În Europa, valul de căldură extremă afectează mai multe țări cu temperaturi care depășesc 40°C în unele regiuni. În informaţiile Sky News, Regatul Unit a înregistrat cea mai caldă zi a anului, în timp ce incendiile de vegetație continuă să facă ravagii în Turcia pentru a doua zi consecutiv.În Regatul Unit, temperatura maximă a atins 34,7°C în centrul Londrei marți după-amiază, depășind recordul anterior de 34,4°C înregistrat în Essex. Anterior, cea mai caldă zi din 2025 fusese pe 21 iunie, cu 33,2°C în Surrey.În Franța, peste 1.300 de școli au fost închise parțial sau total marți, după ce agenția meteorologică națională a plasat mai multe regiuni sub alertă roșie. Parisul a fost deosebit de afectat, cu vârful Turnului Eiffel închis vizitatorilor.În Italia, 17 din cele 27 de orașe majore se confruntă cu un val de căldură, conform Ministerului Sănătății. La Grădina Zoologică din Praga, personalul distribuie până la 10 tone de gheață pe zi pentru a menține animalele la răcoare, în condițiile în care temperaturile în Cehia ating 37°C.În Turcia, incendiile de vegetație continuă să facă ravagii pentru a doua zi consecutiv în provinciile de coastă. Peste 50.000 de persoane au fost evacuate din casele lor, inclusiv 42.000 din provincia de vest Izmir, unde oficialii spun că vânturile puternice au alimentat flăcările.Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat la Sevilla: „Căldura extremă nu mai este un eveniment rar – a devenit noua normalitate”.Totodată, valul de caniculă lovește și România. În țara noastră au fost deja emise primele avertizări de caniculă pentru vara anului 2025, iar în urmă cu o săptămână au fost înregistrate primele maxime de peste 40 de grade Celsius în sudul teritoriului și în București.

Republica Moldova trebuie să devină principalul hub regional pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului. Declarația a fost făcută de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, în cadrul emisiunii ”Punctul pe azi” de la TVR Moldova. El a subliniat că țara noastră are avantaje geografice evidente, dar îi lipsește o conducere cu viziune și eficiență. ”Partidul Nostru lucrează deja la mai multe proiecte de lege în această direcție. Avem toate avantajele geografice necesare, însă ne lipsește norocul unei conduceri cu viziune și eficiență. O țară devine puternică atunci când generează venituri reale. Hub-ul pentru reconstrucția Ucrainei este o oportunitate excelentă pentru Moldova”, a declarat Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru a punctat că formarea unei forțe de muncă specializate este esențială pentru a valorifica această șansă. Renato Usatîi a criticat degradarea școlilor profesional-tehnice din țară și a făcut apel la reformarea sistemului de învățământ vocațional, pentru a pregăti muncitori calificați. ”Este nevoie, în primul rând, de centre de pregătire a specialiștilor calificați, însă, din păcate, în Moldova aproape că au dispărut școlile profesional-tehnice. Dar câți sudori avem nevoie acum și câți vor fi necesari poporului ucrainean! Trebuie să începem să-i pregătim încă de pe acum, prin aceste proiecte, pentru că beneficiile vor fi atât pentru noi, cât și pentru Ucraina.”Totodată, Renato Usatîi consideră că este nevoie de investiții urgente în infrastructură, în special în extinderea capacității Aeroportului Internațional Chișinău, precum și de o „revoluție fiscală” care să facă țara atractivă pentru investitori. „Nu putem fi competitivi cu prețurile la energie electrică sau gaze naturale, însă un sistem fiscal prietenos și predictibil ne-ar putea transforma într-un punct atractiv pentru afaceri. Este esențial să organizăm o conferință regională în Moldova, cu participarea țărilor vecine care au frontieră directă cu Ucraina – România, Polonia și alte state din regiune”, a precizat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru este convins că Moldova trebuie să fie pregătită să gestioneze consecințele acestui conflict și să devină un jucător-cheie în regiune.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) respinge categoric posibilitatea de a forma o coaliție cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) după alegerile parlamentare. Declarația a fost făcută de liderul PSRM, Igor Dodon, în cadrul unei emisiuni la RliveTV, unde a calificat o eventuală alianță cu PAS drept „sinucidere politică”. „Orice partid care va face coaliție cu PAS este un cadavru politic. Eu consider că PAS nu are șanse să obțină majoritatea în viitorul Parlament. Vor încerca să o asigure prin diaspora și alte metode, dar nu vor reuși”, a spus Dodon. Fostul președinte al Republicii Moldova a subliniat că socialiștii sunt dispuși să negocieze cu toate formațiunile politice care vor accede în Parlament — mai puțin cu PAS. „Vom discuta cu toți cei care vor primi votul cetățenilor, în afară de PAS. Suntem gata să ne așezăm la masa de negocieri și să construim o coaliție de guvernare cu oricine altcineva”, a adăugat Igor Dodon. Afirmațiile liderului PSRM vin în contextul publicării unui sondaj de opinie realizat de compania iData, care arată că patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, luând în calcul doar voturile din interiorul țării. Potrivit datelor, PAS ar obține 49 de mandate din cele 101, fiind urmat de PSRM, Blocul Politic „Victorie” și Blocul „Alternativa”. Alegerile parlamentare urmează să aibă loc pe 28 septembrie 2025.

Republica Moldova a inaugurat oficial Ambasada în Republica Kazahstan, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Astana, cu participarea viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi, a omologului său kazah, Murat Nurtleu și a membrilor corpului diplomatic. Evenimentul a început cu semnarea de către cei doi miniștri în Cartea de onoare a ambasadei.Noua misiune diplomatică vine să răspundă necesității unei prezențe active în Asia Centrală. Aceasta va avea un rol esențial în oferirea de servicii consulare cetățenilor moldoveni și sprijinirea comunității de afaceri în extinderea contactelor economice în regiune.„Deschiderea ambasadei la Astana reflectă angajamentul Republicii Moldova pentru dezvoltarea unei cooperări durabile cu Kazahstanul, dar și cu întreaga regiune a Asiei Centrale. Ne dorim să fim mai aproape de cetățenii noștri, dar și de oportunitățile pe care această cooperare le oferă în plan politic, economic și sectorial”, a declarat vicepremierul Mihai Popșoi.Omologul kazah, Murat Nurtleu, a adresat felicitări cu prilejul inaugurării Ambasadei Republicii Moldova la Astana și a subliniat că această prezență diplomatică va contribui la aprofundarea dialogului politic și la valorificarea oportunităților de cooperare dintre cele două țări.„Este o onoare să fiu prezent aici pentru a marca un moment important în relațiile dintre Kazahstan și Moldova. Deschiderea ambasadei întărește legăturile Kazahstanului cu comunitatea internațională și contribuie la dezvoltarea prieteniei și cooperării în diferite domenii cu Moldova. Vă asigur de sprijinul deplin al Ministerului Afacerilor Externe și al Guvernului Kazahstanului”, a declarat ministrul Murat Nurtleu.În cadrul ceremoniei, ministrul Mihai Popșoi a oferit Diplome de Onoare ale Guvernului pentru doi cetățeni moldoveni stabiliți la Astana: Aurel Gîscă pentru implicare civică și sprijinul acordat consolidării prezenței diplomatice a Republicii Moldova în Kazahstan și Natalia Karagoz în semn de apreciere pentru contribuția activă la promovarea patrimoniului cultural național.Odată cu inaugurarea oficială, misiunea își începe activitatea pentru a oferi servicii consulare de calitate cetățenilor moldoveni aflați în Kazahstan, precum și pentru a asigura protecția drepturilor și intereselor acestora.Pe lângă sprijinul acordat comunității moldovenești, ambasada va facilita dialogul politic și va contribui la dezvoltarea cooperării bilaterale în domenii-cheie, precum economia, comerțul, educația, cultura și știința. De asemenea, va asigura o comunicare directă și eficientă cu autoritățile centrale și locale din Kazahstan.Ambasada Republicii Moldova la Astana este condusă de ambasadorul Ștefan Gorda, diplomat de carieră cu o experiență îndelungată în serviciul diplomatic.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Johann Wadephul, Ministrul federal al Afacerilor Externe al Germaniei, aflat în prima sa vizită la Chișinău după preluarea mandatului în mai 2025. Întâlnirea a reconfirmat relațiile solide de parteneriat dintre cele două țări, precum și angajamentul comun pentru promovarea păcii și securității în regiune. Președinta Sandu a exprimat recunoștință pentru sprijinul consistent oferit de Germania în gestionarea crizelor recente, inclusiv prin contribuții esențiale în sectorul energetic - sprijin care a permis reducerea poverii facturilor pentru cetățeni. De asemenea, a menționat suportul pentru proiectele care îmbunătățesc nivelul de trai, precum extinderea rețelelor de apă și canalizare la Cahul, Călărași și Strășeni, și pentru consolidarea sectorului apărării. Șefa statului a apreciat rolul activ al Germaniei, țară fondatoare a Uniunii Europene, în susținerea parcursului european al Republicii Moldova și în dezvoltarea economiei naționale. Germania este un partener comercial cheie și o importantă sursă de investiții străine directe, care aduc inovație și generează locuri de muncă sigure și bine plătite. Discuțiile au vizat și necesitatea asigurării unor alegeri parlamentare corecte și protejate de influențe externe.

Partidul Republican „Inima Moldovei” a desfășurat un protest împotriva prețurilor exorbitante la produsele alimentare, care, din cauza acțiunilor autorităților, devin tot mai puțin accesibile pentru cetățeni. Liderul partidului, Irina Vlah, a subliniat că Guvernul PAS permite importurilor să intre în țară fără restricții, ruinând producătorii moldoveni care ar putea oferi produse de calitate și accesibile cu sprijinul statului.„Doar în primul trimestru al anului 2025, importul de produse agricole a crescut cu 13%. PAS duce o politică externă unilaterală, privându-i pe producătorii noștri de gaze și îngrășăminte la preț redus. Am purtat deja negocieri cu investitori din Turcia, ne-am întâlnit cu conducerea Ministerului Agriculturii din Rusia și pregătim noi vizite în alte țări. Partenerii noștri sunt gata să ne ofere gaze și îngrășăminte ieftine și să cumpere mărfuri moldovenești. Știm cum să readucem prețurile accesibile și să salvăm producătorul local”, a declarat Irina Vlah.Dependența fermierilor de prețurile la resursele energetice a fost confirmată de Vadim Gubceac din Bălți, care a fost nevoit să-și închidă afacerea cu sere.„Guvernul a făcut totul pentru a distruge fermele moldovenești de sere – de la scumpirea gazelor până la eliminarea restricțiilor de import pentru rețelele comerciale. Am creat locuri de muncă, am plătit taxe, dar am fost nevoit să închid. Am susținut protestul fiindcă cred: ceea ce propune „Inima Moldovei” poate readuce produsele moldovenești pe piață și poate oferi oamenilor prețuri normale”, a menționat Gubceac.Anastasia Railean, activistă a partidului din Chișinău, a adăugat: „Prețurile cresc la toate: pâine, lapte, legume, carne. Oamenii sunt nevoiți să aleagă: să cumpere mâncare sau medicamente, să cumpere fructe pentru copii sau haine groase. Aceasta este o lovitură dată viitorului țării! Ce generație vom crește dacă jumătate din țară mănâncă mai prost doar pentru că puterea fură poporul?”.Diana Rosipanu, din Bălți, a subliniat o amenințare strategică: „Ne duc pe scenariul ucrainean: mai întâi să ne bage în datorii, apoi să cumpere pământul pe nimic. Dacă nu scăpăm de PAS, într-o zi ne vom trezi robi pe propriul pământ!”.Vitalie Blanari, liderul „Inima Moldovei” în Fălești, a adăugat: „Guvernul PAS a trecut de partea băncilor și a importatorilor, uitând de poporul său. În final, plătim noi, când în fiecare zi vedem prețuri fantastice în magazine”.La finalul acțiunii, participanții au înmânat prim-ministrului Dorin Recean 10 revendicări, a căror realizare va permite reducerea prețurilor la produsele alimentare. Printre acestea se numără: revenirea la legea privind un minim de 50% produse autohtone pe rafturile magazinelor, simplificarea comercializării produselor agricole fără adaosuri de la intermediari, un program național de irigații, crearea unui fond de credite preferențiale cu o rată a dobânzii de până la 3%.„Aceste măsuri vor sta la baza planului nostru de acțiune după intrarea „Inima Moldovei” în Parlament. Vom face din Moldova o țară în care munca este respectată și oamenii sunt protejați!”, a concluzionat Irina Vlah.

Se împlinesc 521 de ani de la trecerea în nemurire a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, considerat unul dintre cei mai mari domnitori români și unul dintre cei mai mari apărători ai creștinismului. Timp de 47 de ani cât a domnit în Moldova, Ștefan a dus lupte împotriva Imperiului Otoman, Regatului Poloniei și Regatului Ungariei. În timpul domniei sale, marele voievod a ctitorit 44 de biserici și mănăstiri atât în Moldova cât și în Muntenia, Transilvania și Muntele Athos.În numele lui Ștefan cel Mare, România și Republica Moldova au bulevarde, instituții, monumente, școli și unități militare, de exemplu: monumentul lui Ștefan cel Mare și Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, Ordinul „Ștefan cel Mare” – distincție militară de stat în Republica Moldova, muzee și case memoriale dedicate lui Ștefan cel Mare, în special la Suceava și Putna.Ștefan a murit pe data de 2 iulie 1504. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat la 20 iunie 1992. Conform calendarului gregorian, Sfântul Ștefan este sărbătorit în fiecare an, pe data de 2 iulie.

Mihai Leu, fost campion mondial la box și campion național la raliuri, a murit marți seară, la vârsta de 56 de ani, după o luptă grea cu boala, anunțul fiind făcut de familie pe pagina oficială de Facebook a fostului sportiv.„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune. Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat. Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic. Nu te vom uita niciodată”, se arată în mesajul postat marți seară.Potrivit Golazo.ro, Mihai Leu a început să boxeze în 1977, la Hunedoara, și a înregistrat o carieră profesională remarcabilă între 1991 și 1997: 28 de meciuri, 28 de victorii, dintre care 10 prin KO. A devenit campion mondial WBO la semimijlocie în 1997, dar s-a retras un an mai târziu, în 1998, din cauza unor accidentări.Ulterior, Leu s-a dedicat motorsportului, devenind campion național la raliuri în 2003.Din 2014, fostul sportiv a fost nevoit să lupte cu cancerul de colon. A fost supus mai multor intervenții chirurgicale și i-a fost montat un stent la rinichi. În noiembrie 2024, în urma unei complicații, a fost transportat de urgență la Spitalul Fundeni, unde a fost tratat de medicul Irinel Popescu. Într-un interviu pentru Golazo.ro, publicat în martie 2025, Mihai Leu mărturisea: „Șansele mele de a trăi aproape că nu existau”.În luna mai, el a fost din nou internat din cauza unor complicații apărute în urma operației suferite în toamna trecută, fiind externat la jumătatea lunii. Însă problemele au revenit, iar pe 21 iunie 2025 a fost transportat din nou la spital în stare critică, fiind plasat în comă indusă.În ciuda eforturilor depuse de medici, Mihai Leu s-a stins din viață marți seară, după mai bine de o săptămână petrecută la Terapie Intensivă.

Urmare a unui dosar penal trimis în judecată procurorii PCCOCS, opt persoane au fost condamnate la pedepse de până la 12 ani închisoare, după escrocheria coordonată din penitenciarul din Bălți de peste 4.400.000 lei, privind „punerea în vânzare a mașinilor aduse din Germania.”Așadar, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), din cei opt inculpați, Judecătoria Chișinău i-a condamnat pe trei deținuți la încă 12 ani închisoare pe lângă termenul pe care deja-l ispășesc; un complice de la libertate care locuia în Bălți a fost condamnat la 10 ani închisoare; precum și alți trei locuitori ai municipiului – un bărbat și două femei – la 8 ani și 6 ani închisoare; iar o femeie din Ialoveni care comparativ cu ceilalți membri ai grupului infracțional nu a mai fost în conflict cu legea și a avut un rol redus în schemă – transmiterea banilor din pretinsa arvună necesară vânzării unei mașini – a fost condamnată la trei ani cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar, cu condiția că nu va comite alte infracțiuni în această perioadă.Înșelați să achite anticipat și pentru vămuire, în sume de 120.000 leiSuplimentar judecării celor opt bărbați și femei condamnate, alte trei persoane și-au recunoscut vinovăția, cu judecarea lor într-un dosar separat. După cum anunțau procurorii PCCOCS în anul 2022, la trimiterea dosarului penal în judecată, faptele au avut loc în perioada anilor 2020-2021. Atunci, condamnații aveau vârste cuprinse între 18 și 37 de ani. Cinci din aceștia-și ispășeau pedeapsa în penitenciarul din Bălți, de unde coordonau schema infracțională (și unde-și ispășeau pedepsele inclusiv pentru omor cu incendierea persoanei, răpire de persoană, escrocherii și furt); iar complicii de la libertate sunt din Bălți și Ialoveni. Totodată, suplimentar celor opt persoane trimise în judecată de procurorii PCCOCS și condamnate acum, au mai fost trimiși în judecată doi soți și un alt bărbat, care au fost anunțați în căutare și condamnați în lipsa acestora, astfel condamnații totalizând 11 persoane.Înșelați să achite anticipat și pentru vămuire, în sume de 120.000 leiReamintim, precum anunțau procurorii PCCOCS în 2021, atunci când a fost destructurată schema infracțională pusă la cale de deținuți, aceasta pornea cu crearea conturilor pe paginile de internet de publicare a anunțurilor de vânzare a mașinilor ce ar fi urmat să fie aduse în Moldova din Germania (Mercedes, Audi, Volvo, Renault, Nissan, Toyota, Hyundai). Pentru publicarea anunțurilor, aceștia găseau pe internet fotografii cu mașinile care pretindeau că pot organiza să fie aduse în Moldova spre vânzare, în calitate de intermediari.În următoarea fază, în conversațiile telefonice aceștia le cereau clienților sume de bani în avans, între 1500 și 3000 euro. Ulterior în schemă interveneau persoanele de la libertate – dintre care unii făceau parte din acest grup criminal organizat, iar alții erau în căutarea unui loc de muncă – și care se întâlneau cu cumpărătorii pe care urmau să-i înșele, pentru ca să primească banii conveniți. În unele cazuri, aceștia se întâlneau cu clienții chiar și lângă Vama Leușeni, cu pretenția că mașina e deja aproape de vamă, iar pentru vămuire ar fi nevoie de bani suplimentari, împrejurare care le-a servit ca argument fals să ceară în unul de cazuri o arvună de peste 120.000 lei pentru o pretinsă vânzare unei femei a unei mașini de modelul Hyundai Grand Santa Fe.Contracte și recipise semnate, ca să poată înșela mai ușor victimeleIar pentru ca să fie și mai credibili, aceștia semnau recipise și contracte tipizate de împrumut pentru arvunele primite, chiar și autentificat notarial într-unul din cazuri. În scopul prevenirii tragerii lor la răspundere, aceștia foloseau nume false în conturile create pe aplicațiile Facebook, Odnoclasnichi, Viber și Whatsapp; precum și folosirea numelor false la întrevederile cu clienții, în unul din cazuri și cu folosirea unui buletin de identitate pe numele altei persoane asemănătoare.Al treilea cerc de persoane care erau ademeniți să intervină în schemă sunt martorii – mulți din ei fiind în căutarea unui loc de muncă – care au declarat la Judecătoria Chișinău faptul că după ce acceptau „oferta de muncă” anunțată pe Facebook de către complicii de la libertate, erau rugați să transmită sumele de bani de la cumpărători către alte persoane, prin microbuze interurbane. În unul din cazuri, atunci când a fost rugat să transmită o astfel de sumă de bani, a intuit faptul că ar putea fi vorba de o escrocherie și i-a întors banii cumpărătorului.Pentru ca oamenii legii să nu poată cu ușurință să dea de urma acestor bani proveniți din înșelătoria practicată, aceștia erau convertiți în altă valută, precum și erau cheltuiți pe trimiterea ilegală a telefoanelor și cartelelor telefonice în penitenciar, dar și a țigărilor, alcoolului și hainelor.Martor din dosar – cu mâna dreaptă ruptă, după ce a fost constrâns de trei bărbați din Ungheni să-și schimbe declarațiile în dosarul escrocheriilorDupă cum anunța Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în februarie 2023, ofițerii de Poliție au reținut sub conducerea procurorilor trei bărbați din Ungheni, care au bătut un consătean, pentru ca acesta să-și schimbe declarațiile defavorabile învinuiților din dosarul escrocheriilor. Infracțiunea a fost comisă la inițiativa unuia din învinuiți, care între timp deja își ispășise pedeapsa pentru implicarea în acest dosar al vânzărilor fictive de „mașini din Europa.” Acesta, deci, i-a convins pe alți doi consăteni să participe la maltratarea martorului, care a fost bătut cu pumnii și picioarele, precum și cu un făraș metalic, până și-a pierdut cunoștința de două ori și s-a ales cu mâna ruptă. Prin urmare, la solicitarea Procuraturii Ungheni, instanța i-a condamnat pe toți trei infractori, care și-au recunoscut vinovăția pentru constrângerea martorului din dosarul escrocheriilor dirijate din penitenciar, ca să-și schimbe declarațiile în judecată. Astfel, prin sentința Judecătoriei Ungheni inițiatorul acestei infracțiuni și principalul învinuit a fost condamnat la 1,6 ani închisoare; iar complicii au fost condamnați la doi ani închisoare (cu suspendarea executării ei) și, respectiv, la amendă de 25.000 lei pentru bărbatul care a fost în același grup și, deși a fost mai puțin implicat în maltratarea martorului, totuși nu a întreprins măsuri decisive ca să prevină infracțiunea.Judecătoria Chișinău a pronunțat sentința în baza probelor din dosarul de peste 60 de volume, trimis în instanță în luna mai 2022 de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, urmare a 60 de percheziții desfășurate cu ofițerii de Poliție în penitenciare și la domiciliile persoanelor vizate, în noiembrie 2021. Totuși, până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Președintele francez Emmanuel Macron a discutat telefonic, marți, cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru prima dată din 2022 încoace, solicitând o încetare „cât mai curând posibil” a focului în Ucraina și relansarea negocierilor de pace. Convorbirea, care a durat două ore, marchează o tentativă rară de reluare a contactelor directe între Paris și Moscova, într-un context internațional tensionat. Potrivit Palatului Élysée, Macron a reafirmat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a cerut „lansarea cât mai rapidă a unor negocieri serioase care să conducă la o soluționare durabilă a conflictului ruso-ucrainean”. Liderul francez i-a transmis omologului rus că Franța rămâne ferm angajată în sprijinirea păcii, dar nu va ignora dreptul Ucrainei de a se apăra. La rândul său, Vladimir Putin a acuzat din nou Occidentul pentru escaladarea conflictului și a declarat că orice acord de pace trebuie să reflecte „noile realități teritoriale” și să fie „pe termen lung și cuprinzător”, potrivit comunicatului Kremlinului. În cadrul discuției, Macron a abordat și problema programului nuclear al Iranului, exprimând îngrijorări legate de respectarea Tratatului de neproliferare nucleară și colaborarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). El a subliniat necesitatea unei soluții diplomatice care să vizeze atât dosarul nuclear, cât și activitățile balistice și regionale ale Teheranului. Putin a replicat că Iranul are „dreptul legitim” de a dezvolta un program nuclear pașnic, dar a agreat să continue dialogul pe această temă împreună cu Franța. Macron l-a informat în prealabil pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre intenția sa de a discuta cu Putin și a revenit ulterior cu un nou contact, însă Palatul Élysée nu a oferit detalii despre reacția liderului ucrainean. Convorbirea vine după o perioadă de aproape trei ani de tăcere între cei doi lideri, ultima discuție directă având loc în septembrie 2022. De la acel moment, poziția președintelui francez s-a înăsprit considerabil față de Rusia, Macron declarând recent că expansionismul rus reprezintă o amenințare reală la adresa Europei. De asemenea, liderul francez nu a exclus posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina „în anumite condiții”. Ultimul contact oficial de nivel înalt dintre Franța și Rusia a avut loc în aprilie 2024, când miniștrii apărării din cele două țări au discutat despre securitate înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris. Atât Palatul Élysée, cât și Kremlinul au confirmat intenția de a menține deschis canalul de comunicare și de a continua dialogul în viitorul apropiat.

Administrația de la Washington, condusă de președintele Donald Trump, a decis să suspende livrările de arme destinate Ucrainei, inclusiv interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, rachete aer-aer, aer-sol Hellfire, artilerie și rachete Stinger, potrivit unui articol publicat de The Wall Street Journal. Echipamentele militare se aflau deja în Polonia, în așteptarea livrării, când decizia a fost pusă în aplicare. În locul acestora, armamentul va fi redirecționat pentru reînnoirea stocurilor Pentagonului. Casa Albă argumentează că această hotărâre reflectă o schimbare de priorități, concentrându-se mai mult pe amenințările emergente din Orientul Mijlociu și din partea Chinei. „Această decizie a fost luată pentru a pune pe primul loc interesele Americii”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, subliniind că analiza Pentagonului a evidențiat nevoia de a reorienta resursele. Deși nu a comentat direct oprirea livrărilor, adjunctul secretarului apărării pentru politici, Elbridge Colby, a confirmat că Departamentul Apărării va furniza președintelui Trump opțiuni care „să fie în concordanță cu obiectivul său de a pune capăt acestui război”. În ciuda acestor justificări, decizia a provocat un val de critici în Congresul american. Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a avertizat că SUA „slăbesc semnificativ apărarea antiaeriană a Ucrainei” în timp ce Rusia continuă bombardamentele nocturne asupra orașelor ucrainene. La rândul său, fostul ambasador al SUA în Ucraina, William Taylor, a declarat că „refuzul de a furniza rachete Patriot va costa vieți civile și militare”. În contrast, apropiați ai președintelui Trump, inclusiv Dan Caldwell, fost oficial al Pentagonului, susțin decizia, considerând că „SUA trebuie să-și protejeze propriile capacități de apărare în fața unor riscuri globale mai presante”.

Decizia Guvernului României de a diminua sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare și de a reduce zilele de concediu suplimentar pentru bugetari a generat un val de nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public, care au ieșit la proteste în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în Capitală.La București, angajații Ministerului de Finanțe, ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), dar și ai altor instituții subordonate, au organizat manifestații spontane. Acțiuni similare au fost raportate la Curtea de Apel București, precum și la structuri teritoriale din Vrancea, Bacău și Gorj. Reprezentanții sindicatelor avertizează că protestele ar putea escalada, cu efecte directe asupra funcționării statului.„Putem să ieșim zi de zi sau putem, dacă nu ne ascultă nimeni, să blocăm activitatea și, atunci, toată România va fi blocată. Nu vor fi bani de pensii, nu vor fi bani să zboare avioanele, nu vor fi bani să plătim salarii”, a declarat președintele sindicatului „Sed Lex”, care reprezintă angajații din finanțe publice.Nemulțumirile vizează în special Ordonanța de Urgență adoptată recent de Executiv și publicată deja în Monitorul Oficial. Actul normativ prevede scăderea drastică a cuantumului sporului pentru condiții de muncă periculoase, de la 1.500 RON la maximum 300 RON brut lunar, indiferent de domeniu. Afectați sunt magistrații, polițiștii, profesorii, diplomații și angajații din administrația publică, printre alții.Totodată, concediul suplimentar acordat celor care lucrează în condiții grele sau vătămătoare va fi redus la doar 3-5 zile lucrătoare, în funcție de specificul activității.Guvernul justifică măsurile prin necesitatea unei politici fiscal-bugetare prudente, pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen mediu și pentru a reduce deficitul bugetar excesiv. Noile reglementări intră în vigoare de la 1 iulie și vor fi aplicate până la finalul anului 2026.

Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, propune o reformă fiscală de amploare, care să susțină mediul de afaceri și să asigure o colectare mai eficientă a veniturilor la bugetul de stat. Potrivit acesteia, actualul sistem de impozitare este împovărător și birocratic, iar schimbarea sa este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova.Printre măsurile anunțate de Furtună se numără: introducerea unui impozit unic pentru operatorii economici, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; instituirea unei amnistii fiscale anuale pentru antreprenorii aflați la început de activitate.„Rezultatul acestei reforme va fi un buget de stat mai eficient, care să răspundă direct nevoilor societății – școli, spitale, pensii și infrastructură”, a transmis lidera formațiunii.În același mesaj, Victoria Furtună a adresat felicitări angajaților Serviciului Fiscal de Stat, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la fondarea instituției.„Voi sunteți temelia unei Moldove prospere. Datorită muncii voastre, bugetul de stat este alimentat, iar cetățenii beneficiază de servicii esențiale. Nu sunteți simpli executori, ci actori esențiali în construirea unui stat echitabil, fără corupție și fără birocrație excesivă”, a declarat președinta partidului „Moldova Mare”.Victoria Furtună a subliniat că partidul său va continua să susțină politicile menite să reducă economia informală și să faciliteze dezvoltarea mediului antreprenorial, în special în rândul tinerilor și al celor care pornesc o afacere de la zero.

Numărul de drone cu rază lungă de acțiune lansate de Rusia împotriva Ucrainei a crescut în iunie cu 36,8% față de luna trecută, potrivit unei analize publicate marți de AFP, în care au fost examinate atacurile care pun la grea încercare apărarea antiaeriană și o populație civilă epuizată, scrie AGERPRES. Potrivit cifrelor publicate cotidian de armata ucraineană, Rusia a lansat 5.438 de drone de atac cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului său în iunie - numărul cel mai ridicat de la începutul invaziei Rusiei în februarie 2022 - față de 3.974 în mai.Este vorba despre drone trimise noaptea de Rusia împotriva Ucrainei și contabilizate în fiecare dimineață de Kiev. Aceste cifre nu includ atacurile cu alte tipuri de drone utilizate masiv pe front.De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Ucraina se confruntă cu bombardamente devastatoare care au ucis și rănit mii de civili.Kievul cere SUA și aliaților săi europeni să-i întărească sistemele de apărare antiaeriană pentru a-și proteja infrastructurile critice, în timp ce negocierile cu Moscova sunt în impas.Pe lângă drone, forțele aeriene ruse au lansat de asemenea în iunie 236 de rachete în atacurile lor nocturne, potrivit Kievului, respectiv aproape de dublu față de luna mai.Aceste atacuri declanșează alerte aeriene în orașele țării și perturbă nopțile a zeci de mii de civili, constrânși uneori să se refugieze în adăposturi.Moscova efectuează atacuri combinate cu drone și drone momeală care vizează saturarea și inducerea în eroare a apărărilor antiaeriene ucrainene care trebuie să acopere un teritoriu amplu.În iunie, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că dronele reprezintă un element din ce în ce mai important al puterii militare ruse.El a afirmat că până la 50% din atacurile care au distrus și avariat echipamente și instalații în Ucraina au fost lansate de unități de drone.“Eficiența lor nu încetează să crească”, a declarat el în cadrul unei reuniuni televizate, precizând că armata sa a creat o ramură distinctă dedicată dronelor.Ucraina, care a avut o perioadă un avans asupra dronelor ruse la începutul invaziei în 2022, este constrânsă să se adapteze.“Ucraina introduce evoluții - ca dronele interceptoare - precum și alte instrumente păstrate secrete în mod voluntar”, a declarat ministrul apărării, Rustem Umerov, presei, săptămâna trecută.Potrivit datelor Kievului, în pofida intensificării atacurilor în iunie, rata de interceptare a dronelor și rachetelor ruse de către apărarea antiaeriană ucraineană a ajuns la 86%, față de 81% în mai.Evaluarea consecințelor acestor atacuri cu drone ruse este complexă, în condițiile în care Ucraina nu furnizează decât puține detalii, sau chiar niciun fel de informații, privind țintele lovite.Întrebat despre înmulțirea bombardamentelor ruse în Ucraina, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că acestea fac parte din operațiunile militare derulate de Moscova.“Kievul știe perfect ce trebuie să facă pentru a pune capăt luptelor”, a adăugat el, făcând referire la exigențele ruse privind o încetare a focului.Kremlinul dorește să primească controlul complet asupra a cinci regiuni ucrainene, între care peninsula Crimeea, și asigurarea că Kievul nu va adera niciodată la NATO, cereri considerate inacceptabile de Ucraina.

Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, solicită partidelor de opoziție să-și asume angajamentul public de a investiga, în următorul Parlament, presupusele fraude electorale comise la alegerile prezidențiale. Formațiunea susține că în rândul cetățenilor persistă neîncrederea în corectitudinea scrutinelor, iar tema falsificării alegerilor devine tot mai frecventă în dialogul cu populația.Într-un comunicat de presă, „Inima Moldovei” anunță că va promova ideea constituirii unei Comisii parlamentare de anchetă care să analizeze modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale. Potrivit formațiunii, comisia ar urma să audieze persoane cu funcții de răspundere, inclusiv diplomați și membri ai administrației electorale, pentru a investiga eventuale nereguli și fraude.„Cetățenii sunt convinși că votul lor a fost deturnat și cer opoziției să nu considere închis dosarul alegerilor prezidențiale. O eventuală anchetă trebuie să aducă adevărul la suprafață și să restabilească încrederea în procesul electoral”, se menționează în declarația formațiunii. Critici față de actuala guvernarePartidul „Inima Moldovei” acuză guvernarea actuală că s-ar pregăti pentru noi fraude electorale și cere ca opoziția parlamentară viitoare să se angajeze public în protejarea votului cetățenesc. În opinia formațiunii, președinta Maia Sandu nu ar avea legitimitate, întrucât ar fi „ajuns în funcție prin fraudă”.Totuși, până în prezent, autoritățile electorale și instituțiile de stat nu au prezentat probe care să confirme oficial fraudarea alegerilor prezidențiale.„Inima Moldovei” solicită partidelor de opoziție care ar putea accede în Parlament să-și asume înainte de alegeri angajamentul că vor vota pentru constituirea unei comisii speciale. Aceasta ar avea misiunea de a investiga detaliat procesul electoral prezidențial și, în cazul în care se confirmă fraude, să ceară anularea rezultatelor și tragerea la răspundere a celor implicați.Alegerile prezidențiale din 2024 au fost câștigate de Maia Sandu, însă unele formațiuni politice contestă legitimitatea rezultatelor.

Primăria Chișinău a anunțat redeschiderea traficului rutier pe podul de pe strada Mihai Viteazul, unul dintre cele mai mari și importante poduri din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de primarul general, Ion Ceban, care a subliniat importanța proiectului și eforturile depuse pentru finalizarea lucrărilor.„Podul din str. Mihai Viteazul a fost deschis pentru circulația rutieră. Lucrările continuă la partea pietonală, care a fost lărgită. Aceste lucrări erau extrem de necesare și urgente”, a declarat edilul.Podul are o lungime totală de 320 de metri și o lățime de 26 de metri, fiind compus din 9 deschideri a câte 33 de metri fiecare. Infrastructura dispune de 6 benzi de circulație și două trotuare pietonale, aspect ce îl face unul dintre cele mai extinse poduri rutiere din țară. Investiție majorăLucrările de reabilitare au fost demarate în aprilie 2023, după nu mai puțin de patru licitații publice, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 128 de milioane de lei. Potrivit autorităților municipale, intervențiile erau necesare pentru a asigura siguranța traficului și durabilitatea construcției.„Ne-am asumat toate criticile, deoarece securitatea este mai presus. Am spus de la început că intervenția era inevitabilă”, a adăugat Ceban. Urmează reabilitarea podului IsmailÎn același timp, primarul capitalei a anunțat că au fost finalizate lucrările de proiectare pentru podul de pe strada Ismail, iar în prezent proiectul se află în etapa de verificare de stat, urmând să intre în faza de execuție.

Bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, riscă să ajungă după gratii. Procurorii cer o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru șefa Găgăuziei, acuzată că ar fi fost implicată în finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat între timp neconstituțional.Potrivit procurorului de caz, Cristina Gladcov, acuzatorii au cerut și interzicerea dreptului Evgheniei Guțul de a activa într-un partid politic timp de 5 ani, precum și confiscarea bunurilor și sumelor indicate în actul de învinuire. Prejudiciul estimat în cazul acesteia este de aproximativ 40 de milioane de lei, bani care, susțin procurorii, au provenit din contrabandă și au fost folosiți pentru activități ilegale ale fostului partid.În același dosar este vizată și Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-Partidului „Șor”. Procurorii au cerut o pedeapsă de 8 ani de detenție pentru aceasta și confiscarea sumei de 9 milioane de lei, considerată prejudiciu adus statului. Activitate coordonată din umbrăPotrivit anchetatorilor, în perioada 2019–2022, Evghenia Guțul ar fi introdus în Republica Moldova bani proveniți din Federația Rusă, în afara oricărui control fiscal. În acea perioadă, ea activa în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „Șor” și coordona activitatea mai multor oficii teritoriale ale formațiunii. Tot ea s-ar fi ocupat de verificarea listelor de participanți la protestele organizate de partid și de plata acestora.În cazul Svetlanei Popan, acuzatorii susțin că aceasta ar fi primit în toamna anului 2022 peste 9 milioane de lei din partea unei grupări criminale organizate, bani care au fost folosiți pentru remunerarea protestatarilor și plata salariilor „în plic” angajaților din teritoriu. Procurorii cer reținerea imediată„Am solicitat reținerea în sala de judecată. Este o procedură firească în momentul în care cerem aplicarea unor pedepse reale cu închisoarea”, a declarat Cristina Gladcov, subliniind că există riscuri de eschivare din partea inculpatelor. Urmează sentințaAmintim că în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat trimiterea în instanță a dosarului în care Guțul este învinuită de finanțarea unui partid politic din partea unei grupări criminale cu peste 42 de milioane de lei, sumă utilizată în afara cadrului legal pentru activități electorale și politice.Deocamdată, instanța nu s-a pronunțat asupra solicitărilor procurorilor. Procesul continuă cu pledoariile finale ale apărării, iar verdictul este așteptat în următoarele săptămâni.

Președintele Partidul Nostru, Renato Usatîi, propune ca pensionarii și persoanele cu dizabilități să aibă dreptul de a desfășura activități comerciale în baza unei patente gratuite. Despre aceasta el a vorbit în cadrul emisiunii ”Punctul pe azi” la TVR Moldova. „Sărăcia în Moldova continuă să crească. În ultimii ani, tot mai mulți oameni trăiesc la limita supraviețuirii, iar în țară nu se schimbă nimic în mod real. Se vorbește mult despre digitalizare, iar fostul ministru al Economiei se lupta cu… patentele – o „reformă” cu care umflau capul și partenerilor europeni”, a declarat Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru susține că introducerea unei patente gratuite pentru categoriile sociale vulnerabile nu ar presupune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, în condițiile în care încasările din patente erau oricum nesemnificative: „Ar fi un sprijin real pentru acești oameni, fără să fie nevoie de bani suplimentari din bugetul de stat. Oricum, sumele colectate din aceste patente erau ridicole — bani de râsul găinilor.”Renato Usatîi acuză autoritățile că nu înțeleg nevoile reale ale oamenilor și nu iau măsuri eficiente pentru susținerea economiei și a populației aflate în dificultate. „Din păcate, autoritățile nu înțeleg și nu fac nimic pentru a contribui cu adevărat la dezvoltarea economiei și sprijinirea populației.”Din 1 iulie 2023, comerțul în bază de patentă a fost interzis în Republica Moldova.

Tudor Ulianovschi, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE), acuză guvernarea PAS că utilizează programul de reabilitare a drumurilor locale „Europa este aproape” ca pe un instrument electoral, menit să atragă voturi și sprijin politic din partea administrațiilor publice locale. Într-o postare, Ulianovschi susține că Guvernul „împarte blana ursului din pădure”, promițând sume uriașe pentru modernizarea infrastructurii, deși șansele ca aceste proiecte să fie implementate sunt minime. Liderul PSDE atrage atenția asupra faptului că toate cele 579 de proiecte depuse de autoritățile locale au fost aprobate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale — un fapt pe care îl califică drept „incredibil” și „suspect”, mai ales că doar 132 dintre acestea ar urma să fie lansate în 2025, restul fiind amânate pentru 2026, după alegerile parlamentare. „Primarii care au avut norocul să fie incluși în acest așa-zis mega program vor trebui să suporte din propriul buget cheltuieli pentru studii de fezabilitate, licitații și contractarea firmelor de construcții. Iar apoi să se roage ca PAS să câștige alegerile, ca să-și recupereze banii investiți și să vadă vreodată lucrările realizate”, a declarat Ulianovschi. Acesta a comparat noul program cu inițiativa „Satul European”, lansată înainte de alegerile locale din 2023, despre care afirmă că a lăsat zeci de primării în datorii, cu sechestre pe bunuri și credite bancare împovărătoare, în lipsa fondurilor promise de stat. Ulianovschi mai susține că șansele PAS de a-și păstra guvernarea după alegerile din septembrie sunt „foarte mici”, ceea ce, în opinia sa, face ca promisiunile actuale să fie „o altă mare țeapă”. „Patru ani ați avut la dispoziție să faceți drumuri, să modernizați localitățile și să aduceți Europa acasă. N-ați făcut nimic, doar ați adus crize peste crize. Și acum vreți să-i mai înșelați o dată?!”, a conchis liderul PSDE, îndemnând electoratul să sancționeze guvernarea actuală la alegeri. Guvernul și Ministerul Infrastructurii nu au oferit, deocamdată, o reacție oficială la acuzațiile formulate de PSDE.

Începând cu  1 iulie 2025, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 61 ani 6 luni, iar  stagiul complet de cotizare  - 34 ani. Totodată, pentru bărbați vârsta de pensionare rămâne neschimbată, constituind 63 ani, iar stagiul de cotizare - 34 ani, condițiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019.Conform prevederilor legii, reducerea vârstei standard de pensionare se acordă femeilor care au născut şi au educat până la vârsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii. Pentru ele vârsta de pensionare se diminuează cu 3 ani și de la 1 iulie 2025 constituie 58 ani 6 luni.Reamintim, că pensia pentru limită de vârstă se stabilește pe viață de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea şi actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată. În cazurile în care a fost depășit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare - 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.Pentru a verifica vârsta de pensionare, vă îndemnăm să utilizați serviciul electronic „Calculatorul vârstei de pensionare”, disponibil pe site-ul oficial al instituției (www.cnas.gov.md), la secțiunea „Servicii electronice prestate de CNAS”. Acest serviciu permite utilizatorilor să afle anul în care vor putea solicita pensia pentru limită de vârstă.Atenționăm că, cererile pentru solicitarea pensiilor pentru limită de vârstă pot fi depuse online de către deținătorii semnăturii electronice/mobile, accesând pagina web oficială a autorității - www.cnas.gov.md.

Un bărbat a murit, iar doi tineri au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce mașina cu care se deplasau s-a izbit într-un copac. Accidentul a avut loc ieri-seara, în localitatea Bădiceni, din raionul Soroca, susțin sursele PulsMedia.MD.În accident a fost implicat un automobil de marca Audi, la volanul căruia se afla un șofer în vârstă de 19 ani și care avea ca pasageri alte două persoane de 22 de ani și respectiv 37 de ani.Șoferul a pierdut controlul volanului, iar mașina a derapat de pe traseu și s-a izbit violent într-un copac de pe acostament. În urma impactului, pasagerul de 37 de ani a murit pe loc până la venirea ambulanței, iar celelalte două persoane din mașină au avut nevoie de îngrijiri medicale.Totodată, s-a stabilit că șoferul automobilului era în stare de ebrietate la volan. Rezultatele aparatului Drager au arătat că acesta avea o concetrație de aproximativ 0,90 mg/l de alcool pur în aerul expirat.Pe numele său a fost pornit un dosar penal.

Poliția Republicii Moldova informează că, bărbatul în vârstă de 34 de ani, care a dispărut la data de 23 iunie curent, a fost găsit decedat într-o clădire părăsită din apropierea localității Dănceni, raionul Ialoveni. Potrivit oamenilor legii, din primele cercetări efectuate la fața locului, s-a stabilit că acesta s-ar fi împușcat cu arma personală deținută legal, găsită lângă cadavru. „Urmează a fi dispuse expertizele necesare, dar și să se stabilească toate circumstanțele pentru elucidarea completă a situației”, anunță Poliția Națională.  De menționat că, bărbatul a dispărut la data de 23 iunie, în jurul orei 02:00, când a plecat de la domiciliu într-o direcție necunoscută.

Danemarca preia marți președinția Uniunii Europene, având ca prioritate securitatea continentului și, în special, accelerarea creșterii cheltuielilor decisă recent în cadrul NATO, scrie AFP, preluat de AGERPRES. ”Este clar definit faptul că securitatea este prioritatea principală”, a declarat premierul Mette Frederiksen într-un interviu acordat cotidianului danez Politiken, publicat duminică.”Avem acum un nou obiectiv pentru NATO, care a fost adoptat. Odată ce obiectivul NATO este stabilit, cea mai mare parte a muncii depinde de politica UE”, a adăugat ea.La sfârșitul lunii iunie, membrii Alianței Atlantice și-au oficializat angajamentul de a investi 5% din produsul lor intern brut (PIB) anual pentru apărare la orizontul anului 2035, dintre care cel puțin 3,5% pentru cheltuieli strict militare. Spania a considerat, însă, acest obiectiv nerezonabil și a cerut flexibilitate.Concret, Danemarca dorește ca planul european prezentat în martie pentru creșterea capacităților de apărare ale țărilor UE să avanseze, prin proceduri simplificate și împrumuturi puse la dispoziția statelor pentru finanțarea investițiilor în industria europeană de apărare.Situația de securitate din Europa este instabilă și, pentru că este instabilă, este și periculoasă. Dacă ne uităm la istoria Europei, știm că un conflict tinde să fie contagios. Există atât de multe tensiuni astăzi încât acest lucru în sine poate genera altele, a subliniat Frederiksen.Danemarca este una dintre țările importante în sprijinul european pentru Ucraina. În calitate de șefă a guvernului danez din 2019, Frederiksen a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare ale țării scandinave, în prezent la peste 3% din PIB.Copenhaga, percepută în general ca un aliat fidel al Statelor Unite, se apropie acum de pozițiile franceze privind autonomia strategică europeană.În programul sa pentru o Europă sigură, președinția daneză prioritizează, de asemenea, lupta împotriva imigrației ilegale, promițând soluții noi și inovatoare.Ca susținătoare a unei politici stricte migratorii care s-a răspândit în toată Europa, Danemarca intenționează să ia măsuri pe două fronturi: externalizarea cererilor de azil și restricționarea domeniului de aplicare al hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).Țara nordică s-a alăturat recent Italiei și altor șapte țări pentru a cere o reinterpretare a Convenției europene a drepturilor omului privind migrația, argumentând că aceasta protejează uneori 'persoanele greșite'

Centrul Național Anticorupție (CNA), în colaborare cu Procuratura municipiului Bălți, a desfășurat acțiuni în cadrul unei cauze penale ce vizează fapte de corupție săvârșite de angajați ai Inspectoratului de Poliție Edineț. Cauza a fost inițiată în baza bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii de corupere pasivă, în care este vizat șeful și patru angajați ai Serviciului de Patrulare al Secției Securitate Publică.  Potrivit materialelor acumulate, conducătorul Serviciului ar fi pretins, acceptat și primit lunar de la o persoană fizică bunuri și mijloace bănești în scopul facilitării unor activități ilegale de comerț cu masă lemnoasă, fără aplicarea măsurilor legale prevăzute. Mai exact, acesta este bănuit că ar fi primit masă lemnoasă în cantitate de 90 metri steri și mijloace bănești în sumă totală de 46.800 lei, remise în patru tranșe, în diferite locații de pe teritoriul municipiului Edineț. Concomitent, în baza probatoriului obținut în urma măsurilor speciale de investigație, au fost pornite cinci noi cauze penale pentru corupere pasivă. Alți patru angajați ai aceluiași serviciu sunt bănuiți că, în perioada aprilie-iunie 2025, ar fi pretins și primit sume ilicite de bani de la conducători auto, pentru a nu documenta contravențiile rutiere. Ofițerii CNA și procurorii au desfășurat, pe 30 iunie, opt percheziții – atât la domiciliile persoanelor vizate, cât și în automobilele personale ale acestora. Drept urmare, o persoană a fost reținută, iar alte patru persoane sunt cercetate în stare de libertate.

Criza diplomatică dintre Rusia și Azerbaidjan escaladează după ce autoritățile azere au efectuat o operațiune la sediul agenției ruse de presă Sputnik din Baku, reținând mai mulți angajați suspectați că ar fi agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).Operațiunea Sputnik a avut loc pe 30 iunie, la sediul agenției situat pe bulevardul Metbuat, iar acțiunile forțelor de ordine au fost descrise ca o intervenție specială. Presa rusă a relatat că toți angajații care nu se aflau la birou au fost chemați de poliție pentru verificări. Zona din fața clădirii a fost împrejmuită, iar autoritățile azere au preluat controlul asupra incintei. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a transmis că diplomații ruși nu au reușit să contacteze jurnaliștii reținuți timp de mai bine de două ore, exprimând îngrijorare față de situație. Conflictul are un precedent: în februarie 2025, guvernul de la Baku a anunțat suspendarea activității Sputnik Azerbaidjan pentru a echilibra prezența media străină în țară. Cu toate acestea, agenția ar fi ignorat interdicția și și-ar fi continuat activitatea, susține publicația Qafqazinfo. Ministerul azer de Externe a reiterat că agenția rusă poate funcționa doar cu un corespondent acreditat. Tensiunile sunt amplificate de un alt incident recent: arestarea în masă a unor cetățeni azeri la Ekaterinburg, în Rusia, în legătură cu anchete privind crime vechi. Autoritățile azere au confirmat existența unor victime și l-au convocat pe însărcinatul cu afaceri rus, Petr Volokov, cerând explicații oficiale. Criza actuală riscă să tensioneze și mai mult relațiile bilaterale și ridică întrebări serioase privind cooperarea ruso-azeră în domeniul presei și al securității.Toate evenimentele culturale planificate în Azerbaidjan cu participarea organizaţiilor de stat şi private ruse au fost anulate, a transmis agenţia de ştiri de stat Azertac, citând Ministerul Culturii.Anularea vizează concerte, festivaluri, spectacole, expoziţii şi alte evenimente, scrie Meduza.Decizia a fost luată „în legătură cu uciderile demonstrative, ţintite şi extrajudiciare şi actele de violenţă comise de agenţiile de aplicare a legii ruse” împotriva azerilor din Ekaterinburg. „Astfel de incidente au devenit recent sistematice”, se arată în declaraţie.Pe 27 iunie, peste 50 de cetăţeni din Azerbaidjan au fost reţinuţi la Ekaterinburg. Potrivit presei locale, reţinerile au fost legate de un caz penal nerezolvat privind uciderea unui cetăţean azer – Yunis Pashayev, în 2001, precum şi de alte două crime din 2010-2011.Doi dintre cei reţinuţi, fraţii Guseyn şi Ziyaddin Safarov, care erau principalii suspecţi în cazul omorului, au murit în timpul detenţiei. Potrivit unei surse a E1.ru, unul dintre ei a suferit probleme cardiace şi nu a putut fi resuscitat. Al doilea, potrivit sursei, „se află în aceeaşi situaţie”.

Începând de astăzi, 30 iunie 2025, cetățenii străini care intenționează să intre în Federația Rusă fără viză sunt obligați să completeze, cu cel puțin 72 de ore înainte, o cerere electronică privind planurile lor de călătorie. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Interne, fiind parte a unui sistem digital nou introdus pentru monitorizarea fluxului de persoane.Potrivit autorităților de la Moscova, procedura se aplică inclusiv reprezentanților legali ai minorilor și persoanelor cu incapacitate de exercițiu. Cererea trebuie completată în aplicația mobilă RuID, special concepută pentru cetățenii străini și echivalentul platformei guvernamentale interne „Serviciile de Stat”. Aceasta oferă informații despre traversarea frontierei și alte aspecte legate de șederea în Rusia.În situații excepționale, precum urgențe medicale sau decese în familie, cererea poate fi depusă într-un termen redus – minimum patru ore înainte de intrare – cu condiția prezentării unor documente justificative.Măsura face parte dintr-un experiment mai amplu privind regulile de intrare și ieșire din Rusia, lansat oficial la 1 decembrie 2024. De asemenea, în baza unui decret guvernamental adoptat anul trecut, străinii care sosesc sau pleacă prin principalele aeroporturi din Moscova (Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo, Jukovsky), dar și prin punctul terestru Maștakovo din regiunea Orenburg, sunt supuși unui control biometric obligatoriu – fotografiere și prelevarea amprentelor digitale.Fac excepție de la aceste proceduri copiii sub 6 ani și cetățenii Republicii Belarus.

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de aur, două medalii de argint și o medalie de bronz în cadrul Olimpiadei Balcanice de Fizică ce s-a desfășurat în Ohrid, Macedonia de Nord, în perioada 26-30 iunie 2025.Medaliat cu aur este Alex Secrieru, elev la Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău, medalii de argint au obținut Victor Sandu și Vladislav Smochină, elevi ai aceleași instituții de învățământ, iar medalia de bronz a fost obținută de Alexandru Macovei, elev la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” din Chișinău.În cadrul celei de-a 7-a ediții a Olimpiadei Balcanice de Fizică au participat 62 de elevi din 16 țări, Republica Moldova fiind reprezentată de 4 elevi și 2 profesori: Alex Secrieru, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău; Victor Sandu, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău; Vladislav Smochină, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău; Alexandru Macovei, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, Chișinău; Cârlig Sergiu, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova, conducătorul echipei; Serghei Bâzgan, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova, conducătorul adjunct al echipei.În context, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Fizică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

Partidul Liberal (PL) a anunțat oficial, în cadrul Consiliului Republican desfășurat pe 29 iunie, că va participa la alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025. Formațiunea își cheamă susținătorii să se mobilizeze într-o „bătălie decisivă pentru viitorul Republicii Moldova”, acuzând interferențele continue ale Federației Ruse și pericolul revenirii forțelor pro-ruse la guvernare.Într-un apel public adresat cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, PL își reafirmă angajamentul față de cauza unionistă și integrarea europeană:„Noi nu mai putem trăi cu promisiuni goale. Nu ne permitem luxul de a sta deoparte în fața unui pericol iminent. Viitorul copiilor noștri, limba română ca limbă oficială, libertatea și calea spre Uniunea Europeană sunt în joc.”Liberalii atrag atenția asupra eșecurilor guvernărilor de dreapta din ultimii ani, fără însă a pune la îndoială corectitudinea orientării pro-europene a alegătorilor:„Chiar dacă lucrurile n-au mers cum ne-am dorit, votul pentru partidele de dreapta ne-a menținut pe drumul cel bun – spre România și lumea liberă. Ne-am fi pierdut tricolorul, limba, piața europeană și ajutorul partenerilor, dacă nu am fi ales corect.”Partidul avertizează că alegerile din toamnă nu sunt doar o competiție politică, ci o confruntare ideologică dură cu partidele susținute de Kremlin. PL acuză apariția unor formațiuni noi care pretind a fi pro-europene, dar ar acționa „cameleonic” pentru a dezbina electoratul:„Este o mimare clasică a atașamentului față de valorile europene. Nu tot ce pare pro-european este cu adevărat pentru Unire și integrare.”PL își asumă rolul de „partid curat, cu istorie și credibilitate”, promițând că va continua să lupte pentru libertate, bunăstare, integrare europeană și Unirea cu România. Liderii formațiunii susțin că au făcut toate demersurile pentru unificarea forțelor de dreapta și păstrează ușile deschise pentru alianțe sincere în acest scop.Apelul se încheie cu o chemare la acțiune adresată unioniștilor veritabili:„Fără o susținere masivă, lupta noastră nu va avea rezultatul dorit. Vă îndemnăm să ne unim forțele și să nu permitem revenirea celor care vor să ne întoarcă în lumea rusă.”Partidul Liberal a fost una dintre primele formațiuni declarate unioniste din Republica Moldova, implicată activ în procesele de apropiere de România și UE, precum și în demontarea regimului comunist în anii 2000.

Ion Ceban îşi sărbătoreşte, astăzi, ziua de naştere. Edilul Capitalei împlineşte 45 de ani şi a primit mai multe urări din partea colegilor şi a prietenilor.Angajații Primăriei, dar și mai mulţi colegii de partid i-au adresat mesaje de felicitare, într-un clip video.Primarul capitalei a scris un mesaj simplu în care a menționat vârsta care o împlinește astăzi.„45!”, a scris edilul.Ion Ceban s-a născut pe 30 iunie 1980, în municipiul Chișinău, în familia lui Vasile și a Eugeniei Ceban.Edilul este căsătorit cu Tatiana Țaulean și are trei copii – Ilinca, Vasile şi Marc.

Începând cu 1 august 2025, moldovenii care circulă frecvent în România cu mașina vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar. Guvernul de la București, condus de premierul Ilie Bolojan, a anunțat dublarea valorii rovinietei – taxa de drum obligatorie pentru șoferii care utilizează rețeaua de drumuri naționale din România. Noua taxă va ajunge la 50 de euro pe an, față de 25 de euro cât este în prezent. Măsura îi afectează direct pe cetățenii Republicii Moldova care muncesc, călătoresc sau tranzitează frecvent România. Pentru mulți dintre ei, rovinieta era deja o cheltuială recurentă, iar această dublare vine într-un moment în care costurile generale de trai cresc de ambele părți ale Prutului. Reformă fiscală dură la București Dublarea rovinietei face parte dintr-un amplu pachet de măsuri fiscale menit să reducă deficitul bugetar al României, estimat la peste 30 de miliarde de lei. Printre celelalte măsuri adoptate de Guvernul Bolojan se numără:  • eliminarea cotelor reduse de TVA pentru produse precum lemnele de foc, energia termică sau locuințele sub 120.000 de euro;  • majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun;  • scumpirea cazării hoteliere și a meselor la restaurant;  • impozite crescute pentru pensiile mari și profiturile bancare. Cotele de TVA vor suferi modificări semnificative: cea de 5% va fi ridicată la 9%, iar cea de 9% – la 19%. Singurele categorii scutite de creșteri sunt alimentele și medicamentele, care rămân la TVA de 9%. Austeritate și reformă a statului Pe lângă noile taxe, Guvernul României a promis și o reformă profundă a aparatului administrativ:  • reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici;  • comasarea unor instituții și introducerea de criterii clare de performanță;  • plafonarea pensiilor și salariilor din sectorul public;  • eliminarea sporurilor și primelor considerate nejustificate. „Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli pe care nu și le permite, riscăm ca în viitor să nu mai putem plăti nici salarii, nici pensii”, a avertizat premierul Ilie Bolojan.

Partidul Nostru va propune în viitorul Parlament un proiect de susținere a tinerilor din Republica Moldova, care au idei de afaceri. Despre aceasta președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a anunțat în cadrul întrevederii cu cetățenii din Briceni.O tânără l-a întrebat pe Renato Usatîi ce măsuri concrete va adopta Partidul Nostru în Legislativ pentru ca elevii și studenții să nu mai plece din Moldova. ”Unul dintre proiectele noastre pentru tineri, pe care ne vom axa, este parteneriatul cu statul – 50 la 50. Să zicem că sunt tineri care au idei de afaceri, dar nu au părinți care pot să le dea 50 de mii de euro pentru a lansa afacerea. Totodată, acești tineri nu au nici gaj, pe care să îl pună la bancă pentru a obține un credit. Proiectul prevede că tinerii vin cu ideea, afacerea se analizează și tinerii devin parteneri cu statul 50 la 50. Astfel, sub garanția statului vor putea primi un credit”, a explicat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru a mai precizat că un beneficiu major al acestui proiect este că instituțiile de control nu vor exercita presiuni asupra afacerii: ”Dacă statul va fi garant, nu o să vă bată la ușă nici fiscul, nici sanepidul, și nici o altă instituție de control. Nu se vor comite astfel de abuzuri, cum se întâmplă des la noi, pentru că dvs sunteți partener cu statul.”Statul va câștiga venituri nu doar din taxe și contribuții, dar și din profit, iar antreprenorul va avea un business funcțional, a conchis Renato Usatîi.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat luni, 30 iunie, semnarea legii care prevede acordarea unui supliment financiar de 3.000 de lei pe lună, timp de un an, tinerilor care se angajează pentru prima dată în câmpul muncii. Măsura, parte a planului „Pentru Moldova”, se adresează celor care activează în șapte domenii-cheie ale economiei naționale. „Așa cum am promis în planul Pentru Moldova, am semnat astăzi legea care oferă un supliment financiar tinerilor angajați la primul loc de muncă, în șapte domenii-cheie pentru dezvoltarea țării. Vrem ca tinerii noștri să rămână acasă”, a declarat Maia Sandu într-o postare publică. Suplimentul de 3.000 de lei va fi plătit lunar, timp de 12 luni, în plus față de salariul oferit de angajator, pentru tinerii care își încep activitatea profesională în următoarele sectoare:  1. Industria electronică  2. Industria chimică și farmaceutică  3. Industria constructoare de mașini și componente auto  4. Industria textilă și de îmbrăcăminte  5. Industria materialelor de construcție  6. Industria alimentară  7. Industria creativă „Știm că primul salariu nu este întotdeauna suficient de atractiv. Prin acest program sperăm să convingem tinerii să aleagă Moldova”, a mai subliniat șefa statului.

Fostul ministru de interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, lansează un apel public pentru reformarea profundă a sistemului electoral din Republica Moldova, propunând trecerea de la listele închise de partid la un sistem proporțional cu liste deschise, care să permită alegerea directă a candidaților de către cetățeni.Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Năstase critică modul în care partidele politice își construiesc listele electorale, acuzând că „în frunte e pusă o mână de personaje mai răsărite, iar restul – anonimi și mediocrități”, aleși în funcție de loialitate, contracte și capacitatea de a genera emoție în campanie, nu de competență.„Nu v-ați săturat să votați numere, în loc să alegeți oameni?”, întreabă retoric Năstase, pledând pentru un sistem electoral care să le ofere alegătorilor posibilitatea de a selecta candidații preferați dintr-o listă de partid – inclusiv pe cei aflați pe locurile inferioare, dar cu susținere populară reală.El dă exemplul Estoniei, o țară cu o populație comparabilă cu cea a Moldovei, care folosește sistemul proporțional cu liste deschise și unde „votul merge la omul în care ai încredere, chiar dacă este pe locul 18 sau 51 al listei”. Năstase subliniază că astfel de modele sunt deja aplicate cu succes în state precum Suedia, Finlanda, Norvegia sau Elveția.Politicianul susține că partidele aflate la guvernare sau în opoziție refuză să susțină o astfel de reformă „pentru că le e frică să piardă controlul” asupra listelor și structurii interne. În lipsa meritocrației, aceștia preferă să „scoată în față artiști și sportivi pentru a manipula emoția oamenilor”, în timp ce în spate se ascund figuri obscure și ineficiente.„A venit momentul ca Moldova să iasă din tranziția fără sfârșit și să își modernizeze democrația”, afirmă Năstase. El cere un Parlament „format din oameni aleși pe merit, într-un sistem deschis și echitabil”, unde votul fiecăruia să conteze pentru alegerea unei societăți corecte, nu pentru consolidarea intereselor de partid.În final, Andrei Năstase face apel la mass-media „independentă” să reflecte temele de reformă fără condiționări financiare și să dea dovadă de imparțialitate în promovarea ideilor esențiale pentru viitorul democratic al Republicii Moldova.

Odată cu începutul lunii iulie, Republica Moldova intră în sezonul de înflorire a ambroziei, o plantă invazivă și extrem de alergenă, care va afecta mii de persoane timp de aproape patru luni, avertizează medicii și autoritățile. Persoanele cu alergii respiratorii sunt îndemnate să înceapă de pe acum tratamentele preventive, în timp ce populația este rugată să semnaleze focarele de ambrozie pentru intervenții rapide.Medicul alergolog Marina Casapciuc de la Spitalul Republican „Timofei Moșneaga” a explicat că simptomele alergiei la ambrozie sunt adesea confundate cu o răceală obișnuită, dar pot persista până în luna octombrie: rinoree, strănut, conjunctivită, senzație de nod în gât și stare generală de rău.„Dacă pacientul nu știe că are alergie, este important să se adreseze medicului de familie pentru investigații. Cei care deja cunosc că suferă de polinoză trebuie să înceapă din timp administrarea tratamentului antialergic”, a precizat dr. Casapciuc.Ambrozia este considerată una dintre cele mai periculoase plante alergene din țară. O singură plantă matură poate produce sute de milioane de grăuncioare de polen, care sunt purtate de vânt pe distanțe mari. Mai grav, semințele rămân viabile în sol timp de până la 40 de ani, ceea ce face combaterea plantei o provocare majoră.Șeful Direcției Protecția și Sănătatea Plantelor, Ghenadie Rusu, îndeamnă cetățenii să semnaleze apariția ambroziei la primării, direcțiile agricole raionale, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care a lansat o linie Viber dedicată – Stop Ambrozia, la numărul 067-144-111. Pot fi transmise inclusiv fotografii ale focarelor.Autoritățile recomandă evitarea expunerii la aer liber în orele de vârf ale polenizării, închiderea ferestrelor în timpul zilei, schimbarea hainelor după revenirea în casă și efectuarea unui duș pentru îndepărtarea particulelor de polen.Potrivit datelor recente, Republica Moldova a înregistrat o creștere alarmantă – de 60% – a cazurilor de rinite alergice în ultimii patru ani. La nivel european, peste 23 de milioane de persoane au fost afectate doar în 2024, ceea ce subliniază gravitatea fenomenului.

Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a lansat un nou apel la unitate și demnitate națională într-o postare publicată luni pe rețelele de socializare. Aceasta critică dur modul în care, spune ea, moldovenii sunt tratați „ca cetățeni de mâna a treia” chiar pe propriul lor pământ.„De ce rămânem tăcuți când ni se răpește limba, istoria, demnitatea?”, întreabă retoric Furtună, acuzând lipsa de susținere reală pentru cetățeni din partea celor care, în ultimele decenii, au oscilat între Est și Vest, dar nu au acționat „în interesul moldovenilor”.Victoria Furtună susține că partidul său, „Moldova Mare”, este primul care a luat atitudine în sprijinul moldovenilor și promite că vocea formațiunii „va răsuna din ce în ce mai puternic” în spațiul public.„Respectul față de rădăcini este fundamentul demnității noastre și a viitorului Moldovei. A sosit timpul să educăm patrioți care își iubesc cu adevărat țara”, a mai declarat lidera formațiunii, reiterând valorile promovate de partid: tradiția, credința și identitatea națională.

Municipiul Bălți a primit prima tranșă, în valoare de 1,4 milioane de lei, în cadrul proiectului „Explorare senzorială pentru o experiență durabilă bazată pe natură în municipiile Botoșani și Bălți”, finanțat prin Programul „Interreg România–Republica Moldova”.Proiectul vizează reabilitarea parțială a scuarului Maria: modernizarea aleilor pietonale, amenajarea spațiilor de recreere și a terenurilor de joacă. Totodată, va fi elaborată o strategie transfrontalieră pentru transformarea ecologică a spațiilor verzi. Sunt planificate și evenimente comune dedicate protecției mediului.Contractul de finanțare a fost semnat pe 18 iunie, iar tranșa a fost deja virată în contul municipalității, marcând începutul oficial al implementării proiectului. Următoarele sume vor fi transferate progresiv, în funcție de utilizarea fondurilor deja primite. Banii au fost integrați în bugetul local prin rectificarea corespunzătoare a veniturilor și cheltuielilor.Bugetul total aprobat pentru municipiul Bălți în cadrul proiectului este de 386.791,65 euro, dintre care 38.679,17 euro reprezintă contribuția proprie. Proiectul este realizat în parteneriat cu municipiul Botoșani și este finanțat de Uniunea Europeană.Colaborarea cu autoritățile din Botoșani a fost inițiată în perioada mandatului de primar al lui Renato Usatîi prin primul proiect comun - Eminescu: o cultură-o rută în zona transfrontalieră Botoșani-Bălți. Inițiat de Renato Usatîi, parteneriatul este continuat astăzi de primarul Alexandr Petkov și echipa sa. Urmează lansarea următorului proiect care va contribui la modernizarea orașului și la valorificarea durabilă a spațiilor verzi.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat organizarea unui protest miercuri, 9 iulie 2025, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Acțiunea, aprobată de autoritățile municipale, va reuni circa 120 de participanți, dintre care aproximativ 100 vor fi la volanul microbuzelor și autobuzelor cu care se vor deplasa în centrul Capitalei.Potrivit APOTA, manifestația este îndreptată împotriva „acțiunilor și inacțiunilor” Guvernului, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), precum și ale Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), în ceea ce privește gestionarea sectorului transportului rutier.Participanții urmează să înceapă parcarea vehiculelor în Piață începând cu ora 09:30, iar poziția oficială a organizației va fi prezentată public la ora 11:00. Protestul este programat să se încheie în jurul orei 12:30.Organizatorii au cerut sprijinul autorităților locale și al poliției pentru asigurarea fluidizării traficului rutier în zona PMAN și pe străzile adiacente — Alexandr Pușkin și Mitropolit Bănulescu-Bodoni — pentru a permite accesul și staționarea vehiculelor.

Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, consideră că primele persoane în stat nu ar trebui să dețină altă cetățenie decât cea moldovenească, așa cum este acum în Republica Moldova - când președintele, președintele Parlamentului și premierul dețin și cetățenia României. „Eu am o singură cetățenie – cea moldovenească. Este inacceptabil ca președintele, premierul sau președintele Parlamentului să depună jurământ unei altei țări. Iar rezultatul se vede clar – autoritățile promovează interesele oricui, numai nu ale cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat ea în cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1.Politiciana a spus că, faptul că primele persoane în stat nu exprimă interesele țării noastre, ci interesele partenerilor lor, este revoltător.„Noi credem că în funcțiile de președinte, premier și președinte al Parlamentului ar trebui să fie oameni care au doar cetățenie moldovenească și oameni care vor servi doar țara noastră”, a conchis Irina Vlah.

Două persoane, circa 200 ha de pădure, 2 case și mai multe construcții auxiliare au fost salvate de pompieri în urma unui incendiu de vegetație produs în localitatea Copanca, raionul Căușeni. Conform informațiilor, incendiul a izbucnit în dimineața zilei de 29 iunie 2025. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 09:56. Focul a cuprins o suprafață extinsă de vegetație uscată, iar în condiții de vânt puternic acesta se răspândea rapid spre fondul forestier și sectorul locativ din apropiere. Pentru lichidarea arderii, la fața locului au fost antrenate 8 autospeciale de intervenție, cu un efectiv de 30 salvatori și pompieri. Totodată, în misiunea de stingere au fost implicate autoritățile publice locale cu 5 unități de tehnică specializată, angajații IGP, dar și localnicii comunității. După mai multe ore de luptă cu flăcările, fiind un teren greu accesibil, incendiul a fost localizat la ora 16:43, fiind salvate circa 200 ha de pădure, 2 case și mai multe construcții auxiliare. Totodată, pompierii au evacuat din zona de risc 2 persoane din casele din preajmă, una fiind cu grad de dizabilitate. Incendiul a fost lichidat complet la ora 21:34, iar angajații IGSU au fost la fața locului pentru monitorizarea și asigurarea pazei antiincendiare până în dimineața zilei de 30 iunie. În urma incendiului, focul a distrus circa 10 ha de teren cu vegetație uscată, inclusiv circa 3 ha de pădure. Totodată, flăcările au afectat două gospodării, unde focul a distrus circa 70% din acoperișul unei case și parțial un șopron. Victime nu au fost raportate. Cauza și circumstnațele urmează a fi stabilite de specialiști. În vederea prevenirii incendiilor de vegetație, care pot avea consecințe devastatoare asupra mediului, sectorului locativ, cât și asupra vieților omenești, pompierii avertizează, repetat, cetățenii despre importanța respectării regulilor antiincendiare. Salvatorii îndeamnă oamenii să nu dea foc vegetației uscate, să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în spații deschise și în apropierea zonelor împădurite. În condiții de temperaturi ridicate, umiditate redusă și vânt orice scânteie poate favoriza izbucnirea incendiilor de proporții. Astfel, cetățenii sunt rugați să evite utilizarea focului deschis în preajma lanurilor cu cereale, precum și locurilor de agrement. În timpul odihnei în spații forestiere, persoanele sunt îndemnate de salvatori să stingă rugurile și mangalurile la plecare, dar şi să nu lase nesupravegheate sursele de foc deschis. De asemenea, maturii sunt îndemnați să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită jocul cu focul pentru evitarea producerii incendiilor. În cazul observării focarelor de ardere, oamenii sunt îndemnați să apeleze de urgență Serviciul 112. Salvatorii și pompierii fac apel către populație să manifeste responsabilitate maximă, respectând normele de securitate.

Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care Ucraina face primul pas oficial către retragerea din Convenția de la Ottawa, tratatul internațional care interzice utilizarea minelor antipersonal. Decizia vine în contextul războiului cu Rusia, stat care nu a semnat acordul și care, potrivit Kievului, folosește frecvent aceste dispozitive împotriva militarilor și civililor ucraineni, relatează AFP, citat de News.ro. Măsura urmează să fie validată de Parlament și notificată ONU."Decid să fac să intre în vigoare decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei de la 29 iunie 2025 privind retragerea Ucrainei din Convenţia privind folosirea, depozitarea, producţia şi transferul minelor antipersonal şi privind distrugerea lor de la 18 septembrie 1997", se arat în acest decret, publicat de preşedinţia ucraineană. Există, însă, mai multe etape, înaintea unei retrageri efective. Parlamentul ucrainean (Rada) este necesar să se exprime prin vor asupra unei decizii în acest sens, iar apoi este necesar ca Kievul să notifice ONU.Convenţia de la Ottawa din 1997, semnată de 160 de ţări, interzice folosirea, depozitarea, producţia şi transferul minelor antipersonal, concepute să fie îngropate sau ascunse la sol.Aceste mine antipersonal, declanşate la contactul sau în apropierea unei persoane, pot ucide sau provoca răni grave.Aceste dispozitive sunt adesea active după un conflict şi împiedică astfel întoarcerea populaţiilor în zonele în care au fost plasate.Ucraina a ratificat acest tratat în 2005, însă nu şi Rusia, care i-a invadat teritoriul în februarie 2022.Ministerul ucrainean de Externe a catalogat într-un comunicat această măsură drept "dificilă", dar "necesară şi proporţionată" în perspectiva "priorităţii absolute care este apărarea statului nostru împotriva agresiunii brutale a Rusiei".Un deputat ucrainean, Roman Kostenko, care face parte din Comisia Parlamentară a Securităţii Naţionale, s-a felicitat de decizia luată de Zelenski."Este o măsură pe care realitatea războiului o cerea de mult timp", a scris el pe Facebook."Rusia nu este semnatară a acestei Convenţii şi foloseşte masiv mine împotriva militarilor şi civililor noştri. Nu putem rămâne legaţi de obligaţii, (în timp ce) inamicul nu are nicio restricţie", a adăugat el.În martie, cele trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia -, dar şi Polonia, toate aliate apropiate ale Ucrainei, şi-au anunţat decizia de a ieşi din Convenţia de la Ottawa, decizii criticate atunci de către organizaţii nonguvernamentale (ONG).Comitetul Internaţional al crucii Roşii (CICR) denunţa un "recul periculos al protecţiei civililor în conflictele armate".

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în cadrul summitului NATO desfășurat la începutul acestei săptămâni, despre lansarea producției de drone în Ucraina, cu implicarea directă a companiei franceze Renault.Informația a fost confirmată de ministrul francez al Economiei Digitale, Jean-Noël Barrot, într-o declarație difuzată de postul LCI. Oficialul francez a subliniat importanța tot mai mare a dronelor în conflictul militar actual dintre Ucraina și Rusia.„Astăzi trebuie să conștientizăm că acest război este unul al dronelor. Soldații se confruntă între ei cu ajutorul acestor tehnologii, iar acesta este un aspect esențial pe care președintele Macron l-a discutat cu Volodimir Zelenski în cadrul summitului NATO”, a declarat Barrot.Anterior, președintele Zelenski a anunțat că Ucraina are capacitatea tehnică de a produce până la 8 milioane de drone anual, însă proiectele ambițioase sunt blocate parțial de lipsa finanțării suficiente.Proiectul comun cu Renault ar putea reprezenta un pas important spre consolidarea industriei de apărare a Ucrainei și modernizarea tehnologică a armatei, în contextul în care utilizarea dronelor a devenit un element central pe câmpul de luptă în războiul declanșat de Rusia.

Fostul ministru de Interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, trage un semnal de alarmă în urma deciziei oficiale a Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova, avertizând că „DA-ul” primit este însoțit de o listă clară de îngrijorări la adresa guvernării actuale.„Partenerii noștri vor fapte, nu lozinci sterile. În loc să întărim statul de drept în interesul cetățenilor, actuala guvernare a consolidat controlul politic asupra instituțiilor, punând interesul de partid mai presus de cel național”, a declarat Năstase într-o postare pe rețelele sociale. „Tăcere asurzitoare” din partea guvernăriiPoliticianul acuză guvernarea PAS de tăcere voită și manipulare, susținând că vocea propagandei oficiale a fost redusă la tăcere în urma mesajelor critice transmise la ultimul summit european. „Trompetele propagandistice parcă au luat apă la muștiuc”, scrie Năstase.Potrivit acestuia, ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, adoptarea legilor controversate și controlul crescut asupra justiției și mass-media riscă să compromită ireversibil șansa Moldovei de a deschide efectiv negocierile de aderare. Cinci măsuri urgente propusePentru a răspunde clar semnalelor transmise de UE, Andrei Năstase propune o listă de măsuri care, în opinia sa, trebuie implementate imediat: Restabilirea independenței justiției prin eliminarea ingerințelor politice; Revenirea la echilibrul puterilor în stat, cu instituții autonome; Aplicarea integrală a recomandărilor Comisiei de la Veneția; Protejarea pluralismului de opinie și a libertății presei; Separarea clară a interesului electoral de cel național. „Moldova poate reuși, dar doar cu o clasă politică matură”Năstase atrage atenția că integrarea europeană nu este un premiu pentru vorbe frumoase, ci o responsabilitate asumată prin reforme reale. „Puterea nu e un scop, ci un mijloc pentru binele comun. Moldova poate reuși doar cu un stat funcțional, o democrație autentică și o clasă politică matură.”În final, el avertizează că, fără reforme concrete și asumare sinceră, ușa Europei riscă să se închidă: „UE ne-a întins mâna. Dacă nu ne facem temele, am putea găsi un lacăt uriaș pe ușa de intrare.”

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, lansează un atac dur la adresa guvernării PAS, acuzând politizarea gravă a Curții Constituționale prin recentele numiri de judecători și încălcarea standardelor internaționale privind independența instituției.„Trebuie să recunosc, felul în care se politizează componența Curții Constituționale sub PAS nu are echivalent nici măcar în perioada lui Voronin. Asta irită”, a scris Munteanu într-o declarație publică. Liderul CUB afirmă că procedurile actuale de desemnare sunt opace, lipsite de evaluări publice, criterii profesionale sau consultări cu societatea civilă. Cazul Litvinenco – exemplu de conflict de intereseCel mai recent exemplu criticat este numirea fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, în funcția de judecător constituțional. Munteanu susține că desemnarea acestuia contravine grav recomandărilor Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește percepția de independență: „Numirea unui lider politic activ compromite în mod clar imaginea de neutralitate a Curții.”Deși Litvinenco a declarat că își va suspenda calitatea de membru PAS înainte de depunerea jurământului, Munteanu avertizează că acest gest este pur formal: „Standardele internaționale cer renunțarea definitivă la calitatea de membru de partid, nu o suspendare temporară.” Avertisment privind capturarea instituționalăÎn analiza sa, Munteanu atrage atenția și asupra modificărilor recente din legislația moldovenească privind Curtea Constituțională, salutând unele îmbunătățiri – cum ar fi depunerea jurământului doar în fața plenului Curții și introducerea votului calificat de 2/3 pentru revocarea unui judecător. Cu toate acestea, critică vehement faptul că actuala lege permite ca judecătorii să dețină două mandate consecutive a câte 6 ani, ceea ce „deschide calea loialității față de guvernarea care îi promovează”.„Cele mai solide democrații europene au optat pentru mandate unice, nereînnoibile, tocmai pentru a proteja independența judecătorilor. Moldova este un exemplu atipic și vulnerabil la influențe politice directe”, susține Munteanu. Soluțiile propuse de CUBPentru a preveni ceea ce el numește „transformarea Curții într-o piesă de budoar a partidului unic”, liderul CUB propune: Solicitarea unui aviz urgent din partea Comisiei de la Veneția privind procedura de numire și mandatul judecătorilor; Organizarea de audieri parlamentare deschise pentru fiecare candidat înainte de votul în plen; Modificarea legislației astfel încât judecătorii Curții Constituționale să poată deține un singur mandat, nereînnoibil.„Fără o schimbare profundă, Curtea Constituțională își va pierde credibilitatea și va ajunge să valideze decizii politice, nu constituționale”, a avertizat Igor Munteanu.

Partidul Social Democrat European (PSDE) condamnă ferm decizia luată de cinci consilieri locali din Boldurești, raionul Nisporeni, care l-au votat în funcția de primar interimar pe Nicanor Ciochină — un politician acuzat de producerea unui accident rutier soldat cu moartea unui adolescent de 14 ani.Într-o declarație publică semnată de președintele formațiunii, Tudor Ulianovschi, PSDE își exprimă „profunda îngrijorare” față de modul în care a fost realizat votul și consideră că acțiunea consilierilor „contravine principiilor de echitate și moralitate publică”.„PSDE se distanțează categoric de decizia respectivilor aleși locali, pe care o califică drept sfidătoare atât în raport cu principiile statului de drept, cât și din punct de vedere moral”, se arată în mesaj.Ulianovschi subliniază că persoana desemnată „se află în circumstanțe juridice incompatibile cu această funcție” și acuză lipsa unei consultări cu autoritatea centrală a partidului, ceea ce face ca decizia să nu reflecte poziția oficială a PSDE.Liderul social-democraților europeni afirmă că aflarea lui Ciochină în funcție „reprezintă o insultă la adresa societății”, atât timp cât asupra acestuia planează acuzații grave și nu deține un mandat legal. Controversa din BoldureștiNicanor Ciochină a fost desemnat primar interimar al localității Boldurești în urma votului majorității consilierilor locali, reuniți în ședință extraordinară pe 27 iunie. În favoarea lui Ciochină au votat consilieri ai PSDE și PSRM, în timp ce reprezentanții PAS s-au opus. Decizia a fost luată după ce Judecătoria Ungheni a anulat validarea mandatului său de primar ales în turul II al alegerilor din 1 iunie, hotărârea nefiind însă definitivă.Deși a câștigat alegerile la o diferență de 10 voturi față de contracandidatul independent Sergiu Bulicanu, Ciochină rămâne cu statut juridic incert. Mai mult, el este învinuit că, pe 19 februarie 2024, a accidentat mortal un băiat și a fugit de la locul faptei. Procurorii susțin că acesta a încercat ulterior să șteargă urmele accidentului și să evite ancheta. Dacă va fi găsit vinovat, riscă până la 9 ani de închisoare.PSDE anunță că va convoca Consiliul Politic al partidului pentru a analiza comportamentul celor cinci consilieri locali și pentru a decide eventuale sancțiuni.„Vom acționa ferm pentru a proteja valorile morale și legale în care credem. Astfel de decizii nu pot fi tolerate”, a conchis Tudor Ulianovschi.

Rusia a lansat un nou atac masiv cu drone şi rachete în Ucraina, noaptea trecută, când sirenele de raid aerian au răsunat în întreaga țară, inclusiv în regiunile din vest, aflate departe de linia frontului. Atacul are loc la doar o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este "pregătită" să reia discuțiile de pace.Explozii și atacuri aeriene au fost înregistrate în Mikolaiv, Kremenciuk, Zaporojie, Cerkasî, Ivano-Frankivsk și Liov, în valuri succesive care s-au desfășurat pe tot parcursul nopții. Unele autorități locale au transmis rapoarte preliminare privind pagube și victime, chiar în timp ce sistemele de apărare antiaeriană continuau să funcționeze, scrie Kyiv Independent.În regiunea Cerkasî, guvernatorul Ihor Tabureț a declarat că infrastructura civilă a fost avariată și cel puțin trei persoane au fost rănite. La Kremenciuk, în regiunea Poltava, o întreprindere nedezvăluită a fost lovită, declanșând un incendiu, potrivit guvernatorului Volodimir Kohut. În Zaporojie, o unitate de producție a unei companii a fost afectată de un atac cu rachete în cursul nopții, a anunțat guvernatorul Ivan Fedorov. Nu au fost înregistrate victime.Atacul are loc la doar o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este "pregătită" să reia discuțiile de pace.Până acum, delegațiile Ucrainei și Rusiei au purtat două runde de negocieri directe la Istanbul, dar fără rezultate notabile, în afara unor schimburi coordonate de prizonieri.

Nicanor Ciochină, învinuit de comiterea unui accident rutier soldat cu moartea unui adolescent în vârstă de 14 ani, a fost desemnat primar interimar al localității Boldurești, raionul Nisporeni, prin votul majorității membrilor Consiliului Local, informează MOLDPRES.Chestiunea privind asigurarea interimatului funcției de primar al localității a fost inclusă suplimentar la ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului local din 27 iunie 2025.Astfel, pentru Nicanor Ciochină au votat consilierii din partea Partidului Social Democrat European (PSDE) și Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat împotrivă. Conform deciziei, Ciochină urmează să exercite funcția de primar interimar începând cu 25 iunie și până la „numirea în funcție a primarului ales”,Decizia aleșilor locali vine după ce Judecătoria Ungheni a anulat hotărârea Comisiei Electorale Boldurești cu privire la confirmarea turului II de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni al lui Nicanor Ciochină.CEC a precizat că, deși a fost informată despre decizia instanței, aceasta nu poate fi pusă în aplicare decât după ce va deveni definitivă.Nicanor Ciochină a fost reales primar la Boldurești, în urma turului II din 1 iunie. Potrivit rezultatelor scrutinului, acesta a obținut mai multe voturi decât contracandidatul său independent, Sergiu Bulicanu.După renumărarea voturilor, dispusă de CEC, s-a stabilit că Ciochină a acumulat cu 10 voturi mai multe decât contracandidatul său.Nicanor Ciochină este învinuit că, în seara de 19 februarie 2024, a accidentat mortal un băiat de 14 ani și a părăsit locul accidentului. Ulterior, ar fi încercat să șteargă urmele faptei sale și să se sustragă anchetei. El neagă acuzațiile.Dacă va fi găsit vinovat de comiterea accidentului soldat cu deces, Ciochină riscă până la șapte ani de închisoare, iar pentru că a părăsit locul faptei ar putea primi încă până la doi ani de pușcărie.

Renato Usatîi i-a propus premierului Dorin Recean o soluție de compromis pentru a evita conflictul dintre Guvern și Primăria Chișinău în legătură cu organizarea evenimentelor din Piața Marii Adunări Naționale. Liderul Partidului Nostru propune instalarea permanentă a vagonului memorial dedicat deportărilor într-un alt spațiu simbolic, agreat de comun acord cu autoritățile centrale și locale, și este gata să-și acopere integral toate costurile aferente.Printre opțiunile propuse de Renato Usatîi se numără scuarul Gării Feroviare din Chișinău, simbolic legat de drama deportărilor; perimetrul din fața Academiei de Științe a Moldovei, ca loc al reflecției și cercetării istorice sau orice alt spațiu public stabilit de comun acord. „Sunt gata să acopăr integral toate costurile aferente transportului, amenajării și întreținerii acestei instalații, fără a solicita sprijin financiar din partea statului. Sunt deschis să discut, împreună cu autoritățile competente, locația finală pentru amplasarea vagonului. Această inițiativă ar transforma evenimentul dintr-un gest temporar într-un monument de durată, accesibil publicului pe tot parcursul anului, consolidând eforturile de păstrare a memoriei colective”, a declarat Renato Usatîi într-o adresare video.Adresarea a venit după ce în spațiul public au apărut informații privind organizarea mai multor acțiuni în Piața Marii Adunări Naționale în aceeași perioadă a lunii iulie. Printre ele sunt concertele dedicate „Festivalului Absolvenților 2025”, evenimentul „Te salut, Chișinău!” etc., precum și amplasarea temporară a unui vagon memorial dedicat deportărilor.Guvernul Republicii Moldova a propus instalarea acestui vagon în Piața Marii Adunări Naționale pentru perioada 4 iulie – 4 august, fiind legat de al doilea val de deportări, care a avut loc în 5-6 iulie 1949. Totodată, primul val de deportări a avut loc în data de 13 iunie 1941. A fost și al treilea val de deportări, în perioada 31 martie – 1 aprilie 1951. Astfel, Renato Usatîi a propus să fie instalat acest vagon ca monument permanent în altă locație. „Având în vedere caracterul temporar al amplasării expoziției memoriale, propun o alternativă de compromis: instalarea permanentă a vagonului memorial într-o locație stabilită de comun acord cu autoritățile centrale și locale”, a conchis liderul partidului Nostru.

O nouă stradă din Chișinău a fost complet reabilitată, anunță primarul general Ion Ceban. Este vorba despre strada Constantin Stere, din sectorul Buiucani, unde în noaptea trecută a fost așternut ultimul strat de asfalt, precum și o porțiune din strada Vasile Lupu.Lucrările fac parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii capitalei și vizează segmentul cuprins între strada Alexei Șciusev – stadionul Dinamo și strada Eugen Coca.„Strada nu a fost reabilitată niciodată de la construcție. A fost nevoie de frezarea asfaltului vechi, ridicarea la cotă a capacelor de canalizare, schimbarea bordurilor și reparația trotuarului pe partea pară. Reabilitarea trotuarului pe partea impară a fost deja finalizată”, a precizat edilul.Următorul pas este aplicarea marcajului rutier. Ceban a mulțumit echipelor implicate și a subliniat că lucrările de infrastructură în capitală vor continua.„Le mulțumesc fiecăruia care se dedică și se implică ca orașul să se dezvolte. Lucrăm în continuare la infrastructura orașului”, a transmis primarul.

Poliția anunță că deținutul care a evadat pe 16 mai din Penitenciarul nr. 8 Bender a fost depistat și reținut aseară, în urma unei ample operațiuni de căutare și investigare. Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) l-au localizat într-un sat din raionul Cimișlia, unde se ascundea pentru a evita reținerea.Bărbatul se află în prezent în custodia autorităților. Potrivit Poliției, sunt desfășurate verificări pentru a stabili dacă acesta a comis alte infracțiuni în perioada în care s-a aflat în libertate.Tentativa de evadare a avut loc în noaptea de 16 mai 2025, în jurul orei 01:25. Trei deținuți, originari din raioanele Cahul, Căușeni și Anenii Noi, au încercat să evadeze din penitenciar. Doi dintre aceștia au reușit să escaladeze clădirile de pază, în timp ce al treilea a fost prins în timpul tentativei. Ulterior, unul dintre cei doi evadați a fost reținut.Autoritățile au declanșat o operațiune de căutare la scară largă, fiind instalate filtre în mai multe zone în care exista suspiciunea că evadații s-ar putea ascunde.Poliția urmează să comunice detalii suplimentare pe parcursul anchetei.

Astăzi se împlinesc 85 de ani de la unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria României – ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța de către Uniunea Sovietică, în urma unui ultimatum adresat Bucureștiului pe 26 iunie 1940. Evenimentele au avut loc în contextul pactului Ribbentrop-Molotov, semnat între URSS și Germania nazistă în august 1939, care prevedea împărțirea Europei de Est în sfere de influență.Sub presiunea URSS și în lipsa unui sprijin internațional concret, România a fost forțată să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate, începând cu 28 iunie 1940. Peste 200.000 de români s-au refugiat atunci peste Prut, iar ziua a fost decretată doliu național în întreg Regatul României.Anexarea a fost urmată de deznaționalizare, deportări și rusificare. În Basarabia, administrația sovietică a fost instituită rapid, orașele au fost rusificate, iar populația autohtonă a fost supusă unor presiuni sistematice. În deceniile ce au urmat, regimul sovietic a organizat trei valuri de deportări masive (1941, 1949 și 1951), arestări și epurări, lăsând urme adânci în memoria colectivă a basarabenilor.Deși în iulie 1941 teritoriile au fost eliberate temporar de trupele române și germane, ele au revenit sub ocupație sovietică în august 1944, statut menținut până la destrămarea URSS în 1991. Pe o parte din teritoriile ocupate a fost înființată în 1940 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care includea și o parte din fosta Republică Autonomă Moldovenească de peste Nistru – teritoriul actualei regiuni separatiste Transnistria.Istoricii subliniază că dacă Basarabia era menționată explicit în protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov, celelalte teritorii – Bucovina de Nord și Ținutul Herța – au fost anexate abuziv, ca „despăgubire” pentru perioada în care Basarabia a făcut parte din România Mare.28 iunie rămâne o zi simbolică a suferinței, pierderii teritoriale și a tragediei românilor din Est. Este un moment de comemorare a victimelor ocupației sovietice și de reafirmare a identității și demnității naționale.