Criza diplomatică dintre Rusia și Azerbaidjan escaladează după ce autoritățile azere au efectuat o operațiune la sediul agenției ruse de presă Sputnik din Baku, reținând mai mulți angajați suspectați că ar fi agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).Operațiunea Sputnik a avut loc pe 30 iunie, la sediul agenției situat pe bulevardul Metbuat, iar acțiunile forțelor de ordine au fost descrise ca o intervenție specială. Presa rusă a relatat că toți angajații care nu se aflau la birou au fost chemați de poliție pentru verificări. Zona din fața clădirii a fost împrejmuită, iar autoritățile azere au preluat controlul asupra incintei. Ministerul rus de Externe, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a transmis că diplomații ruși nu au reușit să contacteze jurnaliștii reținuți timp de mai bine de două ore, exprimând îngrijorare față de situație. Conflictul are un precedent: în februarie 2025, guvernul de la Baku a anunțat suspendarea activității Sputnik Azerbaidjan pentru a echilibra prezența media străină în țară. Cu toate acestea, agenția ar fi ignorat interdicția și și-ar fi continuat activitatea, susține publicația Qafqazinfo. Ministerul azer de Externe a reiterat că agenția rusă poate funcționa doar cu un corespondent acreditat. Tensiunile sunt amplificate de un alt incident recent: arestarea în masă a unor cetățeni azeri la Ekaterinburg, în Rusia, în legătură cu anchete privind crime vechi. Autoritățile azere au confirmat existența unor victime și l-au convocat pe însărcinatul cu afaceri rus, Petr Volokov, cerând explicații oficiale. Criza actuală riscă să tensioneze și mai mult relațiile bilaterale și ridică întrebări serioase privind cooperarea ruso-azeră în domeniul presei și al securității.Toate evenimentele culturale planificate în Azerbaidjan cu participarea organizaţiilor de stat şi private ruse au fost anulate, a transmis agenţia de ştiri de stat Azertac, citând Ministerul Culturii.Anularea vizează concerte, festivaluri, spectacole, expoziţii şi alte evenimente, scrie Meduza.Decizia a fost luată „în legătură cu uciderile demonstrative, ţintite şi extrajudiciare şi actele de violenţă comise de agenţiile de aplicare a legii ruse” împotriva azerilor din Ekaterinburg. „Astfel de incidente au devenit recent sistematice”, se arată în declaraţie.Pe 27 iunie, peste 50 de cetăţeni din Azerbaidjan au fost reţinuţi la Ekaterinburg. Potrivit presei locale, reţinerile au fost legate de un caz penal nerezolvat privind uciderea unui cetăţean azer – Yunis Pashayev, în 2001, precum şi de alte două crime din 2010-2011.Doi dintre cei reţinuţi, fraţii Guseyn şi Ziyaddin Safarov, care erau principalii suspecţi în cazul omorului, au murit în timpul detenţiei. Potrivit unei surse a E1.ru, unul dintre ei a suferit probleme cardiace şi nu a putut fi resuscitat. Al doilea, potrivit sursei, „se află în aceeaşi situaţie”.

Începând de astăzi, 30 iunie 2025, cetățenii străini care intenționează să intre în Federația Rusă fără viză sunt obligați să completeze, cu cel puțin 72 de ore înainte, o cerere electronică privind planurile lor de călătorie. Anunțul a fost făcut de Ministerul rus de Interne, fiind parte a unui sistem digital nou introdus pentru monitorizarea fluxului de persoane.Potrivit autorităților de la Moscova, procedura se aplică inclusiv reprezentanților legali ai minorilor și persoanelor cu incapacitate de exercițiu. Cererea trebuie completată în aplicația mobilă RuID, special concepută pentru cetățenii străini și echivalentul platformei guvernamentale interne „Serviciile de Stat”. Aceasta oferă informații despre traversarea frontierei și alte aspecte legate de șederea în Rusia.În situații excepționale, precum urgențe medicale sau decese în familie, cererea poate fi depusă într-un termen redus – minimum patru ore înainte de intrare – cu condiția prezentării unor documente justificative.Măsura face parte dintr-un experiment mai amplu privind regulile de intrare și ieșire din Rusia, lansat oficial la 1 decembrie 2024. De asemenea, în baza unui decret guvernamental adoptat anul trecut, străinii care sosesc sau pleacă prin principalele aeroporturi din Moscova (Șeremetievo, Domodedovo, Vnukovo, Jukovsky), dar și prin punctul terestru Maștakovo din regiunea Orenburg, sunt supuși unui control biometric obligatoriu – fotografiere și prelevarea amprentelor digitale.Fac excepție de la aceste proceduri copiii sub 6 ani și cetățenii Republicii Belarus.

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de aur, două medalii de argint și o medalie de bronz în cadrul Olimpiadei Balcanice de Fizică ce s-a desfășurat în Ohrid, Macedonia de Nord, în perioada 26-30 iunie 2025.Medaliat cu aur este Alex Secrieru, elev la Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău, medalii de argint au obținut Victor Sandu și Vladislav Smochină, elevi ai aceleași instituții de învățământ, iar medalia de bronz a fost obținută de Alexandru Macovei, elev la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” din Chișinău.În cadrul celei de-a 7-a ediții a Olimpiadei Balcanice de Fizică au participat 62 de elevi din 16 țări, Republica Moldova fiind reprezentată de 4 elevi și 2 profesori: Alex Secrieru, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău; Victor Sandu, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău; Vladislav Smochină, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, Chișinău; Alexandru Macovei, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, Chișinău; Cârlig Sergiu, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova, conducătorul echipei; Serghei Bâzgan, doctor în științe fizice, Institutul de Fizică Aplicată, Universitatea de Stat din Moldova, conducătorul adjunct al echipei.În context, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Fizică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

Partidul Liberal (PL) a anunțat oficial, în cadrul Consiliului Republican desfășurat pe 29 iunie, că va participa la alegerile parlamentare anticipate din 28 septembrie 2025. Formațiunea își cheamă susținătorii să se mobilizeze într-o „bătălie decisivă pentru viitorul Republicii Moldova”, acuzând interferențele continue ale Federației Ruse și pericolul revenirii forțelor pro-ruse la guvernare.Într-un apel public adresat cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, PL își reafirmă angajamentul față de cauza unionistă și integrarea europeană:„Noi nu mai putem trăi cu promisiuni goale. Nu ne permitem luxul de a sta deoparte în fața unui pericol iminent. Viitorul copiilor noștri, limba română ca limbă oficială, libertatea și calea spre Uniunea Europeană sunt în joc.”Liberalii atrag atenția asupra eșecurilor guvernărilor de dreapta din ultimii ani, fără însă a pune la îndoială corectitudinea orientării pro-europene a alegătorilor:„Chiar dacă lucrurile n-au mers cum ne-am dorit, votul pentru partidele de dreapta ne-a menținut pe drumul cel bun – spre România și lumea liberă. Ne-am fi pierdut tricolorul, limba, piața europeană și ajutorul partenerilor, dacă nu am fi ales corect.”Partidul avertizează că alegerile din toamnă nu sunt doar o competiție politică, ci o confruntare ideologică dură cu partidele susținute de Kremlin. PL acuză apariția unor formațiuni noi care pretind a fi pro-europene, dar ar acționa „cameleonic” pentru a dezbina electoratul:„Este o mimare clasică a atașamentului față de valorile europene. Nu tot ce pare pro-european este cu adevărat pentru Unire și integrare.”PL își asumă rolul de „partid curat, cu istorie și credibilitate”, promițând că va continua să lupte pentru libertate, bunăstare, integrare europeană și Unirea cu România. Liderii formațiunii susțin că au făcut toate demersurile pentru unificarea forțelor de dreapta și păstrează ușile deschise pentru alianțe sincere în acest scop.Apelul se încheie cu o chemare la acțiune adresată unioniștilor veritabili:„Fără o susținere masivă, lupta noastră nu va avea rezultatul dorit. Vă îndemnăm să ne unim forțele și să nu permitem revenirea celor care vor să ne întoarcă în lumea rusă.”Partidul Liberal a fost una dintre primele formațiuni declarate unioniste din Republica Moldova, implicată activ în procesele de apropiere de România și UE, precum și în demontarea regimului comunist în anii 2000.

Ion Ceban îşi sărbătoreşte, astăzi, ziua de naştere. Edilul Capitalei împlineşte 45 de ani şi a primit mai multe urări din partea colegilor şi a prietenilor.Angajații Primăriei, dar și mai mulţi colegii de partid i-au adresat mesaje de felicitare, într-un clip video.Primarul capitalei a scris un mesaj simplu în care a menționat vârsta care o împlinește astăzi.„45!”, a scris edilul.Ion Ceban s-a născut pe 30 iunie 1980, în municipiul Chișinău, în familia lui Vasile și a Eugeniei Ceban.Edilul este căsătorit cu Tatiana Țaulean și are trei copii – Ilinca, Vasile şi Marc.

Începând cu 1 august 2025, moldovenii care circulă frecvent în România cu mașina vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar. Guvernul de la București, condus de premierul Ilie Bolojan, a anunțat dublarea valorii rovinietei – taxa de drum obligatorie pentru șoferii care utilizează rețeaua de drumuri naționale din România. Noua taxă va ajunge la 50 de euro pe an, față de 25 de euro cât este în prezent. Măsura îi afectează direct pe cetățenii Republicii Moldova care muncesc, călătoresc sau tranzitează frecvent România. Pentru mulți dintre ei, rovinieta era deja o cheltuială recurentă, iar această dublare vine într-un moment în care costurile generale de trai cresc de ambele părți ale Prutului. Reformă fiscală dură la București Dublarea rovinietei face parte dintr-un amplu pachet de măsuri fiscale menit să reducă deficitul bugetar al României, estimat la peste 30 de miliarde de lei. Printre celelalte măsuri adoptate de Guvernul Bolojan se numără:  • eliminarea cotelor reduse de TVA pentru produse precum lemnele de foc, energia termică sau locuințele sub 120.000 de euro;  • majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun;  • scumpirea cazării hoteliere și a meselor la restaurant;  • impozite crescute pentru pensiile mari și profiturile bancare. Cotele de TVA vor suferi modificări semnificative: cea de 5% va fi ridicată la 9%, iar cea de 9% – la 19%. Singurele categorii scutite de creșteri sunt alimentele și medicamentele, care rămân la TVA de 9%. Austeritate și reformă a statului Pe lângă noile taxe, Guvernul României a promis și o reformă profundă a aparatului administrativ:  • reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici;  • comasarea unor instituții și introducerea de criterii clare de performanță;  • plafonarea pensiilor și salariilor din sectorul public;  • eliminarea sporurilor și primelor considerate nejustificate. „Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli pe care nu și le permite, riscăm ca în viitor să nu mai putem plăti nici salarii, nici pensii”, a avertizat premierul Ilie Bolojan.

Partidul Nostru va propune în viitorul Parlament un proiect de susținere a tinerilor din Republica Moldova, care au idei de afaceri. Despre aceasta președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a anunțat în cadrul întrevederii cu cetățenii din Briceni.O tânără l-a întrebat pe Renato Usatîi ce măsuri concrete va adopta Partidul Nostru în Legislativ pentru ca elevii și studenții să nu mai plece din Moldova. ”Unul dintre proiectele noastre pentru tineri, pe care ne vom axa, este parteneriatul cu statul – 50 la 50. Să zicem că sunt tineri care au idei de afaceri, dar nu au părinți care pot să le dea 50 de mii de euro pentru a lansa afacerea. Totodată, acești tineri nu au nici gaj, pe care să îl pună la bancă pentru a obține un credit. Proiectul prevede că tinerii vin cu ideea, afacerea se analizează și tinerii devin parteneri cu statul 50 la 50. Astfel, sub garanția statului vor putea primi un credit”, a explicat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru a mai precizat că un beneficiu major al acestui proiect este că instituțiile de control nu vor exercita presiuni asupra afacerii: ”Dacă statul va fi garant, nu o să vă bată la ușă nici fiscul, nici sanepidul, și nici o altă instituție de control. Nu se vor comite astfel de abuzuri, cum se întâmplă des la noi, pentru că dvs sunteți partener cu statul.”Statul va câștiga venituri nu doar din taxe și contribuții, dar și din profit, iar antreprenorul va avea un business funcțional, a conchis Renato Usatîi.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat luni, 30 iunie, semnarea legii care prevede acordarea unui supliment financiar de 3.000 de lei pe lună, timp de un an, tinerilor care se angajează pentru prima dată în câmpul muncii. Măsura, parte a planului „Pentru Moldova”, se adresează celor care activează în șapte domenii-cheie ale economiei naționale. „Așa cum am promis în planul Pentru Moldova, am semnat astăzi legea care oferă un supliment financiar tinerilor angajați la primul loc de muncă, în șapte domenii-cheie pentru dezvoltarea țării. Vrem ca tinerii noștri să rămână acasă”, a declarat Maia Sandu într-o postare publică. Suplimentul de 3.000 de lei va fi plătit lunar, timp de 12 luni, în plus față de salariul oferit de angajator, pentru tinerii care își încep activitatea profesională în următoarele sectoare:  1. Industria electronică  2. Industria chimică și farmaceutică  3. Industria constructoare de mașini și componente auto  4. Industria textilă și de îmbrăcăminte  5. Industria materialelor de construcție  6. Industria alimentară  7. Industria creativă „Știm că primul salariu nu este întotdeauna suficient de atractiv. Prin acest program sperăm să convingem tinerii să aleagă Moldova”, a mai subliniat șefa statului.

Fostul ministru de interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, lansează un apel public pentru reformarea profundă a sistemului electoral din Republica Moldova, propunând trecerea de la listele închise de partid la un sistem proporțional cu liste deschise, care să permită alegerea directă a candidaților de către cetățeni.Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Năstase critică modul în care partidele politice își construiesc listele electorale, acuzând că „în frunte e pusă o mână de personaje mai răsărite, iar restul – anonimi și mediocrități”, aleși în funcție de loialitate, contracte și capacitatea de a genera emoție în campanie, nu de competență.„Nu v-ați săturat să votați numere, în loc să alegeți oameni?”, întreabă retoric Năstase, pledând pentru un sistem electoral care să le ofere alegătorilor posibilitatea de a selecta candidații preferați dintr-o listă de partid – inclusiv pe cei aflați pe locurile inferioare, dar cu susținere populară reală.El dă exemplul Estoniei, o țară cu o populație comparabilă cu cea a Moldovei, care folosește sistemul proporțional cu liste deschise și unde „votul merge la omul în care ai încredere, chiar dacă este pe locul 18 sau 51 al listei”. Năstase subliniază că astfel de modele sunt deja aplicate cu succes în state precum Suedia, Finlanda, Norvegia sau Elveția.Politicianul susține că partidele aflate la guvernare sau în opoziție refuză să susțină o astfel de reformă „pentru că le e frică să piardă controlul” asupra listelor și structurii interne. În lipsa meritocrației, aceștia preferă să „scoată în față artiști și sportivi pentru a manipula emoția oamenilor”, în timp ce în spate se ascund figuri obscure și ineficiente.„A venit momentul ca Moldova să iasă din tranziția fără sfârșit și să își modernizeze democrația”, afirmă Năstase. El cere un Parlament „format din oameni aleși pe merit, într-un sistem deschis și echitabil”, unde votul fiecăruia să conteze pentru alegerea unei societăți corecte, nu pentru consolidarea intereselor de partid.În final, Andrei Năstase face apel la mass-media „independentă” să reflecte temele de reformă fără condiționări financiare și să dea dovadă de imparțialitate în promovarea ideilor esențiale pentru viitorul democratic al Republicii Moldova.

Odată cu începutul lunii iulie, Republica Moldova intră în sezonul de înflorire a ambroziei, o plantă invazivă și extrem de alergenă, care va afecta mii de persoane timp de aproape patru luni, avertizează medicii și autoritățile. Persoanele cu alergii respiratorii sunt îndemnate să înceapă de pe acum tratamentele preventive, în timp ce populația este rugată să semnaleze focarele de ambrozie pentru intervenții rapide.Medicul alergolog Marina Casapciuc de la Spitalul Republican „Timofei Moșneaga” a explicat că simptomele alergiei la ambrozie sunt adesea confundate cu o răceală obișnuită, dar pot persista până în luna octombrie: rinoree, strănut, conjunctivită, senzație de nod în gât și stare generală de rău.„Dacă pacientul nu știe că are alergie, este important să se adreseze medicului de familie pentru investigații. Cei care deja cunosc că suferă de polinoză trebuie să înceapă din timp administrarea tratamentului antialergic”, a precizat dr. Casapciuc.Ambrozia este considerată una dintre cele mai periculoase plante alergene din țară. O singură plantă matură poate produce sute de milioane de grăuncioare de polen, care sunt purtate de vânt pe distanțe mari. Mai grav, semințele rămân viabile în sol timp de până la 40 de ani, ceea ce face combaterea plantei o provocare majoră.Șeful Direcției Protecția și Sănătatea Plantelor, Ghenadie Rusu, îndeamnă cetățenii să semnaleze apariția ambroziei la primării, direcțiile agricole raionale, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care a lansat o linie Viber dedicată – Stop Ambrozia, la numărul 067-144-111. Pot fi transmise inclusiv fotografii ale focarelor.Autoritățile recomandă evitarea expunerii la aer liber în orele de vârf ale polenizării, închiderea ferestrelor în timpul zilei, schimbarea hainelor după revenirea în casă și efectuarea unui duș pentru îndepărtarea particulelor de polen.Potrivit datelor recente, Republica Moldova a înregistrat o creștere alarmantă – de 60% – a cazurilor de rinite alergice în ultimii patru ani. La nivel european, peste 23 de milioane de persoane au fost afectate doar în 2024, ceea ce subliniază gravitatea fenomenului.

Lidera partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a lansat un nou apel la unitate și demnitate națională într-o postare publicată luni pe rețelele de socializare. Aceasta critică dur modul în care, spune ea, moldovenii sunt tratați „ca cetățeni de mâna a treia” chiar pe propriul lor pământ.„De ce rămânem tăcuți când ni se răpește limba, istoria, demnitatea?”, întreabă retoric Furtună, acuzând lipsa de susținere reală pentru cetățeni din partea celor care, în ultimele decenii, au oscilat între Est și Vest, dar nu au acționat „în interesul moldovenilor”.Victoria Furtună susține că partidul său, „Moldova Mare”, este primul care a luat atitudine în sprijinul moldovenilor și promite că vocea formațiunii „va răsuna din ce în ce mai puternic” în spațiul public.„Respectul față de rădăcini este fundamentul demnității noastre și a viitorului Moldovei. A sosit timpul să educăm patrioți care își iubesc cu adevărat țara”, a mai declarat lidera formațiunii, reiterând valorile promovate de partid: tradiția, credința și identitatea națională.

Municipiul Bălți a primit prima tranșă, în valoare de 1,4 milioane de lei, în cadrul proiectului „Explorare senzorială pentru o experiență durabilă bazată pe natură în municipiile Botoșani și Bălți”, finanțat prin Programul „Interreg România–Republica Moldova”.Proiectul vizează reabilitarea parțială a scuarului Maria: modernizarea aleilor pietonale, amenajarea spațiilor de recreere și a terenurilor de joacă. Totodată, va fi elaborată o strategie transfrontalieră pentru transformarea ecologică a spațiilor verzi. Sunt planificate și evenimente comune dedicate protecției mediului.Contractul de finanțare a fost semnat pe 18 iunie, iar tranșa a fost deja virată în contul municipalității, marcând începutul oficial al implementării proiectului. Următoarele sume vor fi transferate progresiv, în funcție de utilizarea fondurilor deja primite. Banii au fost integrați în bugetul local prin rectificarea corespunzătoare a veniturilor și cheltuielilor.Bugetul total aprobat pentru municipiul Bălți în cadrul proiectului este de 386.791,65 euro, dintre care 38.679,17 euro reprezintă contribuția proprie. Proiectul este realizat în parteneriat cu municipiul Botoșani și este finanțat de Uniunea Europeană.Colaborarea cu autoritățile din Botoșani a fost inițiată în perioada mandatului de primar al lui Renato Usatîi prin primul proiect comun - Eminescu: o cultură-o rută în zona transfrontalieră Botoșani-Bălți. Inițiat de Renato Usatîi, parteneriatul este continuat astăzi de primarul Alexandr Petkov și echipa sa. Urmează lansarea următorului proiect care va contribui la modernizarea orașului și la valorificarea durabilă a spațiilor verzi.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat organizarea unui protest miercuri, 9 iulie 2025, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Acțiunea, aprobată de autoritățile municipale, va reuni circa 120 de participanți, dintre care aproximativ 100 vor fi la volanul microbuzelor și autobuzelor cu care se vor deplasa în centrul Capitalei.Potrivit APOTA, manifestația este îndreptată împotriva „acțiunilor și inacțiunilor” Guvernului, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), precum și ale Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), în ceea ce privește gestionarea sectorului transportului rutier.Participanții urmează să înceapă parcarea vehiculelor în Piață începând cu ora 09:30, iar poziția oficială a organizației va fi prezentată public la ora 11:00. Protestul este programat să se încheie în jurul orei 12:30.Organizatorii au cerut sprijinul autorităților locale și al poliției pentru asigurarea fluidizării traficului rutier în zona PMAN și pe străzile adiacente — Alexandr Pușkin și Mitropolit Bănulescu-Bodoni — pentru a permite accesul și staționarea vehiculelor.

Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, consideră că primele persoane în stat nu ar trebui să dețină altă cetățenie decât cea moldovenească, așa cum este acum în Republica Moldova - când președintele, președintele Parlamentului și premierul dețin și cetățenia României. „Eu am o singură cetățenie – cea moldovenească. Este inacceptabil ca președintele, premierul sau președintele Parlamentului să depună jurământ unei altei țări. Iar rezultatul se vede clar – autoritățile promovează interesele oricui, numai nu ale cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat ea în cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1.Politiciana a spus că, faptul că primele persoane în stat nu exprimă interesele țării noastre, ci interesele partenerilor lor, este revoltător.„Noi credem că în funcțiile de președinte, premier și președinte al Parlamentului ar trebui să fie oameni care au doar cetățenie moldovenească și oameni care vor servi doar țara noastră”, a conchis Irina Vlah.

Două persoane, circa 200 ha de pădure, 2 case și mai multe construcții auxiliare au fost salvate de pompieri în urma unui incendiu de vegetație produs în localitatea Copanca, raionul Căușeni. Conform informațiilor, incendiul a izbucnit în dimineața zilei de 29 iunie 2025. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 09:56. Focul a cuprins o suprafață extinsă de vegetație uscată, iar în condiții de vânt puternic acesta se răspândea rapid spre fondul forestier și sectorul locativ din apropiere. Pentru lichidarea arderii, la fața locului au fost antrenate 8 autospeciale de intervenție, cu un efectiv de 30 salvatori și pompieri. Totodată, în misiunea de stingere au fost implicate autoritățile publice locale cu 5 unități de tehnică specializată, angajații IGP, dar și localnicii comunității. După mai multe ore de luptă cu flăcările, fiind un teren greu accesibil, incendiul a fost localizat la ora 16:43, fiind salvate circa 200 ha de pădure, 2 case și mai multe construcții auxiliare. Totodată, pompierii au evacuat din zona de risc 2 persoane din casele din preajmă, una fiind cu grad de dizabilitate. Incendiul a fost lichidat complet la ora 21:34, iar angajații IGSU au fost la fața locului pentru monitorizarea și asigurarea pazei antiincendiare până în dimineața zilei de 30 iunie. În urma incendiului, focul a distrus circa 10 ha de teren cu vegetație uscată, inclusiv circa 3 ha de pădure. Totodată, flăcările au afectat două gospodării, unde focul a distrus circa 70% din acoperișul unei case și parțial un șopron. Victime nu au fost raportate. Cauza și circumstnațele urmează a fi stabilite de specialiști. În vederea prevenirii incendiilor de vegetație, care pot avea consecințe devastatoare asupra mediului, sectorului locativ, cât și asupra vieților omenești, pompierii avertizează, repetat, cetățenii despre importanța respectării regulilor antiincendiare. Salvatorii îndeamnă oamenii să nu dea foc vegetației uscate, să nu arunce mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în spații deschise și în apropierea zonelor împădurite. În condiții de temperaturi ridicate, umiditate redusă și vânt orice scânteie poate favoriza izbucnirea incendiilor de proporții. Astfel, cetățenii sunt rugați să evite utilizarea focului deschis în preajma lanurilor cu cereale, precum și locurilor de agrement. În timpul odihnei în spații forestiere, persoanele sunt îndemnate de salvatori să stingă rugurile și mangalurile la plecare, dar şi să nu lase nesupravegheate sursele de foc deschis. De asemenea, maturii sunt îndemnați să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită jocul cu focul pentru evitarea producerii incendiilor. În cazul observării focarelor de ardere, oamenii sunt îndemnați să apeleze de urgență Serviciul 112. Salvatorii și pompierii fac apel către populație să manifeste responsabilitate maximă, respectând normele de securitate.

Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care Ucraina face primul pas oficial către retragerea din Convenția de la Ottawa, tratatul internațional care interzice utilizarea minelor antipersonal. Decizia vine în contextul războiului cu Rusia, stat care nu a semnat acordul și care, potrivit Kievului, folosește frecvent aceste dispozitive împotriva militarilor și civililor ucraineni, relatează AFP, citat de News.ro. Măsura urmează să fie validată de Parlament și notificată ONU."Decid să fac să intre în vigoare decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei de la 29 iunie 2025 privind retragerea Ucrainei din Convenţia privind folosirea, depozitarea, producţia şi transferul minelor antipersonal şi privind distrugerea lor de la 18 septembrie 1997", se arat în acest decret, publicat de preşedinţia ucraineană. Există, însă, mai multe etape, înaintea unei retrageri efective. Parlamentul ucrainean (Rada) este necesar să se exprime prin vor asupra unei decizii în acest sens, iar apoi este necesar ca Kievul să notifice ONU.Convenţia de la Ottawa din 1997, semnată de 160 de ţări, interzice folosirea, depozitarea, producţia şi transferul minelor antipersonal, concepute să fie îngropate sau ascunse la sol.Aceste mine antipersonal, declanşate la contactul sau în apropierea unei persoane, pot ucide sau provoca răni grave.Aceste dispozitive sunt adesea active după un conflict şi împiedică astfel întoarcerea populaţiilor în zonele în care au fost plasate.Ucraina a ratificat acest tratat în 2005, însă nu şi Rusia, care i-a invadat teritoriul în februarie 2022.Ministerul ucrainean de Externe a catalogat într-un comunicat această măsură drept "dificilă", dar "necesară şi proporţionată" în perspectiva "priorităţii absolute care este apărarea statului nostru împotriva agresiunii brutale a Rusiei".Un deputat ucrainean, Roman Kostenko, care face parte din Comisia Parlamentară a Securităţii Naţionale, s-a felicitat de decizia luată de Zelenski."Este o măsură pe care realitatea războiului o cerea de mult timp", a scris el pe Facebook."Rusia nu este semnatară a acestei Convenţii şi foloseşte masiv mine împotriva militarilor şi civililor noştri. Nu putem rămâne legaţi de obligaţii, (în timp ce) inamicul nu are nicio restricţie", a adăugat el.În martie, cele trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia -, dar şi Polonia, toate aliate apropiate ale Ucrainei, şi-au anunţat decizia de a ieşi din Convenţia de la Ottawa, decizii criticate atunci de către organizaţii nonguvernamentale (ONG).Comitetul Internaţional al crucii Roşii (CICR) denunţa un "recul periculos al protecţiei civililor în conflictele armate".

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în cadrul summitului NATO desfășurat la începutul acestei săptămâni, despre lansarea producției de drone în Ucraina, cu implicarea directă a companiei franceze Renault.Informația a fost confirmată de ministrul francez al Economiei Digitale, Jean-Noël Barrot, într-o declarație difuzată de postul LCI. Oficialul francez a subliniat importanța tot mai mare a dronelor în conflictul militar actual dintre Ucraina și Rusia.„Astăzi trebuie să conștientizăm că acest război este unul al dronelor. Soldații se confruntă între ei cu ajutorul acestor tehnologii, iar acesta este un aspect esențial pe care președintele Macron l-a discutat cu Volodimir Zelenski în cadrul summitului NATO”, a declarat Barrot.Anterior, președintele Zelenski a anunțat că Ucraina are capacitatea tehnică de a produce până la 8 milioane de drone anual, însă proiectele ambițioase sunt blocate parțial de lipsa finanțării suficiente.Proiectul comun cu Renault ar putea reprezenta un pas important spre consolidarea industriei de apărare a Ucrainei și modernizarea tehnologică a armatei, în contextul în care utilizarea dronelor a devenit un element central pe câmpul de luptă în războiul declanșat de Rusia.

Fostul ministru de Interne și lider al protestelor antioligarhice, Andrei Năstase, trage un semnal de alarmă în urma deciziei oficiale a Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova, avertizând că „DA-ul” primit este însoțit de o listă clară de îngrijorări la adresa guvernării actuale.„Partenerii noștri vor fapte, nu lozinci sterile. În loc să întărim statul de drept în interesul cetățenilor, actuala guvernare a consolidat controlul politic asupra instituțiilor, punând interesul de partid mai presus de cel național”, a declarat Năstase într-o postare pe rețelele sociale. „Tăcere asurzitoare” din partea guvernăriiPoliticianul acuză guvernarea PAS de tăcere voită și manipulare, susținând că vocea propagandei oficiale a fost redusă la tăcere în urma mesajelor critice transmise la ultimul summit european. „Trompetele propagandistice parcă au luat apă la muștiuc”, scrie Năstase.Potrivit acestuia, ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, adoptarea legilor controversate și controlul crescut asupra justiției și mass-media riscă să compromită ireversibil șansa Moldovei de a deschide efectiv negocierile de aderare. Cinci măsuri urgente propusePentru a răspunde clar semnalelor transmise de UE, Andrei Năstase propune o listă de măsuri care, în opinia sa, trebuie implementate imediat: Restabilirea independenței justiției prin eliminarea ingerințelor politice; Revenirea la echilibrul puterilor în stat, cu instituții autonome; Aplicarea integrală a recomandărilor Comisiei de la Veneția; Protejarea pluralismului de opinie și a libertății presei; Separarea clară a interesului electoral de cel național. „Moldova poate reuși, dar doar cu o clasă politică matură”Năstase atrage atenția că integrarea europeană nu este un premiu pentru vorbe frumoase, ci o responsabilitate asumată prin reforme reale. „Puterea nu e un scop, ci un mijloc pentru binele comun. Moldova poate reuși doar cu un stat funcțional, o democrație autentică și o clasă politică matură.”În final, el avertizează că, fără reforme concrete și asumare sinceră, ușa Europei riscă să se închidă: „UE ne-a întins mâna. Dacă nu ne facem temele, am putea găsi un lacăt uriaș pe ușa de intrare.”

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, lansează un atac dur la adresa guvernării PAS, acuzând politizarea gravă a Curții Constituționale prin recentele numiri de judecători și încălcarea standardelor internaționale privind independența instituției.„Trebuie să recunosc, felul în care se politizează componența Curții Constituționale sub PAS nu are echivalent nici măcar în perioada lui Voronin. Asta irită”, a scris Munteanu într-o declarație publică. Liderul CUB afirmă că procedurile actuale de desemnare sunt opace, lipsite de evaluări publice, criterii profesionale sau consultări cu societatea civilă. Cazul Litvinenco – exemplu de conflict de intereseCel mai recent exemplu criticat este numirea fostului ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco, în funcția de judecător constituțional. Munteanu susține că desemnarea acestuia contravine grav recomandărilor Comisiei de la Veneția, în special în ceea ce privește percepția de independență: „Numirea unui lider politic activ compromite în mod clar imaginea de neutralitate a Curții.”Deși Litvinenco a declarat că își va suspenda calitatea de membru PAS înainte de depunerea jurământului, Munteanu avertizează că acest gest este pur formal: „Standardele internaționale cer renunțarea definitivă la calitatea de membru de partid, nu o suspendare temporară.” Avertisment privind capturarea instituționalăÎn analiza sa, Munteanu atrage atenția și asupra modificărilor recente din legislația moldovenească privind Curtea Constituțională, salutând unele îmbunătățiri – cum ar fi depunerea jurământului doar în fața plenului Curții și introducerea votului calificat de 2/3 pentru revocarea unui judecător. Cu toate acestea, critică vehement faptul că actuala lege permite ca judecătorii să dețină două mandate consecutive a câte 6 ani, ceea ce „deschide calea loialității față de guvernarea care îi promovează”.„Cele mai solide democrații europene au optat pentru mandate unice, nereînnoibile, tocmai pentru a proteja independența judecătorilor. Moldova este un exemplu atipic și vulnerabil la influențe politice directe”, susține Munteanu. Soluțiile propuse de CUBPentru a preveni ceea ce el numește „transformarea Curții într-o piesă de budoar a partidului unic”, liderul CUB propune: Solicitarea unui aviz urgent din partea Comisiei de la Veneția privind procedura de numire și mandatul judecătorilor; Organizarea de audieri parlamentare deschise pentru fiecare candidat înainte de votul în plen; Modificarea legislației astfel încât judecătorii Curții Constituționale să poată deține un singur mandat, nereînnoibil.„Fără o schimbare profundă, Curtea Constituțională își va pierde credibilitatea și va ajunge să valideze decizii politice, nu constituționale”, a avertizat Igor Munteanu.

Partidul Social Democrat European (PSDE) condamnă ferm decizia luată de cinci consilieri locali din Boldurești, raionul Nisporeni, care l-au votat în funcția de primar interimar pe Nicanor Ciochină — un politician acuzat de producerea unui accident rutier soldat cu moartea unui adolescent de 14 ani.Într-o declarație publică semnată de președintele formațiunii, Tudor Ulianovschi, PSDE își exprimă „profunda îngrijorare” față de modul în care a fost realizat votul și consideră că acțiunea consilierilor „contravine principiilor de echitate și moralitate publică”.„PSDE se distanțează categoric de decizia respectivilor aleși locali, pe care o califică drept sfidătoare atât în raport cu principiile statului de drept, cât și din punct de vedere moral”, se arată în mesaj.Ulianovschi subliniază că persoana desemnată „se află în circumstanțe juridice incompatibile cu această funcție” și acuză lipsa unei consultări cu autoritatea centrală a partidului, ceea ce face ca decizia să nu reflecte poziția oficială a PSDE.Liderul social-democraților europeni afirmă că aflarea lui Ciochină în funcție „reprezintă o insultă la adresa societății”, atât timp cât asupra acestuia planează acuzații grave și nu deține un mandat legal. Controversa din BoldureștiNicanor Ciochină a fost desemnat primar interimar al localității Boldurești în urma votului majorității consilierilor locali, reuniți în ședință extraordinară pe 27 iunie. În favoarea lui Ciochină au votat consilieri ai PSDE și PSRM, în timp ce reprezentanții PAS s-au opus. Decizia a fost luată după ce Judecătoria Ungheni a anulat validarea mandatului său de primar ales în turul II al alegerilor din 1 iunie, hotărârea nefiind însă definitivă.Deși a câștigat alegerile la o diferență de 10 voturi față de contracandidatul independent Sergiu Bulicanu, Ciochină rămâne cu statut juridic incert. Mai mult, el este învinuit că, pe 19 februarie 2024, a accidentat mortal un băiat și a fugit de la locul faptei. Procurorii susțin că acesta a încercat ulterior să șteargă urmele accidentului și să evite ancheta. Dacă va fi găsit vinovat, riscă până la 9 ani de închisoare.PSDE anunță că va convoca Consiliul Politic al partidului pentru a analiza comportamentul celor cinci consilieri locali și pentru a decide eventuale sancțiuni.„Vom acționa ferm pentru a proteja valorile morale și legale în care credem. Astfel de decizii nu pot fi tolerate”, a conchis Tudor Ulianovschi.

Rusia a lansat un nou atac masiv cu drone şi rachete în Ucraina, noaptea trecută, când sirenele de raid aerian au răsunat în întreaga țară, inclusiv în regiunile din vest, aflate departe de linia frontului. Atacul are loc la doar o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este "pregătită" să reia discuțiile de pace.Explozii și atacuri aeriene au fost înregistrate în Mikolaiv, Kremenciuk, Zaporojie, Cerkasî, Ivano-Frankivsk și Liov, în valuri succesive care s-au desfășurat pe tot parcursul nopții. Unele autorități locale au transmis rapoarte preliminare privind pagube și victime, chiar în timp ce sistemele de apărare antiaeriană continuau să funcționeze, scrie Kyiv Independent.În regiunea Cerkasî, guvernatorul Ihor Tabureț a declarat că infrastructura civilă a fost avariată și cel puțin trei persoane au fost rănite. La Kremenciuk, în regiunea Poltava, o întreprindere nedezvăluită a fost lovită, declanșând un incendiu, potrivit guvernatorului Volodimir Kohut. În Zaporojie, o unitate de producție a unei companii a fost afectată de un atac cu rachete în cursul nopții, a anunțat guvernatorul Ivan Fedorov. Nu au fost înregistrate victime.Atacul are loc la doar o zi după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este "pregătită" să reia discuțiile de pace.Până acum, delegațiile Ucrainei și Rusiei au purtat două runde de negocieri directe la Istanbul, dar fără rezultate notabile, în afara unor schimburi coordonate de prizonieri.

Nicanor Ciochină, învinuit de comiterea unui accident rutier soldat cu moartea unui adolescent în vârstă de 14 ani, a fost desemnat primar interimar al localității Boldurești, raionul Nisporeni, prin votul majorității membrilor Consiliului Local, informează MOLDPRES.Chestiunea privind asigurarea interimatului funcției de primar al localității a fost inclusă suplimentar la ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului local din 27 iunie 2025.Astfel, pentru Nicanor Ciochină au votat consilierii din partea Partidului Social Democrat European (PSDE) și Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM). Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au votat împotrivă. Conform deciziei, Ciochină urmează să exercite funcția de primar interimar începând cu 25 iunie și până la „numirea în funcție a primarului ales”,Decizia aleșilor locali vine după ce Judecătoria Ungheni a anulat hotărârea Comisiei Electorale Boldurești cu privire la confirmarea turului II de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni al lui Nicanor Ciochină.CEC a precizat că, deși a fost informată despre decizia instanței, aceasta nu poate fi pusă în aplicare decât după ce va deveni definitivă.Nicanor Ciochină a fost reales primar la Boldurești, în urma turului II din 1 iunie. Potrivit rezultatelor scrutinului, acesta a obținut mai multe voturi decât contracandidatul său independent, Sergiu Bulicanu.După renumărarea voturilor, dispusă de CEC, s-a stabilit că Ciochină a acumulat cu 10 voturi mai multe decât contracandidatul său.Nicanor Ciochină este învinuit că, în seara de 19 februarie 2024, a accidentat mortal un băiat de 14 ani și a părăsit locul accidentului. Ulterior, ar fi încercat să șteargă urmele faptei sale și să se sustragă anchetei. El neagă acuzațiile.Dacă va fi găsit vinovat de comiterea accidentului soldat cu deces, Ciochină riscă până la șapte ani de închisoare, iar pentru că a părăsit locul faptei ar putea primi încă până la doi ani de pușcărie.

Renato Usatîi i-a propus premierului Dorin Recean o soluție de compromis pentru a evita conflictul dintre Guvern și Primăria Chișinău în legătură cu organizarea evenimentelor din Piața Marii Adunări Naționale. Liderul Partidului Nostru propune instalarea permanentă a vagonului memorial dedicat deportărilor într-un alt spațiu simbolic, agreat de comun acord cu autoritățile centrale și locale, și este gata să-și acopere integral toate costurile aferente.Printre opțiunile propuse de Renato Usatîi se numără scuarul Gării Feroviare din Chișinău, simbolic legat de drama deportărilor; perimetrul din fața Academiei de Științe a Moldovei, ca loc al reflecției și cercetării istorice sau orice alt spațiu public stabilit de comun acord. „Sunt gata să acopăr integral toate costurile aferente transportului, amenajării și întreținerii acestei instalații, fără a solicita sprijin financiar din partea statului. Sunt deschis să discut, împreună cu autoritățile competente, locația finală pentru amplasarea vagonului. Această inițiativă ar transforma evenimentul dintr-un gest temporar într-un monument de durată, accesibil publicului pe tot parcursul anului, consolidând eforturile de păstrare a memoriei colective”, a declarat Renato Usatîi într-o adresare video.Adresarea a venit după ce în spațiul public au apărut informații privind organizarea mai multor acțiuni în Piața Marii Adunări Naționale în aceeași perioadă a lunii iulie. Printre ele sunt concertele dedicate „Festivalului Absolvenților 2025”, evenimentul „Te salut, Chișinău!” etc., precum și amplasarea temporară a unui vagon memorial dedicat deportărilor.Guvernul Republicii Moldova a propus instalarea acestui vagon în Piața Marii Adunări Naționale pentru perioada 4 iulie – 4 august, fiind legat de al doilea val de deportări, care a avut loc în 5-6 iulie 1949. Totodată, primul val de deportări a avut loc în data de 13 iunie 1941. A fost și al treilea val de deportări, în perioada 31 martie – 1 aprilie 1951. Astfel, Renato Usatîi a propus să fie instalat acest vagon ca monument permanent în altă locație. „Având în vedere caracterul temporar al amplasării expoziției memoriale, propun o alternativă de compromis: instalarea permanentă a vagonului memorial într-o locație stabilită de comun acord cu autoritățile centrale și locale”, a conchis liderul partidului Nostru.

O nouă stradă din Chișinău a fost complet reabilitată, anunță primarul general Ion Ceban. Este vorba despre strada Constantin Stere, din sectorul Buiucani, unde în noaptea trecută a fost așternut ultimul strat de asfalt, precum și o porțiune din strada Vasile Lupu.Lucrările fac parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii capitalei și vizează segmentul cuprins între strada Alexei Șciusev – stadionul Dinamo și strada Eugen Coca.„Strada nu a fost reabilitată niciodată de la construcție. A fost nevoie de frezarea asfaltului vechi, ridicarea la cotă a capacelor de canalizare, schimbarea bordurilor și reparația trotuarului pe partea pară. Reabilitarea trotuarului pe partea impară a fost deja finalizată”, a precizat edilul.Următorul pas este aplicarea marcajului rutier. Ceban a mulțumit echipelor implicate și a subliniat că lucrările de infrastructură în capitală vor continua.„Le mulțumesc fiecăruia care se dedică și se implică ca orașul să se dezvolte. Lucrăm în continuare la infrastructura orașului”, a transmis primarul.

Poliția anunță că deținutul care a evadat pe 16 mai din Penitenciarul nr. 8 Bender a fost depistat și reținut aseară, în urma unei ample operațiuni de căutare și investigare. Ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) l-au localizat într-un sat din raionul Cimișlia, unde se ascundea pentru a evita reținerea.Bărbatul se află în prezent în custodia autorităților. Potrivit Poliției, sunt desfășurate verificări pentru a stabili dacă acesta a comis alte infracțiuni în perioada în care s-a aflat în libertate.Tentativa de evadare a avut loc în noaptea de 16 mai 2025, în jurul orei 01:25. Trei deținuți, originari din raioanele Cahul, Căușeni și Anenii Noi, au încercat să evadeze din penitenciar. Doi dintre aceștia au reușit să escaladeze clădirile de pază, în timp ce al treilea a fost prins în timpul tentativei. Ulterior, unul dintre cei doi evadați a fost reținut.Autoritățile au declanșat o operațiune de căutare la scară largă, fiind instalate filtre în mai multe zone în care exista suspiciunea că evadații s-ar putea ascunde.Poliția urmează să comunice detalii suplimentare pe parcursul anchetei.

Astăzi se împlinesc 85 de ani de la unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria României – ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța de către Uniunea Sovietică, în urma unui ultimatum adresat Bucureștiului pe 26 iunie 1940. Evenimentele au avut loc în contextul pactului Ribbentrop-Molotov, semnat între URSS și Germania nazistă în august 1939, care prevedea împărțirea Europei de Est în sfere de influență.Sub presiunea URSS și în lipsa unui sprijin internațional concret, România a fost forțată să evacueze administrația și armata din teritoriile vizate, începând cu 28 iunie 1940. Peste 200.000 de români s-au refugiat atunci peste Prut, iar ziua a fost decretată doliu național în întreg Regatul României.Anexarea a fost urmată de deznaționalizare, deportări și rusificare. În Basarabia, administrația sovietică a fost instituită rapid, orașele au fost rusificate, iar populația autohtonă a fost supusă unor presiuni sistematice. În deceniile ce au urmat, regimul sovietic a organizat trei valuri de deportări masive (1941, 1949 și 1951), arestări și epurări, lăsând urme adânci în memoria colectivă a basarabenilor.Deși în iulie 1941 teritoriile au fost eliberate temporar de trupele române și germane, ele au revenit sub ocupație sovietică în august 1944, statut menținut până la destrămarea URSS în 1991. Pe o parte din teritoriile ocupate a fost înființată în 1940 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care includea și o parte din fosta Republică Autonomă Moldovenească de peste Nistru – teritoriul actualei regiuni separatiste Transnistria.Istoricii subliniază că dacă Basarabia era menționată explicit în protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov, celelalte teritorii – Bucovina de Nord și Ținutul Herța – au fost anexate abuziv, ca „despăgubire” pentru perioada în care Basarabia a făcut parte din România Mare.28 iunie rămâne o zi simbolică a suferinței, pierderii teritoriale și a tragediei românilor din Est. Este un moment de comemorare a victimelor ocupației sovietice și de reafirmare a identității și demnității naționale.

Fosta judecătoare Victoria Sanduța revine cu critici tranșante la adresa mecanismului de evaluare externă a magistraților și a reformei justiției, într-o postare publică în care comentează cazul colegului său, Ion Chirtoacă, care a obținut recent o hotărâre favorabilă la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).„Cazul colegului Ion Chirtoacă demonstrează, încă o dată, ceea ce am spus și am apărat încă din 2023: mecanismul prevetting-ului a fost profund viciat politic, iar drepturile fundamentale ale judecătorilor au fost călcate în picioare de cei care astăzi se laudă cu «reforma justiției»”, a declarat Sanduța.Ea afirmă că decizia CSJ de a anula concluzia negativă emisă de Comisia Pre-vetting în cazul lui Chirtoacă nu este o excepție, ci „o dovadă a eșecului sistemului”. Cazuri strigătoare la cerSanduța invocă și alte cazuri de presupusă injustiție: Judecătoarea Ecaterina Buzu, care a promovat evaluarea reluată în februarie 2025, dar care nu a mai putut accede în CSM, deoarece „locurile fuseseră deja ocupate prin alegerile viciate din aprilie 2023”. Judecătoarea Marina Rusu, care „așteaptă de opt luni o hotărâre a CSJ” pe contestația sa, dosarul aflându-se în deliberare din octombrie 2024. ️ O propunere ignoratăFosta judecătoare reamintește că, în aprilie 2023, a propus în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor ca în listele pentru alegerile în CSM să fie incluși și candidații cu contestații pendinte. „Așa am fi evitat batjocura, nedreptatea și pierderea totală a sensului acestor contestații. Dar colegii mei nu m-au susținut. Doar vreo 30 de voturi ‘pentru’. Restul – împotrivă.”Sanduța acuză că, în final, în CSM au fost aleși „exact cei cinci propuși de Comisia Prevetting. Fără niciun filtru real. Doar loialitate politică.” Consecințe și tăcereVictoria Sanduța susține că a fost exclusă din magistratură în 2024 pentru că „a avut curajul să propună o soluție democratică”, care ar fi periclitat „alegerile aranjate ale unora”. Totodată, ea acuză lipsa de solidaritate din partea colegilor: „Ceea ce doare cel mai tare nu e nedreptatea în sine. Ci complicitatea prin tăcere.”„Eu nu mă opresc aici”, spune ea în încheiere. „Pentru că justiția nu e a guvernării. Nici a comisiilor. Nici a celor care au tăcut. Justiția este a poporului.”

Partidul Moldova Mare lansează critici dure la adresa Uniunii Europene, acuzând Bruxelles-ul că, sub masca cooperării, impune Republicii Moldova un model de globalizare, rescriere a legislației și uniformizare culturală. Potrivit formațiunii, procesul de aderare la UE nu este unul de parteneriat egal, ci un mecanism de „subordonare juridică” și pierdere a suveranității naționale.„De mai bine de 15 ani, Uniunea Europeană atrage consecvent Republica Moldova în zona sa de influență. Totul este prezentat într-o formă frumoasă: politica de bună vecinătate, Parteneriatul Estic, Acordul de Asociere, iar mai recent — negocierile privind aderarea. În esență, însă, aceasta face parte dintr-un amplu proiect de globalizare și uniformizare culturală”, susțin reprezentanții partidului într-o postare publicată pe rețelele de socializare.Formațiunea afirmă că sprijinul oferit de UE este orientat mai degrabă spre menținerea unei „birocrații europene” în interiorul țării, decât spre dezvoltarea economică reală. „Din fondurile UE se finanțează salariile judecătorilor și miniștrilor, ONG-urile, așa-numitele reforme democratice. Banii nu sunt direcționați către producție sau dezvoltare, ci către menținerea unui sistem obedient, în care Moldova nu este tratată ca un partener egal, ci ca un executant”, se mai arată în mesaj.Moldova Mare avertizează că acest tip de relație riscă să ducă la pierderea suveranității și identității naționale, într-un context internațional marcat deja de crize: „Globalizarea afectează însăși Uniunea Europeană – o economie slabă, o criză migrațională în creștere, tensiuni culturale. Iar acum ni se cere și nouă să adoptăm acest model, fără rezerve.”În final, partidul afirmă că nu este împotriva colaborării internaționale, dar se opune subordonării și ideologiei globaliste:„Moldova trebuie să rămână fidelă sieși – cu credința, istoria, tradițiile și demnitatea sa națională. Nu vom accepta să devenim un instrument într-un joc ideologic străin. Susținem cooperarea, dar nu în genunchi.”

Cazul deținutului evadat din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău ia amploare. Un angajat al Poliției a fost reținut pentru 72 de ore, fiind bănuit că ar fi ajutat femeia în vârstă de 23 de ani să fugă din detenție.„Confirmăm reținerea unui angajat al instituției noastre bănuit de complicitate la evadarea unei persoane private de libertate. Polițistul a fost reținut de colegii noștri pentru 72 de ore”, a declarat ofițerul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei, Mariana Bețivu.Anterior, un angajat al Penitenciarului nr. 13 fusese și el reținut, în cadrul aceleiași anchete. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a confirmat că funcționarul este suspectat că ar fi contribuit direct la evadarea deținutei. Aceasta ar fi profitat de complicitatea internă și ar fi părăsit penitenciarul în condiții încă neclare.ANP a menționat că reținerea angajatului penitenciarului a avut loc în urma informațiilor obținute din interiorul instituției, iar în prezent se desfășoară o anchetă internă. De asemenea, conducerea Penitenciarului nr. 13 a fost suspendată temporar din funcție pe durata investigațiilor.Între timp, Poliția și ANP desfășoară acțiuni comune pentru localizarea și reținerea femeii evadate. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii despre modul în care s-a produs evadarea sau despre locul în care s-ar putea afla deținuta.

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, este de părerea că Aeroportul Internațional Chișinău ar fi trebuit să poarte numele Maestrului Eugen Doga cât era încă în viață, și nu postum, sub presiunea opiniei publice. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii ”Secretele Puterii” de la Jurnal TV. „Inițial, reprezentanții guvernării susțineau că nu este momentul potrivit pentru ca Aeroportul să poarte numele Maestrului Eugen Doga. Dar, după ce întreaga țară a reacționat, iar domnul Bolea și-a reamintit că nu mai este ministrul Agriculturii, ci al Infrastructurii, a preluat imediat această idee”, a declarat Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru a prezentat exemplul altor state precum România, unde aeroportul din București poartă numele lui Henri Coandă, sau Franța, unde aeroportul principal se numește Charles de Gaulle. „La noi, însă, omul trebuie să moară ca autoritățile să-și aducă aminte de el. Cât a fost în viață, nu l-au sprijinit cu nimic. Acum, toți sar cu inițiative.”Eugen Doga a decedat în data de 3 iunie 2025, la vârsta de 88 de ani. După vestea despre moartea maestrului, în spațiul public a fost lansată o petiție prin care se cere redenumirea porților aeriene ale Republicii Moldova în cinstea maestrului Eugen Doga.

Compania Flavomill SRL, fondată la sfârșitul lunii martie 2025, va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 9,55 milioane de lei, în baza unui nou acord semnat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED). Proiectul, calificat drept investiție strategică, presupune construcția unui complex modern de morărit în satul Grinăuți, raionul Rîșcani, cu o valoare totală estimată la 12,7 milioane de lei, transmite Mold-street.com.Potrivit MDED, sprijinul guvernamental va include un grant nerambursabil de 2,39 milioane lei și facilități fiscale în valoare de 7,16 milioane lei. Scopul proiectului este de a moderniza procesul de prelucrare a grâului în nordul țării, prin instalarea unor echipamente de ultimă generație, capabile să deservească atât piața internă, cât și pe cea externă. „Prin această investiție nu doar susținem dezvoltarea unei noi afaceri, ci consolidăm securitatea alimentară a Republicii Moldova și sprijinim fermierii locali”, a declarat Doina Nistor, viceprim-ministră și ministra Dezvoltării Economice.Proiectul va crea cel puțin 20 de locuri de muncă directe și ar urma să fie implementat într-un termen accelerat, până la finalul anului 2025. De asemenea, compania promite să investească în formarea profesională a tinerilor din regiune.Cine stă în spatele Flavomill SRLAdministratorul și beneficiarul efectiv al companiei este Ruslan Ioxa, care a declarat că va construi o afacere „modernă, durabilă și orientată spre viitor”. Unicul asociat al Flavomill este firma Darexia-Construct SRL din Bălți, deținută de Ioxa și Ștefan Postolachi. Aceștia mai controlează și compania Vidcons-Nord SRL, inactivă în ultimii ani.Darexia-Construct SRL, cu activitate în domeniul construcțiilor, a înregistrat venituri de 6,2 milioane lei în 2024, respectiv 7,3 milioane lei în 2023, și un profit anual de circa 1 milion de lei.

Transportatorii auto din Republica Moldova se pregătesc de proteste masive în Capitală. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) anunță trei manifestații, care ar putea avea loc în următoarele două săptămâni, în semn de nemulțumire față de modul în care autoritățile gestionează reforma în domeniu. Președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa, a declarat pentru Radio Moldova că protestele vor fi organizate în Piața Marii Adunări Naționale, cu participarea operatorilor din toate regiunile țării, inclusiv a unităților de transport. Ulterior, transportatorii intenționează să protesteze și în fața Delegației Uniunii Europene și a Agenției Naționale Transport Auto (ANTA). Revendicările transportatorilor: tarife, digitalizare și vehicule adaptate Printre principalele solicitări ale transportatorilor se numără:  • Adoptarea unei metodologii clare de calcul a tarifelor, care să reflecte costurile reale ale serviciilor.  • Retrimiterea spre reexaminare a inițiativei Ministerului Infrastructurii privind introducerea sistemelor e-GPS și e-Bilet, pe care transportatorii le consideră grăbite și neconsultate adecvat.  • Retragerea notificărilor ANTA privind adaptarea obligatorie a tuturor vehiculelor pentru accesul persoanelor cu dizabilități, în lipsa unui plan realist de implementare. Oleg Alexa susține că procesul de negociere cu Ministerul Infrastructurii durează prea mult, iar lipsa unor măsuri urgente riscă să ducă la falimentul multor operatori: „Noi nu venim cu cerințe absurde, ci cu revendicări perfect legale. Legea prevede clar cum se adoptă tarifele, cum se introduc modificările și ce obligații revin autorităților. Ne conformăm cerințelor legale și cerem același lucru din partea statului.” Potrivit lui Alexa, autoritățile locale și centrale au fost deja notificate cu privire la intenția de protest, iar data exactă urmează să fie anunțată în funcție de programările disponibile pentru manifestări publice în Capitală. Reacția autorităților: „Reforma transportului este pentru pasageri, nu pentru interese de grup” Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a transmis, prin intermediul serviciului de presă, că reformele în domeniul transportului public se desfășoară în interesul cetățenilor, nu sub presiune. Autoritățile susțin că sistemul e-Bilet aduce mai multă transparență și siguranță, iar proiectul noii metodologii tarifare a fost supus consultărilor publice. Referitor la obligația de a adapta vehiculele pentru persoanele cu dizabilități, ministerul afirmă că nu este vorba despre o măsură imediată, ci despre un proces etapizat, care vizează accesibilitatea pe fiecare rută de transport. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că Executivul a luat act de revendicările transportatorilor, însă responsabilitatea pentru dialog și soluții revine ministerului de profil. Acesta a reiterat că interesul pasagerilor este prioritar, inclusiv în ceea ce privește condițiile de călătorie, accesibilitatea și siguranța.

Judecătorul Ion Chirtoacă a fost declarat integru de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ), după ce Comisia Pre-Vetting i-a respins de două ori candidatura. Este pentru prima dată când CSJ anulează o decizie de nepromovare a evaluării reluate, fără a cere o nouă reevaluare. Chirtoacă, magistrat la Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) și candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a contestat în instanță ultima decizie a Comisiei de evaluare, care îl declarase neeligibil din motive de integritate financiară și etică. CSJ: Dubiile Comisiei nu se justifică Completul special de judecată al CSJ, format din judecătorii Ion Malanciuc, Diana Stănilă și Oxana Parfeni, a decis în unanimitate să anuleze decizia Comisiei din 21 mai 2024 și a constatat că Ion Chirtoacă promovează evaluarea de integritate, conform Legii nr. 26/2022. Potrivit deciziei instanței, Comisia Pre-Vetting nu a demonstrat clar motivele pentru care a concluzionat că există „dubii serioase” privind nedeclararea unui cont bancar și a transferurilor din străinătate primite de Chirtoacă de la părinți. Comisia a criticat faptul că judecătorul nu a declarat un cont în euro deschis în 2010 și transferuri în valoare de peste 74.000 euro primite de la părinți între 2012–2015. Acestea nu au fost incluse în declarațiile depuse anterior numirii în funcția de judecător. Instanța a concluzionat însă că nedeclararea contului nu dovedește neapărat rea-credință, mai ales că părinții lucrau în Italia, iar transferurile au fost efectuate în contextul migrației economice — „un fapt social notoriu”, care nu poate fi imputat direct candidatului. În plus, CSJ a apreciat că judecătorul a oferit suficiente explicații și a depus probe credibile (inclusiv declarații scrise de la părinți și cunoscuți din Italia), iar Comisia nu a dat curs solicitării de a-i audia părinții, deși candidatul ceruse asta în mod expres. Comisia a invocat și faptul că judecătorul ar fi solicitat o locuință la preț preferențial în timp ce deținea deja un apartament. Totuși, CSJ a reținut că Ion Chirtoacă a prezentat documentele justificative necesare în cadrul evaluării reluate, iar problema a fost „corectată în fond”. Judecătorul a declarat în fața instanței că evaluarea sa a fost făcută „cu scop politic” și că s-a dorit promovarea în CSM a unor „magistrați loiali puterii”. A criticat componența Comisiei Pre-Vetting, pe care a considerat-o lipsită de independență, dar aceste afirmații nu au fost susținute de probe concrete, potrivit CSJ. Chirtoacă a mai spus că, din cauza modificării legislației în septembrie 2024, instanța avea deja posibilitatea legală de a constata promovarea evaluării fără a dispune reevaluarea, ceea ce s-a și întâmplat în cazul său. Ion Chirtoacă a fost numit judecător în 2016, după o carieră în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. În 2022, președinta Maia Sandu a refuzat numirea sa în funcție pe viață, dar un an mai târziu, în 2024, l-a numit prin decret până la plafonul de vârstă. Recent, în februarie 2025, Chirtoacă a fost numit membru în Consiliul Institutului Național al Justiției (INJ) de către CSM.

Nerespectarea regulilor antiincendiare a dus la izbucnirea a mai multor incendii de vegetație, cu toate că au fost lansate de salvatori și alte autorități mai multe avertizări privind riscul crescut de incendii. În acest sens, în ultimele 24 de ore pompierii au fost solicitați să intervină la lichidarea a 34 focare de ardere a vegetației în mai multe raioane ale țării, printre care Ștefan Vodă, Căușeni, Anenii Noi, dar și altele. Un incendiu de vegetație uscată de proporții a fost înregistrat în după amiaza zilei de 26 iunie 2025 în preajma localității Purcari, raionul Ștefan Vodă. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 16:55. Conform datelor înregistrate focul a cuprins o suprafață extinsă de teren cu vegetație uscată. În condiții de vânt și a temperaturilor ridicate, flăcările se extindeau cu repeziciune, prezentând un risc imens pentru mai multe gospodării și construcții amplasate în apropiere. Pentru lichidarea arderii au fost îndreptate 5 autospeciale de intervenție cu un efectiv de 15 angajați IGSU. Ajunși la destinație, salvatorii au confirmat nivel sporit de intervenție. Pentru gestionarea situației, la fața locului a fost creat Statul Major. În misiunea de stingere au fost antrenați și angajații autorităților publice locale cu tehnica din dotare, precum și angajați din cadrul IGP și IGPF. Flăcările au fost localizate la ora 18:39 și lichidate complet la ora 22:12. Datorită intervenției eficiente din calea focului au fost salvate 5 gospodării. În urma incendiului, au ars circa 10 hectare de vegetație uscată, fiind afectate 5 case, dintre care 4 erau nelocuibile și o locuință cu suprafața de 18 m². Victime nu au fost raportate.  Toate circumstanțele izbucnirii incendiul urmează fi stabilite. Un alt incendiu de vegetație a fost înregistrat în extravilanul satului Olănești. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 11:58. Potrivit informațiilor, o suprafață extinsă de teren a fost cuprinsă de flăcări. Ajunși la fața locului, angajații IGSU au stabilit că arderea a afectat mai multe hectare de grâu și iarbă uscată. Pompierii au reușit lichidarea incendiului către ora 13:43, iar focul a nimicit aproximativ 10 hectare de grâu și 8 hectare de vegetație uscată. În acest context, IGSU atrage din nou atenția cetățenilor asupra pericolului major pe care îl reprezintă incendiile de vegetație și subliniază că nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor poate avea consecințe grave, atât asupra mediului, cât și asupra vieții și bunurilor oamenilor. Pompierii avertizează repetat cetățenii despre riscul de incendii cu caracter natural, îndemnând oamenii să nu dea foc vegetației în preajma terenurilor cu vegetație uscată, a lanurilor cu cereale, precum și locurilor de agrement. Maturii sunt îndemnați să acorde atenție maximă copiilor și să nu le permită jocul cu focul pentru evitarea producerii incendiilor. Conform datelor statistice, de la începutul anului 2025 pe teritoriul țării au fost înregistrate 2100 incendii de vegetație uscată.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul și Beijingul au semnat un nou acord comercial, care, potrivit mai multor surse, oficializează în scris înțelegeri anterioare convenite verbal. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă, fiind citat de publicația Financial Time: „Am semnat doar ieri acordul cu China”. Liderul american nu a oferit detalii despre conținutul exact al documentului, dar un reprezentant al Casei Albe a confirmat că este vorba despre „un acord suplimentar privind implementarea Acordului de la Geneva”, referindu-se la negocierile purtate de cele două state în luna mai. Acord semnat după luni de incertitudine Două surse citate de presă susțin că noul document transcrie oficial punctele de consens din luna mai, care nu fuseseră anterior incluse într-un cadru juridic. Acordul de la Geneva prevedea o reducere semnificativă a tarifelor vamale de ambele părți pe o perioadă de 90 de zile, timp în care SUA și China urmau să negocieze un acord comercial mai amplu. Însă discuțiile s-au blocat din cauza neînțelegerilor privind exporturile de metale rare din China și restricțiile de export impuse de SUA. Ministrul american al Comerțului, Howard Lutnick, a confirmat că „acordul a fost finalizat” și că acesta reflectă punctele agreate la Geneva. Reacții pozitive din partea mediului de afaceri Președintele Consiliului de Afaceri americano-chinez, Sean Stein, a salutat semnarea documentului: „Chiar dacă trebuie să analizăm detaliile, dacă acordul va aduce mai multă predictibilitate, echitate și claritate în relațiile comerciale dintre SUA și China, va fi o mare victorie pentru popoarele ambelor țări”. Contextul conflictului După ani de confruntări comerciale, în aprilie, președintele Trump a declarat că este gata să reducă tarifele impuse produselor chinezești, dar așteaptă ca Beijingul să ia inițiativa negocierilor. Pe 12 mai, cele două state au convenit o relaxare temporară a tarifelor: SUA a redus restricțiile comerciale de la 145% la 30%, iar China — de la 125% la 10%. Totuși, la scurt timp după această relaxare, ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea înțelegerii. Ulterior, pe 11 iunie, Donald Trump a anunțat că negocierile au fost „un succes” și că a fost atins un nou acord. În ciuda progreselor, agenția Reuters atrăgea atenția că principalele neînțelegeri legate de exporturile sensibile pentru securitatea națională nu au fost rezolvate, fapt care ar putea împiedica semnarea unui acord comercial cuprinzător între cele două mari economii ale lumii.

Partidul Social Democrat European (PSDE) vine cu un set de măsuri economice ambițioase, menite să transforme fundamental modelul economic al Republicii Moldova. În cadrul unei conferințe de presă, liderul formațiunii, Tudor Ulianovschi, a declarat că PSDE propune „o schimbare profundă de paradigmă: trecerea de la o economie de consum și împrumut, la o economie de producție și competitivitate”.Pentru a atinge acest obiectiv, PSDE promite să implementeze mai multe politici menite să sprijine producătorii locali și să stimuleze dezvoltarea industrială: Zero TVA pentru produsele moldoveneștiPSDE propune ca fiecare produs autohton vândut în supermarketuri să beneficieze de TVA 0%, o măsură care ar încuraja consumul intern și ar impulsiona producția locală. Stop hărțuirii antreprenorilor: „Sprijinim, nu pedepsim!”Formațiunea anunță eliminarea birocrației abuzive și posibilitatea instituirii unui moratoriu de trei ani asupra controalelor fiscale, pentru a oferi stabilitate mediului de afaceri. Programe pentru producția națională și substituția importurilorPSDE promite lansarea unor programe de sprijin pentru industriile strategice, scutiri de taxe pentru investițiile în producția autohtonă și măsuri de protecție față de concurența externă neloială. Reconstrucție industrială la scară naționalăPlanul PSDE include crearea a 10 huburi regionale dotate cu infrastructură modernă și acces la credite ieftine, facilități fiscale pentru producătorii locali, precum și dezvoltarea de platforme industriale funcționale în fiecare raion.„PSDE crede în puterea muncii, în valoarea producției autohtone și în potențialul de dezvoltare economică durabilă al Republicii Moldova”, a subliniat Tudor Ulianovschi.Potrivit liderului PSDE, aceste măsuri sunt menite să readucă suflul economiei naționale, să reducă dependența de importuri și să creeze locuri de muncă bine plătite în țară.

Lidera partidului MOLDOVA MARE, Victoria Furtună, susține că tot mai mulți cetățeni, inclusiv foști membri ai partidelor pro-europene și de stânga, se alătură formațiunii sale, atrași de ceea ce ea numește o „luptă autentică pentru Moldova adevărată”. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Bandstage” cu Veaceslav Tatar.„Astăzi, la noi în partid sunt și adepți ai PAS-ului, care au fost chiar membri PAS și acum sunt alături de noi. Avem și de la socialiști, și de la comuniști, de la Vlah și de la Tarlev. Mulți vin cu o atitudine agresivă, pregătiți să ne provoace, fiind influențați de televiziunile galbene. Dar, într-un final, întreabă unde pot depune cererea de aderare la MOLDOVA MARE”, a declarat Furtună.Aceasta susține că noii veniți sunt inițial sceptici, influențați de ceea ce numește „propaganda galbenă”, însă ar fi convinși de mesajele și abordarea formațiunii pe care o conduce.„Au venit instruiți, cu gândul că ne prind la colț și ne demască. Dar când văd că aici nu e spectacol comandat, ci luptă reală, rămân. Aici e Moldova adevărată”, a punctat lidera MOLDOVA MARE.Victoria Furtună afirmă că formațiunea sa atrage oameni din toate zonele ideologice și sociale, tocmai pentru că ar propune o alternativă „sinceră” și „rădăcinată în valorile naționale”, spre deosebire de partidele pe care le acuză că ar juca „teatru politic în fața publicului”.

Ofițerii INI, de comun cu procurorii PCCOCS, au efectuat percheziții în Nordul și Centrul țării și cercetează penal un bărbat și o femeie, într-o cauză ce vizează coruperea electorală în contextul alegerilor parlamentare din septembrie 2025.De asemenea, în dosar sunt investigate și fapte de finanțare ilegală a partidelor și de spălare a banilor. Perchezițiile au urmat probelor pe care le dețin oamenii legii despre faptul că un grup de persoane, în beneficiul organizației criminale Șor, ar primi bani de proveniență îndoielnică prin aplicația mobilă PSB a băncii din Rusia „Promsveazibanc” (care rămâne supusă sancțiunilor internaționale, la care Moldova este aliniată, prin urmare aceste transferuri de bani fiind ilegale). Mai apoi, persoanele ar converti în lei moldovenești banii primiți din Rusia prin aplicația mobilă (prin diferite metode ilegale) și i-ar folosi ilegal pentru corupere electorală, finanțare a partidelor politice, precum și ar recurge și la infracțiunea de spălare a banilor.În cadrul perchezițiilor de joi, oamenii legii au ridicat obiecte care ar demonstra activitatea ilegală a grupului infracțional: telefoane mobile cu informație relevantă, calculatoare portabile, documente bancare și alte obiecte. De asemenea, aceștia păstrau și copii ale proceselor-verbale cu privire la coruperea electorală pasivă comisă de către subalternii celor doi bănuiți cu vârste de 38 și 50 de ani.Este de menționat și faptul că în această perioadă, membrii grupului infracțional recurg la noi metode de comunicare cu cetățenii, care ar fi racolați în scop electoral – le instalează în telefoane o nouă aplicație denumită „Taito,” prin care aceștia ar urma să comunice în grup închis și ar urma să primească informații și indicații de la coordonatorii acestora. În acest scop, cetățenii și-ar oferi benevol datele personale pentru folosirea noii aplicații mobile, ca în cazul aplicației băncii din Rusia denumite PSB, ca de exemplu codul personal și adresa de domiciliu.În context, autoritățile de drept de la Chișinău îndeamnă cetățenii să se abțină de la oferirea datelor personale în condiții neclare, cu atât mai puțin în situații care ar indica spre încercări de influențare a votului la alegerile parlamentare din septembrie 2025. Potrivit legii, persoana care comite infracțiunea de corupere electorală comisă poate fi trasă la răspundere contravențională sau penală.

Premierul Dorin Recean a reacționat după protestul organizat joi, 26 iunie, în fața Consiliului Raional Orhei, în timpul vizitei sale în teritoriu. Acesta a acuzat direct gruparea condusă de Ilan Șor, aflat în prezent în fugar, de orchestrarea manifestației cu scopul de a destabiliza situația și de a compromite eforturile guvernului.„În timp ce guvernul repară drumuri, școli și spitale, o grupare criminală aduce oameni în fața instituțiilor ca să-i salveze pe hoți de pușcărie și să blocheze viitorul european al Moldovei. Să plătești câteva sute de lei unor oameni nevoiași pentru a protesta nu înseamnă altceva decât să le furi viitorul”, a declarat Recean, după întâlnirea cu reprezentanții administrației publice locale din Orhei.Șeful Guvernului a mai spus că această grupare nu are sprijin real în rândul cetățenilor și oferă „o alternativă proastă pentru viitorul Moldovei”, fiind, în opinia sa, un instrument al intereselor Kremlinului.Vizita lui Dorin Recean în Orhei a fost marcată de proteste și tensiuni. Zeci de persoane, unele cu mături în mâini, s-au adunat în fața Consiliului Raional și au scandat lozinci precum „Jos Recean!”, „Recean, afară din Orhei!” și „Fă-ți valiza!”.Tensiunile au crescut în momentul în care ușa sălii unde urma să aibă loc ședința oficială a fost încuiată, iar pompierii au fost nevoiți să intervină pentru a o sparge, astfel încât întrevederea premierului cu autoritățile locale să poată avea loc.Cu toate acestea, premierul a menționat că Guvernul nu va fi intimidat și va continua proiectele de modernizare și dezvoltare în toate regiunile țării, inclusiv la Orhei.„Nu ne vom opri din ceea ce am început. Vom merge înainte pentru toți cetățenii — indiferent cine încearcă să ne tragă înapoi”, a spus Recean.

Municipiul Chișinău găzduiește, în perioada 23–29 iunie, Campionatul European de Kickboxing WKF, un eveniment de amploare organizat în premieră în Republica Moldova, în pofida unor impedimente majore și a presiunilor exercitate de autoritățile centrale.Primarul Capitalei, Ion Ceban, a participat astăzi la competiție, subliniind importanța menținerii sportului în afara disputelor politice. În cadrul unui discurs susținut în fața celor aproape 700 de sportivi din 17 țări europene, Ceban a declarat că „sportul trebuie să rămână în afara politicii”, mulțumindu-le tuturor participanților și organizatorilor pentru eforturile depuse într-un „context extrem de dificil”.„În ciuda tuturor obstacolelor și interdicțiilor, am reușit să organizăm acest turneu la Chișinău — o realizare importantă pentru noi. Le mulțumesc partenerilor internaționali și organizatorilor care au crezut în acest proiect. Sportul învinge politica”, a declarat edilul.Potrivit organizatorilor, inițial și-au confirmat prezența 1.197 de sportivi din 26 de țări — un număr record pentru această competiție. Totuși, mai mulți sportivi au fost ulterior interziși în Republica Moldova, în contextul unor decizii luate la nivel central.Evenimentul este organizat de Federația Mondială de Kickboxing (WKF), care a acordat statutul oficial competiției în baza unor criterii stricte de eligibilitate. Primăria Chișinău este implicată doar la nivel de cofinanțare, fără a avea atribuții în selectarea delegațiilor sau a sportivilor participanți.Ion Ceban a transmis un mesaj de încurajare tuturor tinerilor sportivi și a reiterat angajamentul administrației locale de a susține evenimentele sportive internaționale, indiferent de contextul politic.„Vreau să continuăm să promovăm sportul corect, să susținem tinerii fără prejudecăți. Succes decidenților și victorie celor care luptă prin sport, nu prin politică”, a conchis primarul.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a condamnat un beneficiar efectiv al unei companii pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari și un administrator – pentru săvârșirea infracțiunilor de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.Primul inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare, pedeapsă care va fi pusă în aplicare după rămânerea definitivă a sentinței. De asemenea, s-a menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor acestuia.Cel de-al doilea inculpat a fost condamnat, prin cumul parțial al pedepselor, la 9 ani de închisoare, cu executarea pedepsei începând din momentul reținerii. Măsura preventivă - arestul preventiv a fost menținută. În plus, acestuia i s-a aplicat interdicția de a exercita activități în domeniul administrării bunurilor pe o durată de 5 ani.Totodată, instanța a admis acțiunea civilă înaintată de reprezentantul S.A. „Banca de Economii”, dispunând încasarea, în mod solidar, din contul ambilor inculpați a sumei de 1 460 660 de lei, cu titlu de prejudiciu material. Cauza menționată a fost disjunsă din dosarul penal principal în anul 2023 și a fost deferită justiției în luna februarie 2025. Potrivit probelor prezentate în instanță, acumulate de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, inculpații, acționând împreună cu alte persoane (cercetate separat), ar fi obținut prin escrocherie de la B.C. „Banca de Economii” S.A. în anul 2011, un credit în valoare de 4 400 000 de lei.După obținerea creditului, inculpații, cunoscând că firmele beneficiare nu intenționau să-și onoreze angajamentele asumate printr-un contract fictiv, ar fi asigurat transferul sumei totale de 1 460 660 de lei din conturile acestora, către alte companii. Ulterior, acești bani ar fi fost ridicați în numerar de către unul dintre inculpați.Deși inculpații au negat comiterea faptelor pe tot parcursul procesului, instanța a apreciat probatoriul administrat și a stabilit vinovăția acestora.Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Președintele Partidul Nostru, Renato Usatîi, a dezvăluit că fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, o șantajează pe președinta Maia Sandu și amenință cu destrămarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în cazul în care vor mai fi reținuți apropiați ai săi. Amenințările lui Spînu au avut loc în contextul reținerii lui Iurie Gorea, șeful Biroului Vamal Centru și cumătrul lui Andrei Spînu, cu mită de 40 de mii de dolari. „Spînu a ajuns să o șantajeze pe președinta Maia Sandu – dacă vor mai închide vreun cumătru de-al lui ori vreun ministru din oamenii lui, el va rupe PAS-ul în două”, a declarat Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.Potrivit liderului Partidului Nostru, în interiorul PAS ar exista tensiuni tot mai evidente, iar Maia Sandu încearcă să le gestioneze și să mențină coeziunea partidului, inclusiv prin convingerea premierului Dorin Recean să rămână în funcție și să fie pe lista candidaților PAS la alegerile parlamentare. „Maia Sandu încearcă să împace taberele din PAS, exact așa cum și ea, și unii parteneri de dezvoltare îl roagă pe Recean să nu plece acum și să fie pe lista candidaților PAS la parlamentare. Ea va vorbi despre acest șantaj, da nu acum, nu e timpul potrivit. Așa cum s-a întâmplat și în cazul Veronicăi Dragalin.”Renato Usatîi afirmă că, deși Spînu neagă public acuzațiile, există informații concrete într-un raport diplomatic redactat de o ambasadă europeană, transmis la Bruxelles, în care se menționează numele secretarului general al Guvernului, Artur Mija, și faptul că Spînu ar urma să sprijine un alt partid pro-european în campania electorală. „Se știe deja și partidul despre care este vorba”, a adăugat Renato Usatîi.Fostul fruntaș PAS, Andrei Spînu, a intervenit în timpul emisiunii și a negat informațiile dezvăluite de Renato Usatîi. În replică, președintele Partidului Nostru i-a amintit despre neregulile în gestionarea achizițiilor de gaze și păcură, pe care Spînu la fel le respingea. „Tot exact așa Spînu nega și mașinațiile cu procurarea gazelor și cu păcura de proastă calitate îngropată în sol, după care comisia parlamentară a demonstrat că păcura a fost distrusă în mod banditesc.”Pe final, Renato Usatîi i-a promis lui Andrei Spînu că personal va participa la reținea lui, care va avea loc după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025: „O să vin la tine. Privet, Andrei!”

Iranul a confirmat oficial, pentru prima dată, că atacurile aeriene lansate de Statele Unite pe 22 iunie au provocat „pagube semnificative” infrastructurii sale nucleare. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Baghaei, citat de Bloomberg. Potrivit acestuia, atacurile reprezintă nu doar o agresiune militară, ci și o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Tratatului de Neproliferare Nucleară. Baghaei a subliniat că obiectivele nucleare vizate sunt instalații civile aflate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Obiectivul de la Fordow, cel mai grav afectat Cea mai afectată pare a fi instalația de la Fordow, principalul centru de îmbogățire a uraniului din Iran, construit sub un masiv muntos. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că pagubele înregistrate la acest obiectiv ar putea fi „foarte semnificative”. În același timp, Comisia israeliană pentru energie atomică susține că loviturile americane și israeliene au întârziat substanțial programul nuclear al Teheranului — cu „cel puțin câțiva ani”. Divergențe între Pentagon și Casa Albă Deși administrația președintelui Donald Trump a catalogat operațiunea drept o „anihilare” a programului nuclear iranian, Pentagonul nu a emis încă o evaluare oficială a daunelor. Surse din comunitatea de informații americane, citate de CNN și New York Times, susțin că infrastructura subterană esențială — inclusiv centrifugele — nu ar fi fost distrusă, contrazicând afirmațiile liderului de la Casa Albă. Președintele Trump a reacționat dur față de aceste relatări, acuzând presa că „subminează realizările armatei americane”. El a comparat atacul din 22 iunie cu bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki, afirmând că Iranul a fost „aruncat înapoi cu decenii” în cursa pentru arma nucleară. SUA evită o catastrofă nucleară, dar escaladează tensiunile Potrivit imaginilor satelitare, forțele americane au ocolit deliberat reactoarele nucleare din Isfahan, semnalând o strategie de evitare a unui dezastru umanitar sau ecologic major. Totodată, sub presiunea Washingtonului, a fost obținut un armistițiu temporar între Iran și Israel, după 12 zile de confruntări intense. Acordul este însă fragil: ambele părți au avertizat că vor răspunde imediat în cazul unei încălcări. În paralel, SUA obțin o victorie diplomatică notabilă: combinarea presiunii militare cu inițiativa de încetare a focului consolidează poziția președintelui Trump înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie. Pe 22 iunie, Statele Unite au efectuat lovituri aeriene masive asupra a trei situri nucleare iraniene: Natanz, Fordow și Isfahan. Washingtonul a justificat atacul prin necesitatea de a preveni obținerea armei nucleare de către Iran. Vicepreședintele american, JD Vance, a reiterat ferm acest obiectiv. Situl de la Fordow rămâne în centrul atenției, iar comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare evoluțiile din regiune, unde echilibrul strategic rămâne extrem de instabil.

Oamenii legii au descins cu mai multe percheziții la reprezentanții grupării „ȘOR” și așa-zisului bloc „Victoria”. Informația a fost confirmată de către ofițerul de presă al IGP, Mariana Bețivu.Potrivit sursei citate, descinderile au loc în mai multe localități din R. Moldova, într-un dosar penal pornit pentru coruperea electorală, finanțare ilegală a partidelor politice și spălare de bani. „Atunci când desfășurarea urmăririi penale va avansa, vom reveni cu amănunte, în măsura în care acestea nu ar împiedica efectuarea măsurilor procesual-penale”, a menționat reprezentantul Poliției.Anterior, în spațiul public au apărut informații precum că printre cei vizați ar fi și președintele raionului Orhei, Vasile Adașan.

An de an, pe 26 iunie, România celebrează Ziua Drapelului Național, un prilej de reflecție asupra simbolurilor care definesc identitatea națională. Tricolorul – albastru, galben și roșu – nu este doar un simbol oficial, ci o sinteză a istoriei, credinței și valorilor poporului român.Așezate vertical, culorile reprezintă: cerul senin (albastru), bogățiile țării (galben) și sângele eroilor (roșu), reflectând idealurile de libertate, justiție și fraternitate care au stat la baza formării statului român modern.Adoptat oficial ca drapel al României în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul are o istorie mai veche, fiind întâlnit și pe steagurile Țărilor Române în diverse forme și combinații de culori. În timpul Revoluției pașoptiste, culorile au fost așezate pentru prima dată vertical, cu albastrul lângă lance, inspirate de modelul francez, dar păstrând semnificațiile românești. Inscripția "Dreptate și Frăție" însoțea adesea steagul, subliniind idealurile revoluționarilor.Ziua Drapelului Național este marcată anual pe 26 iunie prin ceremonii militare, intonarea imnului și arborarea tricolorului în instituții publice. Deși poate părea o simplă formalitate, această zi oferă un moment de reconectare cu valorile naționale și de recunoaștere a sacrificiilor făcute pentru păstrarea independenței și unității teritoriale.Istoria și simbolistica celor trei culori ale drapelului României – albastru, galben și roșu – se leagă profund de lupta pentru unitate, libertate și identitate națională. Aceste culori au fost folosite încă din Evul Mediu pe diferite steme și steaguri ale Țărilor Române, dar au fost consfințite ca simbol național în timpul Revoluției de la 1848, când românii din Țara Românească și Moldova au cerut unificarea și reforme sociale.Așezate vertical, cu albastrul lângă lance, ele au fost inspirate de tricolorul francez, dar au primit semnificații proprii: albastrul reprezintă libertatea și cerul senin, galbenul simbolizează justiția și lanurile bogate ale țării, iar roșul evocă sângele eroilor care s-au jertfit pentru patrie și curajul celor care au luptat pentru independență. Împreună... albastru, galben şi roşu reflectă unitatea poporului român și idealurile care au stat la baza formării statului modern în 1859 și proclamării Marii Uniri în 1918. Tricolorul a fost adoptat oficial ca steag al României unite în 1859 și a devenit un simbol al suveranității și identității naționale de-a lungul tuturor marilor momente istorice ale țării.

Rezultatele preliminare ale examenului național de bacalaureat au fost afișate astăzi, 26 iunie 2025, în cele 91 de centre instituite în întreaga țară. Totodată, prin intermediul platformei www.bac.gov.md, candidații își pot vizualiza testele verificate și notele.  La sesiunea de Bacalaureat 2025 au fost admiși 11.445 de candidați din licee, 3.842 de candidați din colegii și centre de excelență, 238 de candidați din universități, 389 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2.057 de restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 17.971 de candidați.Rata de promovare a examenului național de bacalaureat în rândul absolvenților din licee este de 89,63%, comparativ cu 89,83% în sesiunea 2024. Astfel, din cei 11.445 de liceeni admiși, 10.259 au promovat examenul.Dintre cei 3.842 candidați admiși din colegii și centre de excelență, 2.090 au promovat examenul, rata de promovare pentru acești candidați constituind 54,39%, comparativ cu 47,68% în sesiunea 2024.Din 2.057 de restanțieri din sesiunile anterioare, 333 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 16,18%, comparativ cu 14,10% în sesiunea 2024.În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la desfășurarea contestațiilor, 13.005 candidați, ceea ce constituie 72,36% din numărul total de candidați admiși în sesiune, comparativ cu 69,38% la aceeași etapă în sesiunea 2024.Totodată, precizăm că în această sesiune 6 candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă.Numărul candidaților cu nota medie mai mare sau egală cu 8 este de 4.003 (sau 22,27% din numărul candidaților), comparativ cu 3.341 (sau 18,50% din numărul candidaților) în 2024, iar 1.160 de candidați au nota medie mai mare sau egală cu 9 (sau 6,45% din numărul candidaților), în comparație cu 860 (sau 4,76% din numărul candidaților) în 2024.Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută, până în acest moment, de către 73 de candidați. Acești absolvenți sunt din raioanele/municipiile: Anenii Noi, Bălți, Căușeni, Chișinău, Criuleni, Drochia, Hîncești, Nisporeni, Soroca, Ștefan Vodă, Ungheni, UTA Găgăuzia.În zilele de 26-27 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele atribuite fiecărei probe de examen, accesând platforma www.bac.gov.md. Datele de acces la platformă sunt individuale și au fost oferite fiecărui candidat prin intermediul instituțiilor de învățământ în care și-a făcut studiile.Tot în perioada 26-27 iunie 2025, în intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 28 iunie-3 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate la data de 4 iulie 2025.Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 14-21 iulie 2025. Pentru participare la sesiunea suplimentară, candidații pot depune, în zilele de 4 și 5 iulie, o cerere în scris la centrele de bacalaureat în care au susținut probele în sesiunea de bază.

Judecătoria Ungheni a anulat hotărârea Comisiei Electorale Boldurești cu privire la confirmarea turului II de scrutin al alegerilor locale noi din 1 iunie 2025 și validarea mandatului de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, al lui Nicanor Ciochină.Instanța a dat parțial dreptate candidatului independent Sergiu Bulicanu, care a contestat aceste decizii. Prin urmare, în cadrul ședinței de judecată a fost anulată atât confirmarea turului doi de scrutin, cât și validarea mandatului de primar pentru Nicanor Ciochină.Totuși, cererea de anulare completă a alegerilor a fost respinsă – instanța a considerat că nu sunt suficiente motive pentru a declara alegerile nule.Hotărârea este definitivă și executorie de la pronunțare, dar poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Nord în termen de trei de zile din momentul pronunțării.Comisia Electorală Centrală (CEC) anunța pe 7 iunie că renumărarea buletinelor de vot pentru funcția de primar al comunei Boldurești, raionul Nisporeni, a luat sfârșit. În urma procesului, concurentul electoral Nicanor Ciochină, era în continuare în avantaj, dar diferența dintre voturi s-a schimbat.Pentru Nicanor Ciochină au fost exprimate 614 voturi, iar pentru concurentul electoral Sergiu Bulicanu- 604 voturi.Inițial, după numărarea voturilor pe 1 iunie, Nicanor Ciochină a luat 615 voturi, cu 13 mai mult decât contracandidatul său Sergiu Bulicanu. De asemenea, în procesul de renumărare, au fost stabilite abateri în 21 de cazuri privind includerea alegătorilor pe listele pentru votare la locul aflării, circumstanțe care se examinează în continuare.Pe 20 februarie 2024, acesta a accidentat mortal un adolescent de 14 ani pe un drum din sat și a fugit de la locul faptei. Pentru a șterge urmele, a schimbat plăcuțele de înmatriculare ale vehiculului și a înscenat un alt accident. Deși inițial nu și-a recunoscut vina, Ciochină a fost plasat în arest la domiciliu în septembrie 2024, iar la începutul anului 2025 a fost pus sub control judiciar.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit astăzi la Haga cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, în marja summitului NATO. Discuțiile dintre cei doi au durat aproximativ 40-50 de minute și, potrivit declarațiilor ambelor părți, au fost „substanțiale”, însă cu accente diferite.În cadrul unei conferințe de presă, Trump a declarat că nu a discutat cu Zelenski despre un eventual armistițiu în Ucraina, ci doar „a vrut să vadă cum se simte” liderul ucrainean. „Am avut vremuri dificile împreună, dar el a fost foarte amabil. Nu putea fi mai amabil decât a fost. A fost o întâlnire grozavă. Cred că este un moment bun pentru a opri războiul. Poate voi vorbi cu președintele Putin despre asta”, a spus Trump, citat de Clash Report.Zelenski, în schimb, a transmis un mesaj diferit pe rețelele sociale, menționând că întâlnirea a fost „lungă și conținută” și că au fost abordate „toate subiectele cu adevărat importante”. Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile s-au axat inclusiv pe modalități de a obține o încetare a focului și o pace durabilă. „Am vorbit despre cum să ne apărăm poporul. Apreciem atenția și disponibilitatea Washingtonului de a ajuta la apropierea păcii”, a transmis Zelenski.Trump a mai declarat că „Europa devine mai puternică” și ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, ceea ce ar contribui la prevenirea unor catastrofe precum „situația îngrozitoare din Ucraina și Rusia”.Trump a spus că „peste 7.000 de soldați ucraineni și ruși au fost uciși săptămâna trecută” și că unele orașe sunt distruse de atacuri. „Această tragedie nu ar fi avut loc niciodată dacă eu aș fi fost președinte”, a afirmat liderul american.

Așa-numitul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, pentru a discuta despre situația actuală din regiune, cooperarea umanitară și perspectivele reluării unor legături economice.Potrivit administrației separatiste, discuțiile au vizat în special blocajul în negocierile în formatul „5+2”, considerat de Krasnoselski ca fiind „înghețat”, fără un dialog activ în prezent.Acesta a declarat că regiunea transnistreană oferă sprijin umanitar cetățenilor ucraineni: aproximativ 50 de refugiați s-ar afla în grija statului în sanatoriul „Solnecinîi”, iar circa 400 de copii ucraineni frecventează școlile din stânga Nistrului, alți 170 fiind înscriși la grădinițe.Krasnoselski și-a exprimat speranța că relațiile economice dintre regiunea transnistreană și Ucraina ar putea fi restabilite în viitorul apropiat.La rândul său, ambasadorul Paun Rohovei a declarat că reluarea activității punctului de servicii consulare în regiunea transnistreană rămâne un subiect activ pe agenda diplomatică: „Lucrăm în continuare la acest subiect și nu l-am scos de pe ordinea de zi”.Tiraspolul, deși autoproclamat „republică” și condus de un regim nerecunoscut internațional, face parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova. Așa-numitul președinte Vadim Krasnoselski nu are recunoaștere oficială, iar regimul său este considerat o administrație separatistă sprijinită de Federația Rusă.

Businessmanul moldovean Veaceslav Platon, reținut în Marea Britanie la solicitarea autorităților de la Chișinău, rămâne în arest preventiv până la examinarea în fond a cererii de extrădare. Potrivit unui răspuns oferit Europei Libere de către Judecătoria Westminster, procesul privind extrădarea va începe pe 24 noiembrie 2025 și va dura până pe 28 noiembrie.Autoritățile britanice confirmă că Platon a fost reținut pe 13 martie și că, până la această dată, au avut loc opt ședințe preliminare în dosarul de extrădare. Alte două ședințe pregătitoare sunt planificate înaintea demarării procesului propriu-zis.Cererea de extrădare a fost transmisă de Procuratura Generală a Republicii Moldova, care îl acuză pe Platon că, între 2010 și 2014, ar fi fost implicat într-o schemă complexă de spălare de bani, alături de alte persoane. El este vizat în mai multe dosare penale pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, unele dintre ele fiind legate de scandaluri de amploare din sistemul bancar moldovenesc.Instituția a precizat, într-un comunicat din 14 martie, că este în contact activ cu autoritățile din Regatul Unit pentru a asigura aducerea lui Platon în fața justiției moldovenești. Apărarea susține că Platon este un disident politicAvocatul britanic al omului de afaceri, Peter Caldwell, a declarat pentru agenția de presă Reuters că Platon este, de fapt, „un disident”, care ar fi fost persecutat politic și supus tratamentelor inumane după ce a fost extrădat din Ucraina în Moldova în 2016. Potrivit acestuia, Platon ar fi solicitat azil politic în Marea Britanie, pe fondul riscurilor la care s-ar expune dacă s-ar întoarce în țară.Declarațiile apărării contrastează puternic cu poziția oficială a Chișinăului, care susține că urmărește tragerea la răspundere a unei persoane implicate în crime financiare de anvergură, nu un caz cu conotații politice. Următoarea etapă: noiembrie 2025Examinarea în fond a cererii de extrădare, programată pentru perioada 24–28 noiembrie, ar putea fi decisivă pentru soarta lui Veaceslav Platon. Până atunci, omul de afaceri rămâne în detenție în Regatul Unit, iar procesul se desfășoară în regim public, conform normelor judiciare britanice.