, iar medicii nu au reușit să o resusciteze, în ciuda eforturilor repetate. Poliția Capitalei și autoritățile sanitare au deschis anchete ample pentru a stabili împrejurările tragediei. Fetița fusese adusă la clinică împreună cu mama sa pentru două intervenții la carii, care necesitau anestezie profundă. La aproximativ 20 de minute după sedare, copila a intrat în stop cardio-respirator. Deși a fost apelat numărul unic de urgență 112, manevrele de resuscitare nu au avut succes, medicii declarând ulterior decesul. Poliția a confirmat incidentul printr-un comunicat oficial. „La data de 13 noiembrie 2025, în jurul orei 19:30, Secţia 10 Poliţie a fost sesizată, prin 112, că un copil a intrat în stop cardio-respirator într-o clinică din Sectorul 3. Echipajele medicale au efectuat manevre de resuscitare, însă, din nefericire, a fost declarat decesul minorei”, a transmis instituția. Cazul este acum anchetat de Serviciul Vătămări și Ucideri din Culpă, sub coordonarea Parchetului Sectorului 3. Tatăl copilei susține că fetița avea analize recente, care arătau valori hepatice de șase ori mai mari decât limita normală. Acesta afirmă că medicul anestezist fusese informat și confirmase că intervenția poate avea loc. „Soția i-a trimis analizele medicului. I-au spus că valorile la ficat sunt mărite de 6 ori. Medicul a zis că este în regulă, că putem veni. După 20 de minute de la anestezie, copilul a intrat în stop. Pe noi ne-au anunțat după o oră și ceva, iar ambulanța la fel, a venit după o oră. Au omorât-o”, a declarat tatăl, vizibil devastat. Mama fetiței a adăugat că ceruse opinia mai multor medici, care i-au spus că valorile mărite ale analizelor pot fi întâlnite la copii mici. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că există suspiciuni privind întârzierea apelului la 112, însă a subliniat că nu poate afirma, deocamdată, dacă aceasta a influențat deznodământul: „Cu rezervă mă pronunț, dar apelul la 112 s-a efectuat cu o oarecare întârziere. Nu știu dacă această întârziere a făcut diferența. Din câte știu, medicul anestezist are experiență. Nu vreau să speculez”, a spus ministrul, adăugând că Inspecția Sanitară de Stat va efectua vineri un control amănunțit în clinică. În paralel, Colegiul Medicilor va verifica dacă protocoalele de anestezie și procedurile medicale au fost respectate. Reprezentanții clinicii au transmis un comunicat în care își exprimă regretul profund față de tragedie și spun că vor colabora cu autoritățile: „Prezentăm condoleanțe familiei îndurerate și vom pune la dispoziția anchetatorilor toate informațiile necesare”, se arată în mesaj. Clinica precizează că, în ultimii 11 ani, aceeași echipă medicală a efectuat peste 1.700 de proceduri de sedare profundă, fără incidente majore. În cursul nopții, medicii implicați în intervenție au fost audiați mai multe ore. Trupul copilului va fi preluat de Medicina Legală, iar necropsia va stabili cauza exactă a decesului.

Statul ar trebui să preia în mod transparent activele companiei Lukoil-Moldova pentru a permite controlul asupra prețurilor la combustibil și a evita înțelegerile de cartel. Declarația a fost făcută de președintele Fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. „Deținerea acestor active de către o companie de stat ar fi un beneficiu foarte mare pentru cetățeni, deoarece ar exista un control asupra prețurilor la carburanți”, a argumentat Renato Usatîi.El a adăugat că acest fapt va elimina, totodată, și orice eventuale înțelegeri de cartel între operatorii privați.Președintele Partidului Nostru a accentuat importanța ca procesul să fie realizat în mod transparent, pentru a garanta corectitudinea și eficiența acestei inițiative.Amintim că LUKOIL a intrat sub sancţiunile Statelor Unite, ce intră în vigoare la 21 noiembrie 2025. Guvernul Republicii Moldova a anunţat că va prelua infrastructura LUKOIL‑Moldova implicată în alimentarea cu combustibil la Aeroportul Chişinău, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. De asemenea, este în curs o analiză privind eventuala naţionalizare sau schimbare majoră a proprietăţii activelor LUKOIL‑Moldova, pentru a proteja securitatea energetică.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat astăzi prima sa vizită oficială la București, în calitate de șef al Guvernului, la invitația premierului României, Ilie Bolojan. Cei doi oficiali au susținut o conferință de presă comună, în cadrul căreia au reconfirmat caracterul strategic, istoric și frățesc al relației dintre cele două state și au anunțat noi proiecte comune de infrastructură, energie, transport și securitate, menite să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. Ilie Bolojan: „România va rămâne cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova în drumul său european”Premierul României, Ilie Bolojan, a salutat rezultatele alegerilor din Republica Moldova din 28 septembrie, subliniind că scrutinul a demonstrat „implicarea, spiritul civic și sprijinul ferm al cetățenilor pentru parcursul european al țării”.„România a fost, este și va rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al Republicii Moldova. Faptele o demonstrează”, a declarat Bolojan.Oficialul român a menționat o serie de proiecte bilaterale majore, aflate în derulare sau planificare, între care: interconectarea energetică prin linia electrică Suceava–Bălți, reabilitarea și electrificarea căii ferate Iași–Ungheni cu sprijin european, construcția podului rutier de la Ungheni, care va fi conectat la autostrada A8 – primul pod peste Prut construit în ultimele șase decenii, facilitarea trecerii frontierei prin introducerea controlului coordonat și modernizarea infrastructurii de frontieră, creșterea investițiilor companiilor românești în Republica Moldova.Bolojan a subliniat că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și va continua să sprijine reformele și aderarea acesteia la Uniunea Europeană:„Aderarea la Uniunea Europeană este singura opțiune capabilă să răspundă aspirațiilor cetățenilor Republicii Moldova. România va rămâne o voce puternică în sprijinul acestui obiectiv și va pleda pentru deschiderea rapidă a primelor clustere de negociere la nivel european.” Alexandru Munteanu: „România a fost și rămâne casa noastră, sprijinul nostru și partenerul nostru de viitor”Premierul Alexandru Munteanu a început declarația sa printr-un mesaj emoționant de recunoștință:„Sunt onorat că am prima vizită externă la București, o a doua casă pentru cetățenii noștri. Împărtășim aceeași limbă, aceeași istorie și construim o moștenire comună pentru generațiile viitoare.”Șeful Executivului de la Chișinău a vorbit despre transformarea relației dintre cele două țări, de la „garduri de fier” la „punți trainice” de cooperare – energetice, rutiere, feroviare, culturale și educaționale.Munteanu a subliniat că integrarea europeană este „cea mai solidă punte” care unește Republica Moldova și România:„Aspirațiile noastre europene au învins într-o luptă crâncenă cu dezinformarea, corupția și tentativele de destabilizare. Am demonstrat că Republica Moldova aparține familiei europene, iar România ne-a fost alături la fiecare pas.”Premierul moldovean a enumerat o serie de proiecte prioritare ale agendei comune Chișinău–București: dezvoltarea infrastructurii energetice regionale: liniile Vulcănești–Chișinău (finalizată în proporție de 90%), Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz; participarea Republicii Moldova la proiectul gazier Neptun Deep și la construcția noului bloc de la Cernavodă; conectarea infrastructurii rutiere și feroviare, inclusiv podul Ungheni și noul pod planificat la Albița, precum și relansarea liniei feroviare Cantemir–Fălciu; extinderea cooperării în securitatea cibernetică și protecția infrastructurii critice; intensificarea parteneriatului cultural și educațional, prin peste 100 de proiecte comune în cercetare, carte, teatru și film.„România este principalul nostru partener comercial și investitor, cu peste 1.600 de companii active în Republica Moldova. Planul nostru este să trecem de la statutul de țară ajutată la cel de stat care contribuie la securitatea și prosperitatea regională”, a afirmat Munteanu.Premierul moldovean a ținut să clarifice și unele afirmații recente „rupte din context”, reafirmând solidaritatea totală cu România:„România este atât de legată de soarta noastră, încât orice succes al României ne bucură, iar orice regres ne doare. La mai mult și la mai mare!”

La data de 13 noiembrie, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat sentința de condamnare în privința președintelui Oficiului Teritorial Florești al fostului Partid Politic „Șor”, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Inculpatul a recunoscut integral vinovăția, până la începerea cercetării judecătorești, cauza penală fiind examinată în procedură simplificată. Respectiv, instanța i-a aplicat o pedeapsă de 3 ani de închisoare, dintre care 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar 1 an cu suspendare, acesta fiind considerat perioadă de probațiune. De asemenea, inculpatul a fost privat de dreptul de a deveni membru al partidelor politice, de a ocupa funcții în organele centrale și organizațiile teritoriale ale partidelor politice, de a exercita activități legate de organizarea contabilă și financiară în cadrul acestora, de a participa la activități cu caracter politic, de a deține funcții publice și de a exercita activități în sfera publică, pe o durată de 5 ani. Până la rămânerea definitivă a sentinței, inculpatului i-a fost aplicată măsura arestului preventiv, fiind luat sub strajă din sala de ședințe. Totodată, din contul inculpatului a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de peste 8 milioane de lei, reprezentând mijloace bănești utilizate la comiterea infracțiunii. Potrivit probatoriului administrat de către Procuratura Anticorupție, în comun cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate, inculpatul, activând în calitate de Președinte al Oficiului Teritorial Florești al fostului Partid Politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 19.06.2023 şi radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice în data de 23.01.2024), știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat, condus de Ilan Șor, și împreună cu alți membri ai partidului, ar fi contribuit la acceptarea acestei finanțări ilegale, oferind informații și resurse pentru susținerea partidului. Astfel, inculpatul ar fi acceptat prin complicitate, în mod conștient, să primească bani din partea grupului criminal, în mărime de peste 8 milioane de lei, bani obținuți ilegal și folosiți pentru activitățile partidului (organizarea protestelor și remunerarea participanților), cu scopul de a influența politica din Republica Moldova și de a obține putere prin mijloace ilegale. Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Acuzatorul de stat urmează să decidă necesitatea contestării acesteia.

Liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, a devenit laureat al „Premiului Lenin” oferit de Comitetul Central al Partidului Comunist din Federația Rusă (PCFR). Decizia a fost luată pe 10 noiembrie, în cadrul unei ședințe a prezidiului partidului, desfășurate la Moscova și conduse de liderul comunist rus, Ghennadi Ziuganov.Potrivit comunicatului PCFR, alături de Voronin, distincția a mai fost acordată liderului nord-coreean Kim Jong Un, directorului general al Uzinei Kirov, Serghei Serebriakov, agenției de presă chineze „Xinhua” și artistului poporului al URSS, Vladislav Cernușenko.Într-o declarație de presă făcută pe 13 noiembrie, Vladimir Voronin a afirmat că „Premiul Lenin” are „o importanță extraordinară” pentru el, subliniind că întreaga sa activitate politică s-a desfășurat sub stindardul ideologiei comuniste și al lui Vladimir Lenin.„Are o importanță extraordinară, deosebită acest premiu. Am 60 de ani de când sunt în rândurile partidului și în rândurile comuniștilor. Am format aici, din nou, organizația republicană a Partidului Comuniștilor, de patru ori am învins în alegerile parlamentare, de două ori președintele republicii – și toate acestea sub drapelul comunist, sub numele lui Lenin. Pentru mine asta este sensul vieții mele”, a declarat Voronin, citat de Newsmaker.md.

Procuratura Generală din Istanbul a finalizat ancheta împotriva fostului primar al orașului, Ekrem İmamoğlu, și a cerut o pedeapsă record de până la 2.352 de ani de închisoare, relatează presa turcă, citând declarațiile procurorului Gürlek.Potrivit acuzațiilor, İmamoğlu ar fi provocat un prejudiciu de aproximativ 160 de miliarde de lire turcești (circa 3,8 miliarde de dolari) adus bunurilor publice de-a lungul unui deceniu. Dosarul a fost deja transmis instanței, iar procesul se anunță a fi unul dintre cele mai răsunătoare din istoria recentă a Turciei.Susținătorii fostului edil, considerat principalul rival politic al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, califică acuzațiile drept fabricate și motivate politic. Ei afirmă că actualul lider de la Ankara nu i-ar fi iertat popularitatea în creștere și victoria surprinzătoare în alegerile locale din 2019, când İmamoğlu a obținut primăria Istanbulului, oraș controlat de zeci de ani de partidul lui Erdoğan.

Ofițerii Inspectoratului General al Poliției, în comun cu procurorii PCCOCS, au destructurat un grup criminal organizat specializat în contrabandă cu țigarete. Gruparea transporta ilegal produse de tutungerie peste frontiera de stat, folosind ruta feroviară Chișinău–București. Potrivit informațiilor acumulate, printre persoanele implicate s-ar număra și angajați ai Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, care ar fi profitat de funcțiile lor pentru a facilita scoaterea ilicită a mărfurilor accizabile din țară. La 10 noiembrie, oamenii legii, cu suportul mascaților din BPDS „Fulger”, au efectuat mai multe percheziții simultane la domiciliile suspecților, în depoul de locomotive și vagoane din Chișinău, dar și în trenul de pe cursa Chișinău–București. În urma acțiunilor, în incinta depoului feroviar din Chișinău au fost descoperite peste 120.000 de țigarete, ascunse și pregătite pentru a fi transportate prin contrabandă. Totodată, de la unul dintre figuranți au fost ridicate sume de bani în valoare de 50.000 de lei și 4.755 de euro. Ancheta este în desfășurare, autoritățile continuând acțiunile procesual-penale pentru identificarea tuturor persoanelor implicate și stabilirea întregului mecanism infracțional. Conform legislației în vigoare, persoanele găsite vinovate de comiterea infracțiunii de contrabandă riscă între 4 și 10 ani de închisoare, în cazul în care valoarea mărfurilor accizate depășește 400 de mii de lei sau cantitatea de țigarete depășește 120.000 de bucăți.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat prima sa vizită oficială externă la București, unde s-a întâlnit cu președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni. „Sunt onorat să am prima vizită externă la București. Am discutat cu Președintele României, Nicușor Dan, despre relația noastră specială, întemeiată pe legătura indivizibilă dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a scris Munteanu într-o postare pe rețelele sociale. Șeful Executivului de la Chișinău a subliniat sprijinul constant oferit de România Republicii Moldova și a menționat că relațiile bilaterale vor continua să se aprofundeze în multiple domenii. „România a fost mereu alături de noi, iar acum ne oferă încredere și sprijin în parcursul nostru european. Continuăm împreună proiectele care creează tot mai multe punți între oameni: interconectarea energetică, infrastructura comună, libera circulație, cooperarea economică, educațională și culturală”, a adăugat Munteanu. Premierul a mai precizat că există o agendă clară pentru următorii 10 ani, menită să aducă rezultate concrete pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a lansat un mesaj misterios pe rețelele sociale, avertizând că Republica Moldova riscă să piardă drumul european dacă lupta împotriva corupției rămâne doar la nivel declarativ. „Dacă Moldova riscă să clacheze drumul european, este pentru că lupta cu corupția și interesele continuă să rămână mai mult o lozincă decât acțiuni serioase”, a scris Nemerenco. Ea a criticat dur practicile de nepotism și lipsa meritocrației din instituțiile statului, pe care le consideră principala frână în dezvoltarea țării: „Nănășismul, cumătrismul, verișorismul, nemurismul, amicismul, protecționismul, lipsa totală a meritocrației în ascensiunea profesională a multora, standardele duble, sunt drumul cel mai sigur pentru a prăvăli tot ce înseamnă dezvoltarea țării. O spun în deplină cunoștință de cauză.” Fosta ministră a subliniat și dificultățile întâmpinate de cei care încearcă să lupte cu aceste fenomene: „Cei puțini care îndrăznesc să lupte cu această hidră, sunt trași repede pe dreapta, și exemple din astea cât duce trenul.” Ala Nemerenco a ținut să precizeze că mesajul său nu are legătură cu funcția pe care a deținut-o și că nu își dorește o nouă revenire în Guvern: „Am fost ministru în trei guverne și chiar nu cred că trebuie să mai fiu în vreo alte trei. Este despre altceva — integritate, meritocrație, lupta cu corupția și fenomenele descrise mai sus, de care încă mulți decidenți nu se pot debarasa.”

Președintele american Donald Trump a semnat legea privind finanțarea temporară a guvernului federal, punând capăt celui mai lung „shutdown” (blocaj bugetar) din istoria Statelor Unite, care a durat 43 de zile. Potrivit agenției Reuters, Trump a promulgat documentul la doar câteva ore după ce acesta a fost aprobat de Camera Reprezentanților cu 222 de voturi pentru și 209 împotrivă. Proiectul fusese adoptat de Senat cu câteva zile înainte. Șase democrați au votat alături de republicani, sprijinind legea. Semnarea actului legislativ permite revenirea la muncă a aproximativ 700.000 de angajați federali, care au fost trimiși în concediu forțat și neplătit pe durata blocajului. Cu toate acestea, procesul de reluare completă a activității instituțiilor ar putea dura câteva zile. Noua lege reprezintă un compromis politic, întrucât prevede finanțarea guvernului doar până la data de 30 ianuarie 2026. Rămâne însă nerezolvată disputa privind extinderea facilităților fiscale din cadrul Legii privind asistența medicală accesibilă (Obamacare), solicitare susținută de majoritatea democraților. Blocajul bugetar a fost rezultatul celui mai dur conflict dintre republicani și democrați de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, la începutul acestui an. În timpul crizei, activitatea multor instituții federale a fost paralizată, iar administrația Trump a ordonat inclusiv reducerea numărului de zboruri comerciale la nivel național și suspendarea temporară a celei mai mari programe de asistență alimentară din SUA. În total, circa 700.000 de funcționari publici au fost afectați direct – mulți dintre ei, inclusiv militari activi, polițiști și agenți din aeroporturi, au continuat să lucreze fără a fi plătiți. Economiștii estimează că blocajul a redus produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite cu peste o zecime de punct procentual pentru fiecare săptămână de nefuncționare, deși se așteaptă ca o mare parte din pierderi să fie recuperate în lunile următoare. Publicația Axios a relatat anterior că, în timpul „shutdown”-ului, SUA au fost nevoite să suspende exporturi de armament în valoare de peste 5 miliarde de dolari către aliați NATO și Ucraina. Printre livrările amânate s-ar număra rachete AMRAAM, sisteme Aegis și lansatoare HIMARS destinate Danemarcei, Croației și Poloniei – echipamente care, potrivit surselor, ar fi putut fi direcționate ulterior și către Ucraina.

Un motiv important pentru care FMI a blocat două tranșe — iar șansele de reluare a negocierilor în decembrie sunt aproape inexistente — ține de starea Procuraturii Anticorupție. În loc să consolidăm instituția, guvernarea practică artificii de tip PACO, depune eforturi să o subordoneze politic și a făcut tot posibilul ca șeful ei, dna Veronicei Dragalin să-și dea demisia.Rezultatul: în loc să întărim mecanismele anticorupție, le slăbim definitiv.Consecința imediată: țara pierde două tranșe, echivalente cu aproximativ 2,9 miliarde lei, și își reduce dramatic șansele de a negocia un nou program.Fără o Procuratură anticorupție credibilă, partenerii externi nu pot oferi încredere — iar banii rămân în așteptare.Situația nu este doar financiară, dar de funcționalitate a sistemului economic din țară și mecanisme eficiente de protecție a banului public.Autor: Veaceslav Ioniță

Deputaţii din Kazahstan au adoptat miercuri mai multe amendamente pentru a interzice promovarea „orientărilor sexuale netradiţionale” în spaţiul public şi în mass-media din această ţară, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Camera inferioară a parlamentului a anunţat într-un comunicat că a luat „măsuri pentru a proteja copiii de conţinutul dăunător sănătăţii şi dezvoltării lor”.„Difuzarea de informaţii care glorifică pedofilia şi/sau orientările sexuale netradiţionale este interzisă în spaţiile publice, în mass-media, în reţelele de telecomunicaţii şi pe platformele online”, se arată în text.Mai multe ONG-uri, inclusiv Human Rights Watch şi Amnesty International, le-au cerut marţi parlamentarilor kazahi să respingă aceste amendamente la mai multe legi, care încă trebuie aprobate de Senat, loial liderului kazah Kassîm-Jomart Tokaev.În martie, preşedintele Tokaev a criticat „aşa-numitele valori morale democratice, inclusiv drepturile LGBT, impuse multor ţări timp de decenii”, în special prin intermediul ONG-urilor care „s-au amestecat grosolan în afacerile lor interne”.

O companie care a fost administrată anterior de deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maria Acbaș, este menționată într-un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din anul 2023, care ar semnala transferuri suspecte de aproape 20 de mii de euro provenite dintr-o rețea asociată oligarhului condamnat Ilan Șor.Potrivit documentului, făcut public parțial pe mai multe canale de Telegram, firma „Doksancom” SRL, administrată de Acbaș, ar fi primit 19.779 de euro prin intermediul unor persoane interpuse — Victor Guțuleac, vizat anterior în anchete privind spălarea banilor, și Igor Shved, cetățean rus și israelian considerat apropiat grupării Șor.Raportul SIS indică faptul că transferurile ar fi avut loc între 12 și 24 octombrie 2023, în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Banii ar fi fost trimiși din conturi ale Eurasian Bank din Kazahstan către mai mulți agenți economici și autorități locale din Orhei, Găgăuzia și Taraclia — regiuni despre care serviciul de informații susține că s-ar afla sub influența rețelei lui Ilan Șor.Subiectul a devenit public după ce fragmente din raport au fost publicate online, fiind ulterior comentate de liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a acuzat-o pe Acbaș că ar fi beneficiat indirect de fonduri ilegale. Maria Acbaș: „Am prevenit băncile și am informat autoritățile”Contactată pentru reacție, deputata PAS neagă orice implicare și susține că a informat organele de drept imediat ce a aflat despre transfer.„De acești bani nici nu ne-am atins. Am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar ei au ajuns. Ulterior, banii au fost blocați și retrași de bancă. Am oferit declarații la Centrul Național Anticorupție (CNA)”, a declarat Maria Acbaș.Ea a explicat că firma „Doksancom” a fost inclusă pe o listă a agricultorilor afectați de secetă, întocmită de Comitetul Executiv al Găgăuziei, fără ca ea să cunoască originea fondurilor. Compania „Doksancom” și activitatea economicăFondată de Maria Acbaș, „Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă cu peste 800 de vaci de rasă Holstein și deține fabrica „Oloi Pak” SRL, care produce lactate sub brandul „Sana”. De-a lungul anilor, compania a beneficiat de peste 24 de milioane de lei în subvenții din partea Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA).Până în prezent, Partidul Acțiune și Solidaritate nu a venit cu o reacție oficială la aceste informații.Maria Acbaș, originară din Găgăuzia, a intrat în politică în 2021, când a candidat din partea Partidului „Congresul Civic”, iar ulterior s-a alăturat PAS. În 2025, a devenit deputată, fiind promovată ca reprezentantă a formațiunii în autonomia găgăuză. În trecut, ea a fost decorată cu Ordinul „Gloria Muncii” de către fostul președinte Igor Dodon.

Președintele fracțiunii Partidului Nostru din Parlamentul Republicii Moldova, Renato Usatîi, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, a participat la o întrevedere cu membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României. „Am discutat despre necesitatea unui dialog constructiv, bazat pe interesele cetățenilor țărilor noastre, dar și pe contextul mai larg al securității regionale. Cred că doar prin cooperare sinceră și deschisă putem asigura stabilitate, siguranță și dezvoltare în regiunea noastră”, a declarat Renato Usatîi.O delegație a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României se află într-o vizită în Republica Moldova în perioada 11 – 13 noiembrie. Delegația este condusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei.

Avocatul lui Vlad Plahotniuc, Lucian Rogac, a făcut o declarație în care acuză încălcarea dreptului la apărare și afirmă că ritmul impus de instanță în dosarul fraudei bancare ridică suspiciuni de ingerință politică, notează Telegraph.md. „Vlad Plahotniuc continuă să fie limitat în construirea apărării în cadrul dosarului care este examinat de instanță într-un ritm alert, fapt ce trezește suspiciuni de subtext politic. Această viteză, cu câte trei-patru ședințe pe săptămână, raportată la complexitatea cauzei, ridică probleme serioase de proporționalitate și de respectare a dreptului la apărare. Constatăm că din cauza limitărilor de ordin temporal, tehnic și informațional, domnul Plahotniuc este nevoit să aleagă între participarea la ședințele de judecată și examinarea detaliată a volumelor dosarului”, a declarat avocatul Lucian Rogac.Potrivit acestuia, fostul lider democrat este izolat, fără acces la documentele originale și la mijloacele tehnice necesare pentru a-și pregăti apărarea.„Reiterăm, clientul nostru este izolat, deținut într-un regim restrictiv și în imposibilitate de a verifica acuzațiile, ceea ce duce la dezechilibru procedural și încălcări ale principiilor unui proces echitabil. Domnul Plahotniuc nu are acces la documentele originale și nici la mijloace tehnice adecvate pentru analizarea materialelor probatorii. El nu poate să facă nici precizările necesare, pentru că are o limită de minute pentru comunicare, pe care le păstrează pentru discuțiile cu avocații și cu familia”, a explicat Lucian Rogac.Apărarea subliniază disproporția dintre timpul și resursele de care a dispus acuzarea și condițiile restrictive impuse inculpatului.„În așa condiții și în doar 14 zile, domnul Plahotniuc a fost nevoit să examineze cele aproximativ 100 de volume, în timp ce dosarul fraudei bancare a fost instrumentat pe parcursul ultimilor zece ani de mai multe grupuri de anchetă cu peste 100 de procurori și ofițeri de urmărire penală și de investigație, așa cum ați văzut că s-a scris și în presă. Acest fapt dezvăluie resursele enorme umane și de timp, precum și infrastructura instituțională de care a beneficiat acuzarea în pregătirea dosarului”, a menționat avocatul Lucian Rogac.El a atras atenția și asupra ritmului neobișnuit de rapid în care sunt audiați martorii, considerând acest fapt un semn de lipsă de transparență.„Am văzut cum în doar câteva ședințe au fost audiați 39 de martori, din totalul de 51 de martori preconizați, lucru care deja a început să fie privit cu suspiciune. Acest ritm dubios de rapid ne demonstrează a câta oară că nu se vrea un proces transparent, ci o simulare ordinară. O grabă ce denotă o ingerință a politicului în dosarul dlui Vlad Plahotniuc”, a declarat Lucian Rogac.Apărarea consideră că procesul se desfășoară aproape exclusiv din perspectiva acuzării, contrar principiului egalității armelor prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.„Apărarea consideră că acest dezechilibru evident între resursele acuzării și posibilitățile apărării contravine principiului egalității armelor, consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Practic, procesul se desfășoară aproape exclusiv din perspectiva acuzării, fără ca persoanei judecate să i se asigure condițiile necesare pentru a contesta probele și a-și construi apărarea. Totodată, menținerea în arest preventiv amplifică această disproporție. Domnul Plahotniuc nu prezintă pericol social și a demonstrat cooperare deplină cu autoritățile, inclusiv prin faptul că a solicitat personal extrădarea în Republica Moldova. Argumentele invocate privind riscul de influențare a martorilor nu pot fi considerate temeinice, întrucât în mare parte aceștia au fost deja audiați în instanța de judecată”, a precizat avocatul Lucian Rogac.În final, apărătorul a declarat că speră ca procesul să fie guvernat de rațiune și de respectarea normelor legale, nu de interese politice.„Sperăm în continuare la rațiune și de normele legale internaționale în proces și că acesta nu se va transforma într-un spectacol regizat în interese politice, prin care autoritățile să simuleze investigarea și pretinsa finalizare a dosarului fraudei bancare, în detrimentul unui proces echitabil și care să respecte toate regulile unei societăți democratice. Compromiterea prin abuz politic și instituțional a unui dosar atât de important este ultimul lucru pe care și-l dorește societatea”, a concluzionat Lucian Rogac.

Poliția din Strășeni a fost sesizată despre producerea unui grav accident rutier la ieșirea din satul Lozova, pe traseul R-25, între localitățile Lozova și Micleușeni. La fața locului, preliminar polițiștii au stabilit că un bǎrbat de 65 de ani, conducând cu vitezǎ excesivǎ un Mitsubishi, a pierdut controlul mașinii, ieșind pe contrasens și tamponând frontal un Suzuki, condus de o femeie de 58 de ani.În urma impactului, șoferul și doi pasageri din Mitsubishi, cu vârste de 35 și 36 de ani, au decedat pe loc.Conducătoarea autoturismului Suzuki a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Polițiștii investighează toate circumstanțele producerii accidentului.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat astăzi, 12 noiembrie, în cadrul ședinței sale, denunțarea a șapte acorduri semnate anterior cu statele membre ale Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit autorităților, măsura face parte din procesul de aliniere a cadrului legislativ, economic și instituțional al țării la standardele Uniunii Europene. Printre documentele denunțate se numără Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Potrivit Guvernului, denunțarea acestui acord nu va afecta regimul actual de călătorii al cetățenilor Republicii Moldova, întrucât țara noastră are deja acorduri bilaterale de călătorie fără vize cu majoritatea statelor CSI. Decizia va avea impact doar asupra relațiilor cu Republica Tadjikistan și Republica Kârgâză, cu care nu există asemenea înțelegeri. Executivul subliniază că recomandările Comisiei Europene impun ajustarea politicii naționale în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care necesită viză, în special a celor considerate cu risc crescut în materie de migrație sau securitate. În acest context, renunțarea la Acordul de la Bișkek este considerată „o decizie inevitabilă și conformă cu angajamentele de armonizare cu Uniunea Europeană”. De altfel, și alte state membre CSI au renunțat anterior la acest acord: Federația Rusă în anul 2000, Kazahstanul și Uzbekistanul în 2001, iar Turkmenistanul în 1999. Pe lângă acordul privind regimul vizelor, Guvernul a decis denunțarea și a altor șase tratate care și-au pierdut relevanța, printre care:  • acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei;  • acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru mijloacele de transport auto;  • acordul de colaborare în domeniul ecologiei și protecției mediului înconjurător;  • acordul privind principiile efectuării transporturilor militare;  • acordul referitor la perceperea impozitelor indirecte la exportul și importul de mărfuri, lucrări și servicii;  • acordul privind măsurile de ameliorare a achitărilor dintre organizațiile economice ale statelor CSI. Autoritățile argumentează că aceste colaborări nu mai corespund obiectivelor actuale de modernizare, digitalizare și ecologizare a economiei naționale, fiind înlocuite de politici și standarde compatibile cu cele ale Uniunii Europene. Până în prezent, Republica Moldova a denunțat 64 de acorduri încheiate în cadrul CSI, în cadrul unui proces continuu de revizuire și adaptare a angajamentelor internaționale, în conformitate cu obiectivul strategic de integrare europeană.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că un conflict militar între Europa și Rusia devine tot mai probabil, subliniind că Serbia se află „între ciocan și nicovală” și trebuie să-și consolideze armata pentru a-și proteja suveranitatea. „Războiul între Europa și Rusia devine tot mai probabil. Ne aflăm între ciocan și nicovală. Trebuie să fim atenți și să ne descurcăm cum putem. În același timp, trebuie să continuăm să ne întărim armata. Ne înarmăm în mod rațional și vom continua să investim sume semnificative pentru a putea apăra țara”, a declarat Vučić în cadrul unei emisiuni la televiziunea Pink. Comentariile liderului sârb vin după declarațiile șefului Statului Major al armatei franceze, generalul Fabien Mandon, care a avertizat că Franța trebuie să fie pregătită pentru un posibil război cu Rusia în următorii 3–4 ani. Totodată, forțele britanice ar fi deja implicate într-un conflict „hibrid” cu Rusia, potrivit relatărilor presei internaționale. Militari ai regimentului RAF Regiment au fost trimiși pe continent pentru a sprijini guvernul belgian în protejarea spațiului aerian, aeroporturilor și infrastructurii critice împotriva unor dronelor suspectate a fi de origine rusească. Fostul comandant al forțelor terestre canadiene a avertizat, la rândul său, că riscul extinderii războiului din Ucraina în afara granițelor sale este „atât de mare pe cât își doresc liderii statelor autoritare”.

Vicepreședintele fracțiunii parlamentare Partidul Nostru, Elena Grițco, a declarat că parcursul politic al echipei conduse de Renato Usatîi a fost lung și anevoios, dar rezultatul obținut la alegerile parlamentare din 28 septembrie reprezintă o confirmare a încrederii cetățenilor. „Cred că suntem unicul partid din Republica Moldova care a trecut prin atâtea perioade și atâtea probleme și astăzi, la justa valoare, facem parte din acest Parlament”, a declarat Elena Grițco, la One TV. Deputata a subliniat că formațiunea sa reprezintă o premieră pe scena politică, întrucât a reușit să obțină încrederea alegătorilor în pofida dificultăților: „Oamenii ne-au încredințat votul lor să îi reprezentăm, să le fim vocea, și de asta responsabilitatea este foarte mare. Nu doar pentru cei care ne-au susținut, ci și pentru toți cetățenii Republicii Moldova”. Elena Grițco a accentuat importanța transparenței și a onestității în activitatea parlamentară: „Noi nu vom trișa, nu vom minți la tribună și în afara tribunii sau în culise. Cum am fost sinceri 11 ani în fața cetățenilor, așa vom rămâne. Interesul național pentru fracțiunea Partidului Nostru este cel mai important și asta vom face.” În același timp, Elena Grițco a anunțat că formațiunea a venit în noul parlament pregătită cu un set de inițiative legislative: „Partidul Nostru a venit deja pregătit cu 29 de proiecte de legi. Urmează primele ședințe organizatorice ale Parlamentului, iar de săptămâna viitoare începem să muncim. Vom veni cu argumente pe fiecare poziție, pe fiecare proiect, și sunt proiecte elaborate doar în interesul Republicii Moldova și al cetățenilor.” În încheiere, deputata și-a exprimat speranța că inițiativele propuse vor fi sprijinite de toate forțele politice care pun pe primul loc interesul național: „Sper foarte mult că aceste proiecte vor fi susținute de toți cei care retrăiesc sincer pentru vectorul Republicii Moldova, interesul național și cetățeanul.” 

Bulgaria mai are rezerve de benzină pentru aproximativ o lună și de motorină pentru 50 de zile, în timp ce se pregătește pentru intrarea în vigoare a sancțiunilor impuse de Statele Unite companiei ruse Lukoil, care deține cea mai mare rafinărie de petrol din țară și o mare parte din infrastructura de stocare și transport a combustibililor, relatează Reuters, citată de portalul nostru. Președintele agenției naționale de rezerve de stat, Assen Asenov, a declarat pentru agenția bulgară BTA că țara dispune de stocuri suficiente pentru circa 35 de zile de benzină, dar situația ar putea deveni critică după 21 noiembrie, când sancțiunile americane împotriva Lukoil și Rosneft vor intra oficial în vigoare. Sancțiunile, impuse de SUA și Marea Britanie luna trecută, vizează principalele companii petroliere ruse și amenință operațiunile acestora din Europa. În Bulgaria, Lukoil operează rafinăria de la Burgas, una dintre cele mai mari din regiune, precum și sute de stații de alimentare. Potrivit experților în energie, Bulgaria deține o parte semnificativă a stocurilor de țiței și produse petroliere în alte țări ale Uniunii Europene, însă acestea trebuie importate urgent înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să fie afectată de sancțiuni. „Aproximativ 50% din combustibilii gata de livrare se află în alte state UE, la fel și o parte din țiței. Guvernul trebuie să activeze aceste contracte cât mai curând posibil”, a declarat Martin Vladimirov, directorul Programului Energie și Climă al Centrului pentru Studiul Democrației din Sofia. Totuși, ministrul Energiei, Zhecho Stankov, a avertizat că aceste stocuri suplimentare ar putea acoperi consumul intern doar pentru patru sau cinci zile. El a adăugat că principala prioritate a sa este menținerea unui dialog constant cu Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA (OFAC), pentru a obține permisiunea ca rafinăria Burgas să continue activitatea și după 21 noiembrie. „Piața este în continuare bine aprovizionată”, a dat asigurări Stankov. Pentru a preveni o criză energetică, guvernul de la Sofia a adoptat mai multe măsuri de urgență, inclusiv interzicerea temporară a exporturilor de combustibili (în special motorină și combustibil de aviație) către statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, Parlamentul bulgar a aprobat recent o lege care permite preluarea rafinăriei de la Burgas de către stat și vânzarea acesteia unui nou proprietar, pentru a o proteja de efectele sancțiunilor americane. Săptămâna aceasta, autoritățile bulgare au efectuat inspecții și măsuri de securitate suplimentare la rafinăria Burgas, descriind acțiunile drept „măsuri pentru protejarea infrastructurii critice”. Bulgaria urmează să adopte euro ca monedă oficială la 1 ianuarie 2026, iar o eventuală criză a carburanților ar putea pune presiune suplimentară asupra economiei țării.

Fostul ministru al Justiției, în prezent avocat, Fadei Nagacevschi, a comentat evoluțiile din dosarul care îl vizează pe Vlad Plahotniuc, subliniind necesitatea respectării principiilor legale și a echilibrului în actul de justiție, scrie Telegraph.md. „Furtul miliardului și lupta împotriva marii corupții rămân teme centrale pentru parcursul european al Republicii Moldova. Ele reprezintă nu doar obligații morale față de cetățeni, ci și criterii fundamentale de evaluare din partea Uniunii Europene. Tocmai de aceea, modul în care statul gestionează aceste dosare trebuie să fie ireproșabil din punct de vedere al legalității, transparenței și respectării drepturilor procesuale”, a declarat Nagacevschi.El a remarcat că, în cazul Plahotniuc, „se conturează tot mai puternic impresia că viteza a devenit mai importantă decât rigoarea. Examinarea dosarului pare să se desfășoare într-o manieră grăbită, cu accente de spectacol, ceea ce ridică semne de întrebare privind corectitudinea procedurii”.Fostul ministru a amintit că „în faza anterioară, autoritățile aproape au blocat demersurile de extrădare, preferând să transforme subiectul într-un instrument de imagine. Astăzi, aceleași instituții par să fi trecut brusc la extrema cealaltă – o grabă care poate compromite însăși esența actului de justiție”.„De ce această schimbare de ritm? Cum se explică faptul că, deși peste 140 de procurori și ofițeri au investigat frauda bancară mai bine de un deceniu, inculpatului și apărării sale nu li se acordă un termen rezonabil pentru a studia materialele cauzei și pentru a-și formula o apărare solidă?”, se întreabă Nagacevschi, menționând că răspunsul „deși inconfortabil, este evident”.„Pentru unii actori politici, o condamnare rapidă ar însemna capital electoral facil și control asupra unei narațiuni populare: ‘justiția care acționează’. Pentru alții, miza este profesională – un succes răsunător într-un dosar de rezonanță poate deveni rampă de lansare”, a adăugat acesta.Nagacevschi avertizează însă că „astfel de calcule conjuncturale pot produce efecte contrare. O condamnare obținută prin încălcarea garanțiilor procesuale riscă să fie infirmată ulterior de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, transformându-l pe Plahotniuc în ‘prigonit politic’. În plus, ar delegitima efortul general de reformare a justiției, ar slăbi încrederea publică și ar oferi exact celor criticați argumente pentru a se prezenta drept victime ale sistemului”.El a făcut trimitere la experiențele altor state post-sovietice, subliniind că „graba în dosare de înaltă corupție se plătește scump – prin pierderea credibilității și prin stagnarea procesului de integrare europeană”.„Uniunea Europeană nu solicită rezultate spectaculoase, ci consecvență și respect față de principiile statului de drept”, a subliniat fostul ministru.În final, Fadei Nagacevschi a concluzionat: „Republica Moldova are de ales între două modele: justiția grăbită, dictată de presiuni politice, și justiția riguroasă, care își câștigă autoritatea prin corectitudine și echilibru. Prima poate oferi beneficii pe termen scurt; a doua – legitimitate și credibilitate pe termen lung. Iar fără acestea din urmă, integrarea europeană riscă să rămână doar o promisiune, nu o realitate.” Ieri, au apărut informații despre grupurile de urmărire penală din care au făcut parte 140 de procurori, ofițeri de investigație și ofițeri de urmărire penală, care au lucrat la aceste dosare timp de 11 ani. Aceștia au avut la dispoziție toate instrumentele și posibilitățile tehnice, în contrast cu persoanele învinuite, care sunt ținute închise, izolate și fără condiții adecvate pentru a-și pregăti apărarea.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii Procuraturii municipiului Chișinău, documentează un caz de trafic de influență, în cadrul unui dosar pornit în luna mai 2025, în care este cercetată șefa unui centru multifunctional din cadastral al Agenției Servicii Publice (ASP).Funcționara este bănuită că ar fi pretins și primit 15.000 de euro mită de la administratori ai mai multor saloane specializate în dermatologie și chirurgie estetică din Republica Moldova și România în schimbul perfectării unor diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, fără ca beneficiarii să fi urmat efectiv studiile respective.Totodată, persoana vizată ar fi susținut că are influență asupra unor factori de decizie din domeniul educației și sănătății din Republica Moldova, promițând că poate facilita recunoașterea și echivalarea diplomelor din străinătate. Astfel, deținătorii diplomelor false, fără pregătire profesională reală, ar fi putut obține dreptul de a efectua proceduri medicale și estetice în saloanele din țară.Cazul, documentat de CNA mai bine de 6 luni,  evidențiază un fenomen alarmant pentru siguranța publică – corupția și falsificarea calificărilor profesionale în domeniul medicinei estetice, prin care persoane necalificate ajung să desfășoare activități cu impact direct asupra sănătății cetățenilor. Persoana bănuită a fost reținută pentru 72 de ore, iar investigațiile continuă, fiind examinate mai multe denunțuri.

Consiliera municipală PAS, Zinaida Popa, a reacționat public după demisia soțului ei, Vasile Popa, din funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Într-un video postat pe rețelele sociale, aceasta a vorbit despre plecarea lui din funcție, descriind-o drept „o binecuvântare” pentru familie și o eliberare de obligațiile impuse de lege. „Este o binecuvântare pentru familia mea, pentru soțul meu, care nu mai are obligația prin lege să apere demnitatea și onoarea cuiva. Vine un moment în care nu mai trebuie să lupți cu răul, ci să urmărești cum răul singur se autodistruge. Asta este realitatea. Eu îi sunt recunoscătoare Domnului pentru absolut toate”, a declarat Zinaida Popa. Consiliera PAS a adăugat că își respectă profund soțul, pe care îl consideră „un conducător excepțional”, afirmând că „Moldova și SPPS vor mai visa un așa conducător”. Totodată, ea s-a arătat îngrijorată de direcția în care se îndreaptă țara: „Unicul regret și tristețe este pentru viitorul Republicii Moldova, care este unul sumbru în aceste condiții”, a spus Zinaida Popa. Declarațiile vin după ce Vasile Popa și unul dintre adjuncții SPPS, Vitalie Lupașcu, au fost eliberați din funcție în urma cererilor de demisie depuse de aceștia. Decretele de eliberare au fost semnate de președinta Maia Sandu, iar conducerea interimară a instituției a fost preluată de directorul adjunct Gheorghe Josanu. Cei doi au fost eliberați din funcție începând cu 11 noiembrie. Până acum, motivele exacte ale demisiilor nu au fost făcute publice. Vasile Popa fusese numit la conducerea SPPS în noiembrie 2023, după ce anterior activase drept ofițer de protecție al președintei Maia Sandu.

Guvernul Ucrainei l-a suspendat din funcție pe ministrul Justiției, Herman Galușcenko, în contextul unui dosar de corupție ce vizează foste și actuale figuri din domeniul energetic, precum și omul de afaceri Timur Mindici, apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Decizia a fost anunțată de premierul Iulia Sviridenko, care a precizat că măsura a fost luată în cadrul unei ședințe extraordinare a Executivului. „Astăzi dimineață am convocat o ședință de urgență a guvernului. Am decis să-l suspendăm pe Herman Galușcenko de la exercitarea atribuțiilor de ministru al Justiției. Interimatul va fi asigurat de vice-ministra pentru integrare europeană, Liudmila Sugak”, a declarat Sviridenko. Anterior, Herman Galușcenko a condus Ministerul Energiei, iar numele său apare acum în centrul unui amplu scandal privind presupuse „comisioane” și plăți ilegale în sectorul energetic ucrainean. Potrivit presei de la Kiev, ancheta anticorupție vizează mai multe persoane cu funcții înalte, inclusiv foști și actuali miniștri, suspectați că ar fi beneficiat de „scheme de retur” în colaborare cu cercurile de afaceri apropiate lui Mindici. Într-o reacție publică, Galușcenko a declarat că nu se agață de funcție și că decizia de suspendare este una „civilizată și corectă”: „Nu mă țin de funcția de ministru și nici nu o voi face. Consider că suspendarea pe durata anchetei este un pas corect. Îmi voi apăra reputația prin mijloace legale și îmi voi demonstra nevinovăția”, a spus oficialul ucrainean. Investigația declanșată de autoritățile anticorupție continuă, iar presa de la Kiev notează că scandalul Mindici ar putea avea implicații politice semnificative pentru actualul guvern de la Kiev.

După ce Curtea de Conturi a semnalat nereguli grave în gestionarea fondurilor publice la Compania „Teleradio-Moldova”, Parlamentul urmează să cheme la audieri conducerea instituției și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Anunțul a fost făcut de Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, care a subliniat necesitatea respectării independenței editoriale, dar și a responsabilității financiare. Președinta Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a anunțat că în perioada următoare va fi organizată o ședință publică de audieri cu participarea conducerii Companiei Publice „Teleradio-Moldova” și a Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), după publicarea raportului Curții de Conturi privind activitatea financiară a instituției pentru anii 2023–2024. „Imediat după transmiterea oficială a raportului către Parlament, vom organiza audieri publice pe platforma comisiei noastre, cu participarea managementului companiei și a Consiliului de supraveghere. Ne vom asigura că toate recomandările din raport vor fi îndeplinite”, a declarat deputata PAS, Liliana Nicolaescu-Onofrei. Aceasta a amintit că, potrivit legii, Compania „Teleradio-Moldova” are misiunea de a asigura informarea exactă, imparțială și obiectivă a publicului, garantând independența editorială și autonomia instituțională, însă aceste libertăți trebuie dublate de transparență și corectitudine în administrarea resurselor publice. Raportul Curții de Conturi, examinat la 7 noiembrie, a evidențiat depășiri bugetare de circa 21,5 milioane de lei, în special la capitolele salarii și contribuții sociale, peste limitele aprobate de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Auditorii au mai constatat că directorul general, Vlad Țurcanu, beneficiază de clauze contractuale neconforme, prin care TRM s-a obligat să-i achite 364.000 de lei la finalul mandatului și până la 1,5 milioane de lei în caz de demitere anticipată — sume care, potrivit Curții de Conturi, depășesc limitele prevăzute de lege. Totodată, peste 945.000 de lei din veniturile comerciale ale companiei au fost distribuiți drept stimulent salarial unui grup restrâns de angajați, preponderent din departamentele de publicitate și dezvoltare, fără documente justificative și fără criterii clare. Curtea de Conturi a mai identificat probleme grave privind administrarea patrimoniului imobiliar, menționând că aproximativ 9.300 de metri pătrați de spații sunt neutilizați și aflați în stare de degradare, iar Arhiva de Aur și Tezaurul Sonor sunt păstrate în condiții improprii, cu risc de deteriorare ireversibilă. „Libertate de exprimare, independență și autonomie, dar și responsabilitate majoră”, a conchis Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Șeful Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Vasile Popa, și unul dintre adjuncții instituției, Vitalie Lupașcu, au fost eliberați din funcție, ca urmare a cererilor de demisie depuse de aceștia. Decretele au fost semnate de președinta Maia Sandu, iar SPPS va fi condus acum de directorul adjunct Gheorghe Josanu. Cei doi sunt eliberați din funcție începând cu data de 11 noiembrie. Motivul exact al demisiilor nu a fost făcut public. Vasile Popa a devenit șef al SPPS în noiembrie 2023, după ce anterior a activat ca bodyguard al președintei.

Fostul premier Vlad Filat acuză guvernarea PAS de eșec în relația cu Fondul Monetar Internațional (FMI), după ce Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de finanțare în valoare de circa 170 milioane de dolari. Liderul PLDM susține că programul cu FMI a fost blocat din cauza nerealizării reformelor promise și a pierderii credibilității internaționale.Într-o postare pe rețelele de socializare, Filat afirmă că „după patru ani de împrumuturi record și promisiuni neonorate, guvernarea PAS s-a lovit de ceea ce era inevitabil: FMI a închis finanțarea”. Potrivit lui, Republica Moldova nu a mai primit ultima tranșă din programul de finanțare care a expirat în octombrie 2025, echivalentul a 2,9 miliarde lei.„Motivul este clar – reformele economice asumate nu au fost implementate. Ceea ce unii numesc ‘întârziere birocratică’ este, de fapt, o pierdere gravă de credibilitate internațională și dovada că strategia de guvernare pe datorii s-a prăbușit”, a declarat liderul PLDM.Filat critică guvernarea pentru lipsa de rezultate în domeniile-cheie convenite cu FMI – energetic, fiscal, guvernanță corporativă și lupta anticorupție.„FMI nu este o instituție politică. Când taie tranșa, o face pentru că guvernul a falsificat progresele și nu a făcut reforme reale”, a scris fostul premier, acuzând PAS că a preferat „campaniile de imagine” în locul reformelor.Liderul PLDM avertizează că lipsa finanțării FMI va pune presiune pe bugetul de stat, întrucât deficitul planificat pentru 2025 este de 18,1 miliarde lei.„Fără FMI, Guvernul nu mai are acces la finanțare externă ieftină, cu dobândă de 1,5%, și va fi forțat să se împrumute intern, la 8–10%, chiar 12%. Diferența o vor plăti cetățenii, iar băncile comerciale vor câștiga”, a menționat Filat.Potrivit fostului premier, PAS ar fi prezentat date economice manipulate pentru a menține imaginea unei guvernări stabile.„Deficitul bugetar a crescut de la 4,6 miliarde lei în 2021 la 18,1 miliarde lei în 2025. FMI nu finanțează guverne care trăiesc pe datorii și manipulează execuțiile bugetare”, afirmă Filat.Filat susține că decizia FMI ar putea genera o reacție în lanț în rândul altor parteneri financiari.„FMI nu oferă doar bani, ci și credibilitate. Când Fondul îți închide programul, UE, Banca Mondială, BERD și BEI își aliniază deciziile. În lunile următoare vom vedea întârzieri ale altor programe de sprijin extern”, a avertizat el.Vlad Filat mai afirmă că actuala guvernare a mizat pe împrumuturi și imagine, nu pe reforme.„Modelul lor a fost simplu și populist: să trăim pe datorie și să arătăm investiții doar pe hârtie. FMI nu mai plătește factura incompetenței. Moldova rămâne cu datorii uriașe, reforme neterminate și credibilitate pierdută”, a conchis fostul premier.