Fostul deputat Alexandru Slusari a reacționat la demisia ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, printr-o postare în care critică nu doar activitatea acestuia, ci și întreaga strategie economică a guvernării PAS. Potrivit lui Slusari, Alaiba a fost doar un simbol al eșecului politicilor economice din ultimii patru ani, iar adevărata problemă este lipsa unei viziuni clare pentru dezvoltarea țării. „Mulți mă întreabă de ce nu comentez demisia lui Alaiba. Pentru că acest om, care întâmplător a ajuns ministru al Economiei, întruchipează abordarea economică a guvernării timp de patru ani. Când Maia Sandu spune că Dumitru a făcut politica ministerului prietenoasă cu mediul de afaceri, acest mediu își face cruce”, a scris Slusari. Fostul parlamentar subliniază că, în timp ce premierul Dorin Recean se laudă cu majorarea pensiilor, adevărata întrebare rămâne: „De unde ați luat bani? Unde este creșterea economică?”. El atrage atenția asupra faptului că, în trei ani, PIB-ul a crescut o singură dată cu doar 0,7%, în timp ce în restul perioadei s-a înregistrat o scădere. Slusari susține că Moldova are nevoie urgentă de o schimbare de paradigmă economică, axată pe sprijinirea activităților economice și crearea locurilor de muncă, nu doar pe împrumuturi și investiții în infrastructură fără o strategie clară. „Pe fundalul plecării oamenilor din sate și distrugerii agriculturii, îngropați fier inutil în pământ și faceți drumuri pe care va circula puțină lume”, avertizează el. În concluzie, fostul deputat consideră că demisia lui Alaiba nu rezolvă problemele economice ale țării, iar fără o schimbare reală de direcție, Republica Moldova va rămâne blocată într-un cerc vicios de datorii, emigrație și stagnare economică.

Lucrările de reparație a podului din str. Mihai Viteazul se desfășoară conform planului și vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025. Totuși, circulația rutieră va fi redeschisă mai devreme. Despre acest lucru a informat Primarul General, Ion Ceban, în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău din 17 martie. „Rog mass-media să nu manipuleze pe marginea lucrărilor de reparație a podului, cu o semnificație strategică pentru Chișinău, fiind unul din cele mai mari poduri din Republica Moldova”, a declarat edilul.Podul, construit în 1974, necesită o reparație urgentă, deoarece nu a beneficiat niciodată de lucrări de reparație capitală până în prezent. Costurile lucrărilor sunt ajustate anual în funcție de rata inflației.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a devenit președinta partidului „Moldova Mare”, o formațiune politică, ceea ce denotă faptul că ar promova ideea reunificării teritoriilor istorice moldovenești.  În campania sa prezidențială, ea a subliniat necesitatea unei identități moldovenești distincte și a respins apropierea de Uniunea Europeană sau NATO, promovând în schimb o politică de suveranitate și reorientare regională. Partidul a fost creat în 2007, fiind numit anterior „Pentru Neam și Țară” și redenumit „Moldova Mare” la Congresul din 2020. Potrivit ASP, în prezent, formațiunea numără 152 de membri.

Partidul Social Democrat European din Moldova (PSDE) solicită guvernării demiterea lui Roman Cojuhuari, șeful Agenției Proprietăți Publice (APP), acuzându-l de haos, nepotism și degradare instituțională.Aceste acuzații au venit după ce Cojuhari a declarat într-o emisiune TV că nu știa că soția sa face parte din conducerea unor întreprinderi subordonate lui, motivând că se afla în concediu în momentul în care s-au făcut aceste numiri.PSDE l-a criticat pe Cojuhari și pentru gestionarea deficitară a spațiilor de alimentație publică din Aeroportul Internațional Chișinău. Într-un mesaj publicat, PSDE a declarat că, după ce licitațiile publice au fost compromise, angajații lui Cojuhari s-ar fi apucat să vândă produse la prețuri mari, cum ar fi cafele de 50 de lei și plăcinte încălzite în cuptorul cu microunde.„Aceasta este dezvoltarea promisă de PAS? Ați alungat compania lui Șor din aeroport, dar ce ați pus în loc?”, au întrebat reprezentanții PSDE.De asemenea, PSDE susține că întreprinderile din subordinea APP sunt conduse de persoane numite pe criterii politice și că lipsesc concursurile pentru ocuparea funcțiilor.„Întreprinderile gestionate de APP sunt pline de șefi interimari, numiți pe criterii politice. Aceștia ridică salarii mari, dar nu produc rezultate, iar proprietățile statului sunt gestionate de oameni neprofesioniști”, au subliniat aceștia.În plus, PSDE l-a acuzat pe Cojuhari că și-a promovat soția în consiliile de administrație ale mai multor companii gestionate de APP, invocând un conflict de interese semnificativ.„Toți văd acest conflict de interese, dar nu și PAS sau procurorii”, au adăugat politicienii din PSDE.În final, PSDE a cerut ca Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) să-l demită pe Cojuhari, afirmând că acest pas ar demonstra că guvernarea se preocupă măcar de binele cetățenilor Moldovei.„Demiterea lui Cojuhari ar fi o dovadă că PAS se preocupă, măcar puțin, de cetățeni și de economia țării”, a conchis PSDE.

Republica Moldova este înglodată în datorii, fapt care poate duce la falimentarea statului. Această politică este promovată ani la rând de către partidele de la guvernare, care execută ordinele venite din exterior. Declarația a fost făcută de către președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, în cadrul emisiunii „Puterea e în adevăr”. „Din 2014, de când am intrat în politică și când datoria externă era de vreo 3 miliarde, eu avertizam că se merge într-o direcție greșită și ne vom trezi că datoriile externe vor fi mai mari, decât ar costa statul Republica Moldova. Cineva foarte bine s-a gândit ca Moldova să ajungă într-o zi un stat faliment, ca să facă din această țară ce vor dori. Unii pun mâna pe stat prin forță, alții o fac prin distrugerea culturii, învățământului, sistemului medical. În alte cazuri se încearcă înglodarea țării în datorii, aducerea ei în pragul falimentului, în timp ce marionetele aflate la guvernare execută orbește ordine venite din afară”, a explicat liderul Partidului Nostru.Cetățenii trebuie să înțeleagă un lucru esențial: schimbarea denumirii unui partid aflat la guvernare nu înseamnă schimbarea adevăratei sale naturi, mai spune Renato Usatîi. „Republica Moldova are nevoie de o resetare profundă, prin adoptarea unei noi Constituții – o Constituție a poporului. Acest document fundamental trebuie dezbătut larg și aprobat prin referendum național. În paralel, toate acordurile existente, inclusiv cele privind datoria externă, trebuie revizuite”, a mai precizat el.Renato Usatîi susține că această propunere incomodează anumiți actori străini și anume din acest motiv s-a încercat înlăturarea lui și a partidului pe care îl conduce din politica moldovenească. „Insistența mea, încă din 2014, asupra necesității unui audit al datoriilor externe, a fost unul dintre principalele motive pentru care Partidul Nostru a fost eliminat din alegeri cu doar câteva zile înainte de scrutin. Atunci și acum, guvernările nu servesc interesele cetățenilor, ci pe ale altor state. Este timpul să rupem acest cerc vicios. Este timpul să resetăm Republica Moldova și, printr-o nouă Constituție, să întoarcem țara cetățenilor”, a conchis Renato Usatîi.Potrivit BNM, datoria externă brută a Republicii Moldova este de peste 10 miliarde de dolari, ceea ce constituie 57% raportat la Produsul Intern Brut.

Șefa statului, Maia Sandu, îl va găzdui joi, 20 martie, pe Președintele Republicii Cehe, Petr Pavel, aflat în prima sa vizită oficială în Republica Moldova. „Această vizită reflectă relația tot mai apropiată dintre țările noastre și angajamentul comun pentru consolidarea cooperării bilaterale și a parcursului european al Republicii Moldova”, anunță Președinția într-un comunicat.Ceremonia de întâmpinare va avea loc la ora 9:00. La ora 10:20, cei doi șefi de stat vor susține o conferință de presă comună.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a lansat un atac dur asupra guvernării PAS, acuzând-o că a împins Republica Moldova într-o criză financiară fără precedent. Într-o postare pe rețelele de socializare, Furtună a atras atenția asupra creșterii explozive a datoriei publice, pe care o consideră un „act criminal” al actualei puteri. Potrivit datelor prezentate de aceasta, datoria internă a statului a atins un nivel record de 45,3 miliarde de lei în doar primele două luni ale anului 2025, iar datoria totală a depășit 125 de miliarde de lei. Comparativ cu anul 2021, când aceasta era de 62 de miliarde, datoria s-a dublat în doar trei ani. Furtună critică și ajutorul financiar oferit de Uniunea Europeană, susținând că acesta nu este un sprijin real, ci doar „sclavie financiară” camuflată. Din cele 1,9 miliarde de euro promise Moldovei, doar 385 de milioane sunt nerambursabile, în timp ce restul sunt credite care vor împovăra țara pentru decenii. „În loc să sprijine afacerile, să reducă taxele și să crească salariile, guvernarea PAS va plăti dobânzi și va astupa găurile din buget. Singurul lucru care crește este datoria și dependența de forțele externe”, a scris Furtună. Ea acuză guvernarea că utilizează fondurile europene mai mult pentru „rapoarte frumoase către tutorii occidentali” decât pentru bunăstarea cetățenilor. În final, Furtună îndeamnă moldovenii să nu rămână indiferenți și să ceară socoteală guvernării pentru situația economică în care se află țara. Până în acest moment, reprezentanții PAS nu au oferit o reacție oficială la acuzațiile fostei candidate.

Fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, a revenit în atenția publicului cu un mesaj amplu, la câteva zile după demisia sa, în care face un bilanț al activității sale și lansează critici dure la adresa predecesorilor săi. Într-o postare lungă și plină de auto-aprecieri, fostul ministru și-a revendicat merite istorice, de la atragerea investițiilor și digitalizarea economiei, până la „stabilizarea țării”, evitând însă să menționeze dificultățile reale pe care le resimt antreprenorii și cetățenii. Într-un stil aproape manifest, fostul ministru a descris biroul pe care l-a ocupat drept epicentrul corupției din ultimele decenii. De la scheme la importul de gaze și electricitate până la concesionarea aeroportului și privatizări frauduloase, Alaiba a făcut o retrospectivă sumbră a trecutului ministerului său.„După doi ani și jumătate de muncă, am plecat din biroul în care, timp de peste trei decenii, s-au făcut furturi MARI. Scheme la importul de electricitate, gaze naturale, atacuri contra sistemului bancar, concesionarea aeroportului, gările auto, privatizări hoțești pe bandă rulantă de terenuri, imobile (de Hotelul Codru vă mai amintiți?) și alte active ale statului, ani și ani la rând, monopoluri la import și la export de diverse produse (monopolul cărnii și a peștelui, vă mai amintiți?), furturi sistemice din companii de stat și multe, foarte multe altele. Cu asta s-au ocupat predecesorii mei, cu doar câteva excepții”, a scris Dumitru Alaiba. În același mesaj, fostul ministru își prezintă mandatul ca o perioadă de „stabilizare economică” și „reforme istorice”.  Mai mult, Alaiba menționează cu mândrie Planul de Creștere Economică, un pachet de 1,9 miliarde euro în următorii trei ani. „Din prima zi ne-am confruntat cu mari provocări în atragerea investițiilor. Chiar și acum asta e punctul slab al economiei noastre. Este naiv cine crede că investițiile se atrag doar cu forumuri de afaceri și pliante. Trebuia o ofertă concretă, dar ea nu exista. Am lansat primul mecanism de ajutor de stat în industria prelucrătoare absolut conform normelor UE. Statul acum compensează până la 60% din valoarea investiției, iar pe rol sunt cel puțin patru investiții în sumă totală de peste 400 milioane lei. În mai puțin de trei luni de la lansare. Despre necesitatea unui asemenea mecanism s-a tot vorbit timp de 15 ani. Noi nu am vorbit, a fost depusă multă muncă nevăzută, în liniște, timp de doi ani, multe negocieri cu partenerii, iar pe 1 ianuarie 2025 l-am lansat. Am făcut istorie aici, și îmi asum să spun acest lucru fără prea multă modestie”, a mai scris Alaiba. Alaiba își încheie postarea cu mulțumiri către echipa sa, către președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, dar și cu un omagiu emoțional adus familiei sale, subliniind sacrificiile personale făcute în această perioadă.

Un copil a murit, după ce a fost lovit de un automobil la volanul căruia se afla chiar propriul tată. Tragedia a avut loc vineri, 14 martie, în jurul orei 15:10, în localitatea Ciobanovca, din raionul Anenii Noi, susțin sursele PulsMedia.MD.Victima s-a dovedit  fi un copil în vârstă de 11 luni. Acesta ar fi fost lăsat fără supraveghere și se juca în curtea casei, când tatăl său, în vârstă de 30 de ani, la volanul unui automobil de marca Volkswagen Touran, efectua o manevră cu spatele.Tânărul nu ar fi observat copilul, pe care l-ar fi accidentat. În urma impactului, copilul s-a ales cu multiple traumatisme și a fost transportat la spital.Medicii au încercat să-i salveze viața, însă din cauza leziunilor grave, micuțul a murit la scurt timp după internare.Oamenii legii cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.Sursa: PulsMedia.MD

Primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat că Primăria nu are nicio implicare în decizia de oprire a agentului termic în blocurile locative, aceasta fiind responsabilitatea gestionarilor de locuințe. „Săptămâna trecută am avut unele apeluri pentru a opri căldura în blocurile locative, deoarece vremea era caldă. Vreau să anunț că gestionarii blocurilor o fac de sine stătător și Primăria nu are legătură cu acest proces. Termoelectrica este în gestiunea Guvernului de mai bine de 10 ani”, a precizat edilul. În același timp, Ceban a menționat că instituțiile educaționale și sociale din municipiu vor rămâne conectate la agentul termic, întrucât prognozele meteo indică temperaturi scăzute în perioada următoare. În context, edilul a subliniat că administrația locală nu are atribuții în acest proces, iar responsabilitatea aparține gestionarilor de bloc și autorităților centrale.

Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) susține că alegerile parlamentare din 2025 vor avea un impact major asupra viitorului Republicii Moldova și solicită formarea unei coaliții pro-europene autentice. Potrivit liderului CUB, Igor Munteanu, este esențial ca viitoarea guvernare să fie stabilă, eficientă și lipsită de influențe populiste sau externe. Într-un interviu pentru Deschide.MD, Munteanu a declarat că Moldova are trei posibile scenarii post-electorale: o guvernare pro-rusă, o alianță hibridă formată în jurul PAS sau o coaliție pro-europeană autentică. CUB consideră că doar cea din urmă opțiune poate asigura un parcurs european clar pentru țară. Pentru a atinge acest obiectiv, CUB propune trei piloni fundamentali pentru viitoarea guvernare:  • Infrastructura rezilienței – stimularea economiei prin politici eficiente, creșterea exporturilor și atragerea investițiilor strategice.  • Infrastructura reîntregirii – consolidarea relațiilor cu România și crearea unui spațiu economic și educațional comun.  • Infrastructura integrării europene – accelerarea procesului de aderare la UE, modernizarea administrației și protejarea intereselor economice naționale. CUB face apel la forțele politice pro-europene să colaboreze pentru a evita ceea ce numește „experimente politice dezastruoase” și promite să ofere alternative clare la actuala guvernare.

George Simion sau Anamaria Gavrilă, candidați ai mișcării suveraniste, ar obține cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, însă Nicușor Dan ar reuși să câștige în turul doi, potrivit unui sondaj realizat de AtlasIntel, în perioada 13-15 martie 2025, pentru Hotnews.ro.Alegerile prezidențiale din mai 2025 ar aduce o competiție strânsă între tabăra suveranistă și Nicușor Dan. Un sondaj realizat de AtlasIntel, la comanda hotnews.ro, arată că George Simion sau Anamaria Gavrilă ar câștiga primul tur, dar turul doi ar schimba  complet situația, Nicușor Dan devenind favoritul electoratului. Cercetarea a fost efectuată în perioada 13-15 martie 2025, prin recrutare digitală aleatorie, pe un eșantion de 2.381 de respondenți. Sondajul are o marjă de eroare de ±2%, la un nivel de încredere de 95%.Concret, dacă mișcarea suveranistă este reprezentată de George Simion la alegerile din 4 mai, acesta ar obține 30,4% din voturi, urmat de Nicușor Dan cu 26% și de candidatul PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, cotat cu 17,9%. Candidatul independent Victor Ponta este clasat pe locul patru, cu 9%, în timp ce lidera USR, Elena Lasconi, are un scor modest de doar 3,9%.Dacă mișcarea suveranistă ar fi reprezentată de Anamaria Gavrilă, aceasta ar obține 30,2%, în timp ce Nicușor Dan ar avea 25,3%, iar Crin Antonescu 17,7%. Restul candidaților ar obține scoruri similare, cu Victor Ponta la 9,2% și Elena Lasconi la 3,9%.Potrivit sondajului, majoritatea votanților lui Călin Georgescu se orientează spre suveraniști: 79,3% dintre votanții lui Georgescu ar merge spre Simion, iar 80,5% spre Gavrilă, dacă aceasta ar fi candidata. Doar 5,7% dintre aceștia l-ar alege pe Ponta în scenariul Simion și 6,4% în scenariul Gavrilă. Datele sunt în marja de eroare a sondajului.Amintim că George Simion și Anamaria Gavrilă și-au depus ambii candidaturile la alegerile prezidențiale, iar dacă ambele vor fi validate, unul dintre ei se va retrage din cursă.Până în prezent CCR a validat candidaturile lui Nicuşor Dan, Victor Ponta, Cristian Terheş, Lavinia Şandru, George Simion, Crin Antonescu şi Elena Lasconi.În turul doi, programat pe 18 mai, Nicușor Dan ar învinge orice candidat suveranist, arată datele AtlasIntel. Acest rezultat sugerează că în timp ce baza electorală a suveraniștilor este foarte solidă în primul tur, ei nu reușesc să atragă sprijin suplimentar în turul al doilea.Într-un duel final între Nicușor Dan și George Simion, actualul primar al Bucureștiului ar obține 42,1% din voturi, în timp ce liderul AUR ar fi susținut de 35,3% dintre alegători. Un procent semnificativ, 22,6%, fie nu și-ar exprima opțiunea, fie nu ar participa la vot.În varianta unei finale între Nicușor Dan și Anamaria Gavrilă, primul ar obţine 40,1% din voturi în timp ce lidera POT ar obţine 31,7%. 28,3% au ales opţiunea: "Nu ştiu, vot nul, nu votez".În varianta unei finale între Nicușor Dan și Crin Antonescu, primarul de București ar obţine 35,2%, în timp ce candiatul PSD-PNL-UDMR ar obţine 25,1%. În acest caz, 39,3% au declarat "nu ştiu, vot nul, nu votez".

În 2024, producția agricolă din Moldova a scăzut cu 15%, iar în ultimii 10 ani am mers într-un cerc – 5 ani de creștere, 5 ani de scădere, iar acum suntem sub nivelul din 2014. După un deceniu, suntem mai jos decât atunci, a scris pe blogul său expertul economic Veaceslav Ioniță. Ce culturi au fost cel mai afectate?- Rapița: -60%- Porumbul: -47%- Sfecla de zahăr: -32%Singurul sector care a crescut este cel zootehnic: +5,7%.Ce înseamnă asta pentru oameni? 31.000 de agricultori au fost disponibilizați în 2024. Acești oameni nu mai au un venit la sat și pleacă spre Chișinău sau peste hotare. Depopularea satelor nu e un mister – e direct legată de declinul agriculturii.Moldova este țara din Europa care folosește cel mai puțin apă pentru irigații. În ultimii 10 ani, precipitațiile au scăzut cu 20%, dar noi nu am creat un sistem de irigare eficient. Fără apă, agricultura bate pasul pe loc, iar satele mor.Singura soluție reală?Sistem de irigații național. Oricine vorbește despre strategii pentru sate fără să pomenească irigațiile nu trăiește în realitate.Dacă vrem sate vii și o agricultură funcțională, trebuie să începem de la ceea ce e esențial: apa.Sursa: Ionita.md

Eurodeputatul francez Raphaël Glucksmann a lansat un atac dur la adresa Statelor Unite, cerând simbolic returnarea Statuii Libertății. În cadrul discursului său de închidere a congresului partidului său, Glucksmann a criticat poziția Washingtonului în politica globală, acuzând o apropiere periculoasă de regimuri autoritare. „Dați-ne înapoi Statuia Libertății”, a declarat Glucksmann în fața a 1.500 de activiști, potrivit Le Figaro. „V-am oferit-o, dar se pare că o disprețuiți”, a continuat el, referindu-se la ceea ce consideră a fi o deviere a Statelor Unite de la valorile democratice. Un susținător vocal al Ucrainei, Glucksmann și-a exprimat dezamăgirea față de fostul președinte american Donald Trump, acuzându-l că nu a intervenit suficient în conflictul dintre Rusia și Ucraina. De asemenea, eurodeputatul francez a criticat deciziile recente din mediul academic american, unde cercetători ar fi fost concediați pentru opinii științifice incomode. „Dacă vreți să vă concediați cei mai buni cercetători, noi îi vom primi”, a afirmat Glucksmann, făcând apel la o „rezistență democratică” împotriva influenței extremei drepte la nivel internațional. Politicianul francez a inclus în această critică nu doar pe Trump, ci și pe președintele rus Vladimir Putin și lidera franceză Marine Le Pen, pe care i-a descris drept exponenți ai unei mișcări globale ce amenință valorile democratice. Statuia Libertății, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Statelor Unite, a fost un cadou oferit de Franța în 1886 pentru a celebra prietenia dintre cele două națiuni și aniversarea a 100 de ani de la Declarația de Independență a SUA. Proiectată de sculptorul Auguste Bartholdi și având structura realizată de Gustave Eiffel, statuia este situată pe Insula Libertății din New York și a devenit un simbol al democrației și libertății.

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, susține că nu era la curent cu faptul că soția sa, Viorica Cojuhari, a fost numită în organele de conducere ale unor întreprinderi de stat aflate în subordinea instituției pe care o conduce. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8, unde oficialul a explicat că, la momentul acestor numiri, se afla în concediu. „A fost înaintată de către minister, a fost numită în consilii… În unele momente nici nu știam, deoarece eram în concediu când a fost delegată de Ministerul Economiei. Ministerele câteodată nici nu întreabă angajatul”, a declarat Cojuhari. Subiectul a intrat în atenția publică acum o lună, când presa a dezvăluit că Viorica Cojuhari, angajată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, deținea funcții în conducerea a cel puțin trei întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni cu capital majoritar de stat:  • Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului – membru al Consiliului de Administrație din 20 februarie 2024.  • Termoelectrica – membru al Consiliului de Administrație din 26 iunie 2024.  • Administrația de Stat a Drumurilor – membru al Comisiei de Cenzori din 1 noiembrie 2024. După apariția acestor informații, Roman Cojuhari a anunțat public că soția sa a demisionat din toate funcțiile. Întrebat în emisiune de ce s-a luat această decizie, dacă nu exista o ilegalitate, directorul APP a explicat că a fost o hotărâre personală: „A fost decizia noastră, personală, de familie. Am înțeles că, oricât de profesionist ar fi omul, întotdeauna vor exista critici”.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, împlinește astăzi 51 de ani. Născut pe 17 martie 1974, Dorin Recean și-a început cariera în domeniul economiei, având studii în management și experiență atât în sectorul privat, cât și în cel public. În perioada 2012-2015, a ocupat funcția de ministru al Afacerilor Interne, unde a fost responsabil pentru inițierea unor reforme în domeniul securității. Ulterior, a devenit consilier prezidențial pentru securitate națională și apărare, înainte de a prelua conducerea guvernului în 2023. În calitate de prim-ministru, Recean a avut de gestionat mai multe crize, inclusiv inflația ridicată, creșterea prețurilor la energie și impactul economic al conflictului din Ucraina. Totuși, guvernarea sa s-a confruntat și cu provocări majore, inclusiv nemulțumiri sociale legate de nivelul de trai, împrumuturile externe și dificultățile economice resimțite de populație. De ziua sa, Dorin Recean a primit mesaje de felicitare din partea colegilor de guvern, a oficialilor din Republica Moldova și a partenerilor externi.

Fostul prim-ministru Vlad Filat a lansat critici dure la adresa guvernării, susținând că Republica Moldova traversează o perioadă de declin economic și social. În cadrul unei emisiuni la Cinema 1, Filat a prezentat o serie de cifre care, potrivit lui, indică o deteriorare semnificativă a situației financiare a țării. Potrivit lui Filat, inflația cumulată în perioada 2021-2025 a ajuns la 70,5%, ceea ce a dus la scumpiri considerabile în toate domeniile. „Când vorbim de o inflație de 70,5%, trebuie să avem în vedere că asta înseamnă creșteri de prețuri, tarife etc. De fapt, înseamnă sărăcirea oamenilor”, a declarat fostul premier. Un alt punct criticat de Filat este nivelul datoriei publice, care, între 2021 și 2024, a ajuns la 125 de miliarde de lei. În aceeași perioadă, datoria Moldovei a crescut cu 2,665 miliarde de euro. Fostul premier contestă argumentul actualei guvernări, care susține că împrumuturile sunt justificate prin investiții. „De fapt, este vorba despre consum. Dacă analizăm structura îndatorării, vedem că majoritatea banilor s-au dus în subvenționare și compensații, în special în domeniul energetic, începând cu 2022”, a afirmat Filat. El a menționat că o mare parte din împrumuturile contractate de stat au fost folosite pentru a acoperi creșterile de tarife, ceea ce a dus la o accentuare a datoriei publice și la o dependență tot mai mare de finanțările externe. Un alt indicator îngrijorător, potrivit lui Filat, este creșterea datoriei publice în raport cu PIB-ul. La venirea PAS la guvernare, acest raport era de 25%. Până la sfârșitul anului 2024, a ajuns la 38,5%, iar estimările pentru finalul anului 2025 indică un nivel de 43%. „Îndatorarea este una galopantă. Și încă o dată: unde merg banii? În consum sau în investiții?”, a întrebat retoric Filat. O altă problemă evidențiată este reducerea forței de muncă active. Conform datelor prezentate de Filat, în 2024 s-a înregistrat o scădere de 33.000 de persoane angajate în activitatea economică. „Dacă banii împrumutați mergeau în investiții, acest lucru ar fi dus la crearea de locuri de muncă, la stimularea economiei. Însă ceea ce vedem este exact opusul – tot mai mulți oameni ies din câmpul muncii”, a adăugat el. Deși guvernarea nu a oferit un răspuns oficial la declarațiile lui Filat, premierul Dorin Recean a afirmat anterior că nivelul de îndatorare al Republicii Moldova este unul dintre cele mai mici din regiune și că împrumuturile sunt necesare pentru dezvoltare.

Un bărbat a fost găsit zăcând în stradă, într-o baltă de sânge, după ce a fost înjunghiat de mai multe ori. Cazul a avut loc sâmbătă dimineața, în jurul orei 06:00, pe strada Alecu Russo din sectorul Rîșcani al capitalei, susțin sursele PulsMedia.MD.Potrivit sursei citate, victima s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 39 de ani. Acesta a fost găsit zăcând la sol de către un trecător care imediat a solicitat intervenția unei ambulanțe, dar și a alertat poliția.La fața locului oamenii legii au stabilit că victima a avut un conflict cu individ în vârstă de 35 de ani, originar din Azerbaidjan, care se afla pe teritoriul R.Moldova, în baza unui permis de ședere.Cearta dintre cei doi a degenerat într-o bătaie, în urma căreia cetățeanul străin a scos un cuțit cu care i-a aplicat mai multe lovituri victimei în regiunea abdomenului. Cuțitarul a fost identificat pe urme fierbinți, iar ulterior a fost escortat la IP Rîșcani, unde după audieri a fost reținut pentur 72 de ore, pe numele său fiind inițiat un dosar penal.Totodată, bărbatul înjunghiat a fost preluat de un echipaj medical și a fost transportat în stare gravă la Spitalul „Sfânta Treime”, unde a fost internat în secția de reanimare.Oamenii legii cercetează cazul pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs incidentul.sursa: PulsMedia.MD

Un fost angajat al Inspectoratului de Poliție Leova, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și răpirea unei persoane, infracțiuni săvârșite în privința concubinei sale. Instanța i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, dintre care 2 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar după expirarea acestui termen eliberarea sa condiționată, pentru restul pedepsei de 2 ani închisoare, cu un termen de probațiune de 3 ani. Potrivit probatoriului, în perioada de timp cuprinsă între luna iunie 2024 și până la 20 ianuarie 2025, inculpatul a manifestat în mod continuu un comportament agresiv față de concubina sa prin adresarea de cuvinte injurioase, ofense, amenințări cu aplicarea violenței fizice și aplicarea nemijlocită a violenței fizice, amenințarea cu sinuciderea în vederea impunerii voinței victimei de a menține relația de concubinaj, acțiuni care în permanență îi provocau victimei stări de tensiune, umilință, suferință fizică și psihică. Tot el, în dimineața lui 20 ianuarie 2025, activând la acel moment în cadrul Inspectoratului de Poliție Leova, dar fiind în concediu anual de odihnă, din motiv că concubina sa încerca să rupă relația cu el, s-a deplasat la locul de muncă al acesteia și a urcat-o în mod forțat în automobilul său. După ce a blocat ușile automobilului, a transportat-o la domiciliul său, unde a închis-o într-un șopron. Acolo, i-a aplicat o cătușă la mâna stângă, iar cealaltă cătușă a fixat-o de o țeavă din metal, unde a ținut-o aproximativ jumătate de oră. Ulterior, a dus femeia în domiciliu și a așezat-o pe un scaun aplicându-i cătușele la ambele mâini. În continuare, a deschis aragazul și a amenințat femeia cu faptul că o să moară împreună, iar ca urmare a acumulării gazelor naturale în încăperea în care se aflau, victimei i s-a făcut rău. Cumulul de acțiuni ale inculpatului i-au provocat victimei frică pentru viața și sănătatea sa, suferind, conform concluziilor specialiștilor de depresie moderată severă cu tulburări de stres psiho-emoțional relațional cumulativ cronic. La data de 19 februarie 2025, cauza penală a fost expediată în Judecătoria Hîncești sediul Leova pentru examinarea în fond, învinuitul fiind ținut în stare de arest din momentul reținerii până la pronunțarea sentinței de către instanța de judecată. Inculpatul a recunoscut integral vina, atât la etapa urmăririi penale, cât și în instanța de judecată. Sentința este cu drept de contestare la Curtea de Apel Centru.

Agenția Proprietății Publice (APP) continuă procesul de privatizare a unor active strategice din portofoliul statului. Directorul instituției, Roman Cojuhari, a declarat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8 că două întreprinderi semnificative – Hotelul Zarea și Fabrica de Sticlă – se află în proces de evaluare și urmează să fie scoase la vânzare. În ceea ce privește Hotelul Zarea, autoritățile au lansat deja licitația pentru selectarea companiei care va efectua evaluarea. Acest pas este esențial pentru stabilirea valorii de piață a activului și determinarea condițiilor de privatizare. Pentru Fabrica de Sticlă, APP urmează să publice în perioada următoare caietul de sarcini necesar pentru selectarea unui evaluator. Privatizarea acestei întreprinderi se va face printr-un concurs investițional, ceea ce înseamnă că viitorul proprietar va trebui să respecte anumite angajamente. Roman Cojuhari a precizat că autoritățile vor stabili un set clar de cerințe, inclusiv nivelul minim al investițiilor, menținerea anumitor domenii de activitate și atragerea unor noi oportunități economice. Totodată, APP intenționează să prevină monopolizarea pieței și să se asigure că fabrica își va păstra rolul esențial în sectoare precum agricultura. Directorul APP a recunoscut că, în trecut, statul nu a avut suficiente pârghii pentru a garanta respectarea contractelor investiționale. „Sincer, eu nu am încredere în caietele de sarcini realizate în trecut. Poate au existat și cazuri de succes, dar noi depunem efort maxim ca să evităm situațiile problematice, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu Hotelul Național”, a declarat Cojuhari. Pentru a asigura un proces mai riguros, APP va colabora cu companii străine care vor realiza due diligence și vor contribui la elaborarea unor condiții clare pentru investitori. Potrivit lui Cojuhari, noul model de privatizare va stabili reguli fixe, astfel încât singurul factor variabil să fie prețul de vânzare. Autoritățile susțin că își doresc un proces de privatizare transparent și predictibil, încurajând companiile interesate să participe activ.

Proteste masive au avut loc în capitala Serbiei, unde peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de președintele Aleksandar Vučić și guvernul său. Demonstrațiile, inițiate în urma unui accident tragic din Novi Sad, s-au transformat într-o amplă mișcare de contestare a corupției și a lipsei de transparență a autorităților.Însă protestele pașnice au luat o turnură controversată după ce mai mulți participanți au acuzat forțele de ordine că au folosit o armă sonică pentru a dispersa mulțimea. Martori oculari au raportat simptome precum amețeli, dureri puternice de cap și un țiuit intens în urechi, specifice expunerii la unde acustice de mare intensitate.Guvernul neagă acuzațiile, dar dovezile se acumuleazăUtilizarea armelor sonice în controlul mulțimilor este extrem de controversată, iar experți în drepturile omului avertizează că astfel de dispozitive pot provoca daune grave sistemului auditiv și echilibrului. Oficialii sârbi au negat vehement că ar fi recurs la astfel de tactici, însă mai multe înregistrări video apărute pe rețelele de socializare par să surprindă sunete neobișnuite, greu de explicat prin mijloace convenționale de dispersare a protestelor.„Aceste acuzații sunt manipulări menite să destabilizeze țara. Forțele noastre de ordine au acționat conform legii și nu au utilizat niciun echipament ilegal împotriva cetățenilor”, a declarat președintele Vučić într-o conferință de presă.Opoziția și organizațiile pentru drepturile omului cer o anchetă independentă și susțin că folosirea armelor sonice reprezintă o încălcare gravă a libertății de exprimare și a drepturilor fundamentale.Reacții internaționale și posibile sancțiuniComunitatea internațională urmărește îndeaproape situația din Serbia. Uniunea Europeană și mai multe organizații pentru drepturile omului au cerut clarificări din partea Belgradului, iar unele state occidentale iau în considerare sancțiuni diplomatice.Între timp, protestele continuă, demonstrând o creștere a nemulțumirii populare față de actuala administrație.

Administrația președintelui Donald Trump a lansat critici dure la adresa postului de radio și televiziune „Vocea Americii” (Voice of America – VOA), acuzându-l de „propagandă radicală” și lipsă de imparțialitate în relatările sale. Într-un comunicat oficial, Casa Albă a declarat că „contribuabilii americani nu vor mai finanța propaganda radicală”, menționând că decizia vine în urma unui ordin semnat de Trump pentru reducerea personalului din cadrul Agenției pentru Media Globală a SUA (USAGM). Această agenție guvernează mai multe instituții media, inclusiv „Vocea Americii” și „Radio Europa Liberă/Radio Libertatea”.Casa Albă a oferit ca exemple de „părtinire” materialele VOA despre migranții transgender care solicită azil în SUA și refuzul jurnaliștilor postului de a folosi termenul „teroriști” pentru a-i descrie pe membrii grupării Hamas, cu excepția cazurilor în care era citată o sursă oficială. De asemenea, în comunicat este menționată o investigație a publicației Daily Caller, potrivit căreia unii jurnaliști ai VOA ar fi postat comentarii critice la adresa lui Trump pe rețelele sociale, în ciuda regulilor interne care impun neutralitatea.În replică, directorul general al „Vocea Americii”, Michael Abramowitz, a calificat acțiunile administrației Trump drept o amenințare la adresa independenței jurnalistice a instituției.„Aceste măsuri îngrădesc capacitatea Voice of America de a-și îndeplini misiunea esențială”, a declarat el. Abramowitz a subliniat că, într-un context în care „Iran, China și Rusia investesc miliarde în dezinformare pentru a submina SUA”, jurnalismul independent rămâne esențial.El a mai precizat că, în urma măsurilor adoptate, peste 1.300 de angajați ai instituției, inclusiv el însuși, au fost trimiși în concediu administrativ.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură un nou set de măsuri stricte pentru combaterea fumatului, printre care și introducerea unui semn unic de interzicere a fumatului, care va include toate produsele din tutun, precum țigările electronice și narghileaua.Deputatul PAS, Radu Marian, a anunțat inițiativa pe rețelele de socializare, subliniind că noile reguli vor alinia legislația națională la normele europene și vor proteja sănătatea publică.Ce prevede proiectul de lege?- Semn unic de interzicere a fumatului – acesta va fi aplicat în toate spațiile unde fumatul este interzis, acoperind nu doar țigările clasice, ci și alternativele moderne, cum ar fi țigările electronice, tutunul încălzit și narghileaua.- Fumatul interzis în spațiile publice deschise frecventate de copii, inclusiv piscine, terenuri de sport și parcuri de distracție.- Restricții privind comercializarea produselor din tutun electronic și încălzit, care nu vor mai putea fi vândute în unități de comerț ambulant.- Interdicția promovării și sponsorizării produselor din tutun, inclusiv în jocuri video și emisiuni TV.- Avertismente mai vizibile pe ambalajele țigărilor electronice și altor produse din tutun.Prin aceste măsuri, autoritățile își propun să reducă expunerea populației la fumat și să descurajeze consumul produselor din tutun, în special în rândul tinerilor. Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectură finală. Abonează-te la știri!Telegram - rapid și comod!https://t.me/LiberTV

Infern într-un club de noapte din Macedonia de Nord. Zeci de persoane au murit după ce localul a luat foc, a informat agenţia de presă oficială MIA, citând Ministerul de Interne, relatează AFP. Primele informații indică faptul că incendiul ar fi fost provocat de artificii – un scenariu care amintește de tragedia din 2015, din România, când zeci de tineri și-au pierdut viața în incendiul din clubul Colectiv, scrie ObservatorNews.ro.  #URGENTE | Desastre en Macedonia del Norte: Así comenzó el incendio en la discoteca de Kočani. Tras desatarse el fuego, se produjo una estampida que dejó un gran número de heridos, no solo por quemaduras, sino también por asfixia. Hay más de 50 fallecidos. pic.twitter.com/2iWg5xmV3z— Mundo en Conflicto (@MundoEConflicto) March 16, 2025 Publicul venit să asiste la concert, era format în mare parte din tineri, potrivit agenției de presă MIA. Potrivit site-ului de ştiri SDK, "mai mult de 100 de tineri au fost răniţi", citând Direcţia pentru protecţie şi salvare şi Centrul de gestionare a situaţiilor de urgenţă. Răniţii au fost duşi la spitale din Kocani şi Stip, situat la circa 30 de kilometri sud de Kocani.  Fire in a nightclub Pulse in Kočani, North MacedoniaLocal news are reporting more than 1500 people were at the club when the fire started, atleast 50 casualities and many injured. #fire #pozar pic.twitter.com/MO2mR9uCYu— Disasters Daily (@DisastersAndI) March 16, 2025 Incendiul ar fi izbucnit ca urmare a folosirii unor dispozitive pirotehnice, potrivit presei locale, scrie BBC.Tragedia a avut loc în Club Pulse, aflat la aproximativ 100 km est de capitala Skopje. Focul a izbucnit în jurul orei 03:00 (ora locală), în timpul unui concert susținut de trupa DNK, o formaţie de hip-hop foarte populară în ţară. Potrivit martorilor, clubul era plin, cu aproximativ 1.500 de oameni prezenți la eveniment.Ministrul de Interne, Pance Toshkovski, s-a deplasat de urgență la fața locului, iar prim-ministrul Hristijan Mickoski este și el în drum spre Kocani pentru a coordona intervenția. Martorii povestesc că s-a produs o busculadă uriașă în momentul izbucnirii incendiului, mulți oameni suferind arsuri și probleme respiratorii din cauza fumului dens.Pompierii și echipele de salvare au intervenit rapid, dar focul a continuat să ardă ore întregi, ceea ce a îngreunat eforturile de salvare. Autoritățile au transmis că se va deschide o anchetă oficială pentru a stabili cauza incendiului și pentru a verifica dacă localul respecta normele de siguranță.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a publicat un mesaj pe rețelele sociale în care prezintă o listă de 12 revendicări adresate Uniunii Europene, cerând schimbări fundamentale în modul în care funcționează blocul comunitar. Printre solicitările formulate de liderul maghiar se numără restabilirea suveranității naționale, expulzarea „agenților lui Soros” din instituțiile europene și blocarea imigrației ilegale.Orbán insistă asupra unei „Europe a națiunilor”, în care statele membre să aibă un control mai mare asupra deciziilor proprii și un drept de veto mai puternic în fața Bruxelles-ului. De asemenea, el solicită eliminarea datoriilor Uniunii Europene și interzicerea influențelor externe corupte în politica comunitară.Unul dintre punctele cele mai controversate din lista sa este cererea ca Ucraina să nu fie inclusă în Uniunea Europeană, subliniind necesitatea păstrării păcii pe continent. De asemenea, el militează pentru protejarea „moștenirii creștine” a Europei și interzicerea „re-educării nenaturale” a copiilor, fără a oferi detalii suplimentare despre ce presupune acest concept.Mesajul lui Orbán vine într-un context tensionat în relațiile dintre Ungaria și Bruxelles, guvernul său fiind frecvent criticat pentru pozițiile sale eurosceptice și refuzul de a se alinia unor politici comune ale Uniunii.

Fondatorul aplicației Telegram, Pavel Durov, a părăsit temporar Franța cu acordul autorităților, deși este vizat de mai multe acuzații legate de presupusa facilitare a crimei organizate, au declarat surse citate de AFP.Potrivit unei surse apropiate cazului, Durov a plecat din Franța în dimineața zilei de astăzi, având permisiunea unui judecător de instrucție de a părăsi țara pentru „câteva săptămâni”. O altă sursă a precizat că destinația acestuia este Dubai.Pavel Durov, în vârstă de 40 de ani, a fost reținut în mod spectaculos pe aeroportul Le Bourget, lângă Paris, în august 2024, și pus sub acuzare pentru multiple infracțiuni legate de gestionarea conținutului pe Telegram. Printre acuzații se numără eșecul de a combate propaganda extremistă și conținutul terorist de pe platformă. După mai multe zile de audieri, el a fost eliberat pe cauțiune, plătind cinci milioane de euro, dar i s-a interzis să părăsească Franța.Deși inițial a criticat arestarea sa, în ianuarie 2025, Durov a declarat în fața judecătorilor francezi că „realizează gravitatea tuturor acuzațiilor” aduse împotriva sa. Telegram nu a comentat oficial plecarea sa, dar a anunțat că va emite un comunicat ulterior.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a publicat un mesaj critic la adresa Uniunii Europene și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova.Într-o postare pe rețelele sociale, Furtună și-a exprimat îngrijorarea față de modul în care sunt cheltuiți banii europeni, acuzând Bruxelles-ul că finanțează „guverne corupte” și „jocuri geopolitice” în loc să investească în infrastructură și servicii publice. Ea a susținut că aceste fonduri ar servi mai degrabă intereselor politice decât dezvoltării economice a Republicii Moldova.Totodată, Furtună a menționat că peste 100 de eurodeputați au votat împotriva acestui pachet de sprijin, ceea ce, în opinia sa, arată că există rezerve și în interiorul Parlamentului European cu privire la această decizie.Oficialii europeni și autoritățile de la Chișinău nu au comentat deocamdată aceste afirmații.Uniunea Europeană a anunțat recent un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova, menționând că acesta este destinat consolidării economiei, infrastructurii și instituțiilor democratice ale țării.

Premierul României Marcel Ciolacu a afirmat, că România nu va trimite trupe în Ucraina şi nu va intra în niciun război. Totodată, Ciolacu a subliniat că România şi Polonia au ţinut "spatele frontului şi echilibrul de a nu degenera anumite lucruri în interiorul Uniunii Europene".“Văd şi eu şi dumneavoastră acele fake news-uri cu războaiele, cum plecăm la război. Cred că am fost foarte clar şi eu şi domnul preşedinte interimar Ilie Bolojan: România nu trimite trupe în Ucraina. Suntem un hub logistic şi în acest moment cred că aportul nostru de a aduce liniştea în Europa a fost unul substanţial.Am văzut că şi Polonia are aceeaşi aceeaşi tendinţă ca şi noi. Până la urmă suntem pilonii, cele două state care am ţinut spatele frontului şi echilibrul de a nu degenera anumite lucruri în interiorul Uniunii Europene”, a spus Ciolacu, vineri, la Ford Craiova, unde a făcut declaraţii de presă.Întrebat cum vede decizia Comisiei Europene de a se înarma toate statele membre UE, la fel cum s-a întâmplat cu vaccinurile anti-COVID, Ciolacu a răspuns că Ministerul Apărării Naţionale are planul lui de înzestrare aprobat prin CSAT şi asumat de Guvernul României.“Eu vă garantez că nu intrăm în niciun război. Cred că aţi făcut o paralelă care n-are nicio treabă nici cu vaccinul anti-COVID, nici nu cumpărăm toţi mitraliere Thompson, nici nu am auzit pe cineva impunând ceva. Ministerul Apărării Naţionale are planul lui de înzestrare aprobat prin CSAT asumat de Guvernul României. E adevărat că ne dorim să producem cât mai multe capabilităţi pe teritoriul României.În rest, poveşti sunt multe, dar nu o duceţi în acea zonă pentru că nu e corect şi nu e real acest lucru. Oricum nu intrăm în război. Până astăzi o să apară un nou fake news, vreo hârtie după o lege de prin 2000 sau din 1992 în care se întâmplă ceva şi intrăm în război. Eu vă garantez că nu intrăm în niciun război, nici nu suntem şi suntem mai siguri ca niciodată", a mai spus Ciolacu.

Candidatura Dianei Şoşoacă a fost respinsă, sâmbătă, de Biroul Electoral Central, în timp ce candidatura lui George Simion a fost validată, potrivit News.ro. Biroul Electoral Central a respins, sâmbătă, cu zece voturi ”împotrivă” şi trei ”pentru” candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale.”AD AUGUSTA PER ANGUSTA – la rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice!”, a scris Diana Şoşoacă pe Facebook după votul membrilor BEC.''V-am zis că o să o respingă. (...) Noi nu mai avem o țară, ne-am bătut joc de ea, am lăsat-o în mâna lor. (...) Voi depune iarăși contestație. (...) Voi depune plângere penală împotriva celor de la BEC, împotriva celor de la CCR, acesta este un stat stalinist. (...) Ei nu știu că mă fac atât de faimoasă la nivel mondial, mă duc în birou sus să îl sun pe Trump și pe Putin. (...) Ce e sigur - eu cu certitudine nu sunt omul sistemului'', a afirmat Diana Șoșoacă, într-un live video pe Facebook, în care dialoghează cu susținători ai săi.”Respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă reprezintă o nouă lovitură dată democraţiei româneşti şi o încălcare gravă a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale garantate de Constituţie. Într-o democraţie normală, orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales. Nicio instituţie a statului nu poate lua acest drept, fără o motivare clară. În ultimele luni am văzut, însă, cum sistemul încearcă să impună un regim dictatorial, prin interzicerea unor competitori politici sau prin anularea efectivă a alegerilor, dacă rezultatul nu este cel dorit de el”, au transmis, sâmbătă, reprezentanţii AUR. În schimb, BEC a validat candidaturile Elenei Lasconi (USR) și a lui George Simion (AUR).”Am trecut de BEC, acum să vedem dacă trecem de CCR şi revenim la democraţie”, a comentat şi George Simion, pe Facebook.  

Președintele rus Vladimir Putin a cerut trupelor ucrainene aflate în regiunea Kursk să se predea, avertizând că, în caz contrar, vor fi distruse.El a făcut această declarație înainte de începerea ședinței Consiliului de Securitate al Rusiei.„Pentru a implementa în mod eficient apelul președintelui SUA, este necesar un ordin corespunzător din partea conducerii politico-militare a Ucrainei pentru ca unitățile sale militare să depună armele și să se predea”, a spus Putin.El a subliniat că în acest caz, viețile soldaților ucraineni vor fi garantate.Mai devreme, pe 14 martie, Trump a scris pe rețelele de socializare că „mii de soldați ucraineni sunt complet înconjurați” și că a făcut apel la Putin „să le cruțe viețile”.Trump nu a scris despre ce secțiune a frontului vorbea, dar se pare că se referea la regiunea Kursk, unde trupele ruse desfășoară o ofensivă de succes.În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că pune condiții care întârzie procesul de pace, afirmând că Moscova nu dorește încheierea războiului și încearcă să submineze eforturile diplomatice. Zelenski a subliniat că Ucraina își menține poziția fermă în fața agresiunii ruse și că armata ucraineană continuă să apere teritoriile ocupate.Într-o postare pe platforma X, liderul de la Kiev spune că Putin va încerca să atragă pe toată lumea în discuții nesfârșite, să se piardă zile, săptămâni și luni în discuții fără sens, în timp ce armele sale continuă să omoare oameni. Fiecare condiție pe care Putin o pune este doar o încercare de a sabota diplomația.

Blocul „Împreună” își exprimă îngrijorarea cu privire la administrarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), acuzând actuala conducere de incompetență și de nereguli în gestionarea spațiilor comerciale din incinta aeroportului.Conform unui comunicat oficial, după preluarea administrării de către Autoritatea Aeronautică Civilă (APP) în frunte cu Roman Cojuhari, cetățenii au semnalat o creștere semnificativă a prețurilor și o scădere a calității serviciilor de alimentație publică. „Întreprinderea de stat “Aeroportul Internațional Chișinău” (AIC) a fost obiectul unor fraude de proporții din partea grupului criminal Șor, dar nici după preluarea controlului de către stat, scandalurile și bănuielile de corupție și favoritism nu au încetat. Administrarea acestui obiect de către stat, lasă tot mai mult de dorit și indică semne grawe de incapacitate de administrare a obiectului de către actuala conducere. Din data de 28 februarie 2025, APP în frunte cu Roman Cojuhari, a preluat administrarea spațiilor privind alimentația publică din incinta AIC. La conferința de presă, dl Roman Cojuhari, împreună cu administratorul interimar al Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoială au dat asigurări că ” această tranziție va asigura o ofertă diversificata pentru pasageri, prețuri corecte și competitive, o gestionare transparenta a veniturilor”, se arată în comunicatul remis. În acest sens, Blocul „Împreună” cere reforme în administrarea spațiilor comerciale ale AIC. „Blocul Împreună a fost contactat de mai mulți cetățeni, în special de conaționalii noștri care pleacă la muncă peste hotare, care s-au plîns că prețurile s-au dublat, calitatea a scăzut mult, iar din punct de vedere organizatoric procesul de alimentație publică este unul dezastruos. Cu regret, constatăm o majore semnificativă și nejustificată a prețurilor în sectorul alimentației publice. În acest context, informațiile cu privire la conflictul de interese în raport cu desemnarea în consiliile de administrație a mai multor întreprinderi de stat a soției d-lui Roman Cojuhari devin și mai revoltătoare. În majoritatea întreprinderilor de stat unde au fost desemnați reprezentații PAS sunt înregistrate rezultate negative și lipsa de competență profesională și integritate etică”, se mai arată în comunicatul remis. În opinia Blocului Împreună, APP trebuie să modifice caietul de sarcini și să împartă în loturi mai mici spațiile comerciale din incinta AIC. „Aceste spații comerciale urmează să fie licitate agenților economici din Republica Moldova și străinătate în formă de spații comerciale separate cu scopul organizării și desfășurării activităților comerciale de alimentație publică și comerț. Astfel, AIC va încasa plata per m2 de spații comerciale licitate pentru fiecare gen de activitate comercială, asigurând întreprinderii venituri stabile, iar cetățenii vor beneficia de servicii calitative și prețuri competitive. Blocul Împreună nu va tolera din partea PAS favoritismul de partid, incompetența și cumetrismul în administrarea companiilor de stat. E timpul cei din PAS și Guvernul Republicii Moldova să pună interesele cetățenilor în prim-plan!”, mai notează Blocul „Împreună”.

Renato Usatîi cere ca la postul public de televiziune, instituție achitată din banii statului, să fie introdusă „Ora Opoziției”. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. „Din 2014, de când sunt în politică, inclusiv în perioada în care am fost primar al municipiului Bălți, nu am fost invitat niciodată la postul public de televiziune „Moldova 1”, finanțat din banii tuturor contribuabililor din Republica Moldova. Singura excepție a fost în 2016, când am intrat acolo în timpul protestelor. Opoziția are dreptul la o voce echitabilă în spațiul public. De aceea, solicităm lansarea emisiunii „Ora Opoziției”, difuzată de două ori pe săptămână. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom merge la „Moldova 1” fără invitație – exact așa cum am făcut în 2016. Dacă vom fi mii de oameni, nu vor avea cum să ne îngrădească accesul!”, a declarat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru propune ca trei zile pe săptămână să fie alocate partidelor de la guvernare, iar opoziția să fie invitată de două ori pe săptămână. „Nu este vorba despre accesul meu personal la postul public, ci despre accesul întregii opoziții. Propunem ca trei zile pe săptămână să fie alocate guvernării, iar marțea și joia să fie dedicate opoziției. Un post finanțat din bani publici trebuie să fie echidistant și să ofere tuturor cetățenilor dreptul la informare obiectivă!”, a precizat Renato Usatîi.Postul public de televiziune a fost acuzat de mai multe ori de cenzură și că face propagandă în interesul partidului de la guvernare. În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024, TRM a refuzat să difuzeze spoturile electorale ale mai multor candidați din opoziție.

Liderul AUR George Simion și-a depus astăzi dosarul pentru înscrierea la alegerile prezidențiale din luna mai. Biroul Central Electoral a transmis că a primit dosarul de candidatură al lui George Simion și îl va analiza, urmând să se pronunțe în maximum 48 de ore.Candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale a fost contestată la Biroul Electoral Central, la câteva minute după ce Simion și-a depus dosarul de candidatură însoțit de listă cu semnăturile susținătorilor, potrivit Mediafax.Contestația a fost depusă de avocatul Bogdan Ionescu. Acesta a anunțat la Antena 3 CNN că în opinia sa Simion este cel mai neeligibil candidat pe palier constituțional.Lidera POT, Anamaria Gavrilă, ar urma să-şi depună candidatura sâmbătă, în ultima zi în care se mai poate face acest lucru.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a avut o conversație telefonică „foarte bună și productivă” cu omologul său rus, Vladimir Putin, și că există „șanse foarte bune” ca războiul din Ucraina să se apropie de sfârșit.Cu toate acestea, Trump a atras atenția asupra unei situații critice pe câmpul de luptă, susținând că „mii de soldați ucraineni sunt complet înconjurați de forțele ruse și se află într-o poziție extrem de vulnerabilă”. Potrivit unor surse, este posibil ca liderul american să se fi referit la regiunea Kursk, unde președintele Putin a afirmat recent că trupele ruse au încercuit forțe ucrainene, deși autoritățile de la Kiev nu au confirmat această informație.„L-am rugat insistent pe președintele Putin să le cruțe viețile. Altfel, ar putea avea loc un masacru cum nu s-a mai văzut din al Doilea Război Mondial”, a subliniat Trump, adăugând: „Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți!”.

Vladimir Bolocan, șef adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, a reacționat la acuzațiile ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, privind politizarea spitalelor municipale, calificându-le drept „stranii” și contradictorii. “Îmi par stranii aceste declarații, mai ales că vin de la ministra Sănătății, care deschis s-a ocupat cu politica, mai ales în campania electorală. Mai multe instituții subordonate Ministerului Sănătății au făcut campanie electorală la alegerile prezidențiale”, a declarat Bolocan. El a subliniat că, potrivit Constituției Republicii Moldova, orice cetățean are dreptul să se asocieze politic, iar dacă Ministerul Sănătății consideră acest lucru problematic, atunci ar trebui să propună interzicerea apartenenței partinice pentru medicii-șefi. „Noi nu vom tolera încălcarea legislației, spre deosebire de alții. Există persoane în Republica Moldova care, oficial, nu sunt membri de partid, dar participă la adunări de partid ca lideri incontestabili. Declarațiile doamnei ministru creează o disonanță cognitivă în societate”, a adăugat Bolocan. Acesta a mai menționat că relația dintre Ministerul Sănătății și Direcția Generală Sănătate este inexistentă, dar nu din vina municipalității: „Regret că nu există comunicare. Noi încă din noiembrie am venit cu propuneri pentru gestionarea situației epidemiologice, dar nu s-a luat nicio măsură.” Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a lansat critici dure la adresa conducerii spitalelor municipale, acuzându-i că se ocupă prea mult de politică în loc să se concentreze pe sănătate. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, unde ministra a sugerat că unii manageri de spitale sunt implicați activ în partide politice. “Probabil că administrația din multe spitale municipale se ocupă prea mult cu politica. Ei sunt vicepreședinți de partid. Eu nu accept la conducere oameni conectați prea tare la politic. Le-aș recomanda să se concentreze mai mult pe sănătate”, a declarat Nemerenco.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a lansat critici dure la adresa conducerii spitalelor municipale, acuzându-i că se ocupă prea mult de politică în loc să se concentreze pe sănătate. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, unde ministra a sugerat că unii manageri de spitale sunt implicați activ în partide politice. “Probabil că administrația din multe spitale municipale se ocupă prea mult cu politica. Ei sunt vicepreședinți de partid. Eu nu accept la conducere oameni conectați prea tare la politic. Le-aș recomanda să se concentreze mai mult pe sănătate”, a declarat Nemerenco. Însă, în timp ce ministra critică implicarea politică a unora, în instituțiile medicale aflate sub controlul Ministerului Sănătății situația pare să fie diferită. La Institutul Mamei și Copilului, una dintre cele mai mari instituții medicale din țară, este expus un portret al președintei Maia Sandu, ridicând semne de întrebare despre imparțialitatea autorităților. Astfel, în timp ce conducerea spitalelor municipale este acuzată de politizare, Ministerul Sănătății pare să nu aibă nicio problemă cu promovarea imaginii Maiei Sandu în instituțiile pe care le controlează.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a criticat dur inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a crea un post de televiziune de stat în limba rusă, acuzând guvernarea că folosește bani publici și fonduri externe pentru a-și finanța propaganda electorală. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Furtună a susținut că „regimul PAS nici măcar nu mai încearcă să ascundă faptul că a transformat mass-media de stat într-o mașinărie de propagandă politică”, iar noul canal TV ar urma să fie utilizat exclusiv în scopuri electorale. Potrivit fostei candidate, Teleradio Moldova a primit 209 milioane de lei în 2024, dintre care 185 de milioane provin direct din taxele cetățenilor. De asemenea, aceasta a atras atenția asupra finanțărilor externe, menționând că Marea Britanie a oferit un milion de lire sterline (echivalentul a 25 de milioane de lei) pentru „modernizarea” televiziunii publice, iar în acest an a fost anunțată o nouă licitație în valoare de 35.000 de lire sterline. Victoria Furtună a calificat această situație drept „un amestec străin direct în treburile interne ale Republicii Moldova”, sugerând că instituțiile media finanțate din exterior ar trebui să fie etichetate ca „agenți străini”, pentru ca cetățenii să știe exact cine influențează fluxul informațional. „Moldovenii nu au nevoie de propagandă! Avem nevoie de adevăr – și îl vom afla, indiferent de preț! PAS nu ne va putea reduce la tăcere!”, a concluzionat Furtună. Guvernarea nu a comentat deocamdată aceste acuzații.

Guvernarea PAS ar pregăti un nou proiect de lege care va reglementa vlogurile și podcasturile video, impunând reguli stricte pentru creatorii de conținut online și introducând mecanisme ce ar putea fi folosite pentru cenzura materialelor distribuite pe internet. Redacția telegraph.md a consultat proiectul de amendamente la Codul Serviciilor Media Audiovizuale și a identificat mai multe prevederi ascunse care vor afecta direct activitatea vloggerilor și podcasterilor din Republica Moldova.Potrivit sursei citate, proiectul de lege modifică definiția „serviciului de platformă de partajare a materialelor video”, incluzând aici și vlogurile sau podcasturile încărcate pe platforme precum YouTube, TikTok, Facebook sau alte servicii similare. În articolul 2 al proiectului este specificat clar că aceste platforme intră sub incidența noilor reglementări, ceea ce înseamnă că autoritățile vor putea impune restricții și sancțiuni creatorilor de conținut.Un aspect esențial al proiectului este includerea noțiunii de „conținut ilegal”, care este definit ca „orice conținut care nu respectă legislația Republicii Moldova”. Totuși, legea nu precizează clar ce anume constituie conținut ilegal, lăsând loc de interpretări și posibile abuzuri. În articolul 17, se menționează că difuzarea de conținut care „prejudiciază securitatea națională” va fi interzisă, însă fără a se specifica criteriile exacte după care se va decide acest lucru. Această prevedere ar putea fi folosită pentru cenzurarea conținutului critic la adresa guvernului sau eliminarea materialelor care nu sunt convenabile politic.O altă prevedere controversată este introducerea conceptului de „notificator de încredere”, care va avea dreptul de a raporta direct platformelor orice conținut considerat ilegal. Conform articolului 72 al proiectului, furnizorii de platforme de partajare a materialelor video vor fi obligați să elimine conținutul semnalat de notificatorii de încredere, fără a fi necesară o decizie judecătorească. Acest mecanism poate permite unor grupuri sau organizații apropiate puterii să controleze și să limiteze libera exprimare în mediul online, având dreptul să intervină asupra conținutului publicat de vloggeri sau podcasteri.Proiectul mai prevede și reguli stricte pentru publicitate și plasarea de produse în vloguri și podcasturi video. Conform modificărilor propuse, orice formă de promovare a unui produs sau serviciu va fi considerată „comunicare comercială audiovizuală” și va trebui să respecte reguli similare celor impuse televiziunilor. În plus, vloggerii care produc conținut destinat copiilor nu vor putea face publicitate pentru produse considerate nesănătoase, iar sponsorizarea programelor pentru copii de către branduri din această categorie va fi interzisă.Toate aceste modificări vor afecta direct activitatea creatorilor de conținut din Republica Moldova. Dacă proiectul va fi adoptat, vloggerii și podcasterii vor trebui să respecte reguli similare posturilor TV, să fie atenți la conținutul publicat pentru a evita sancțiuni și să accepte faptul că anumite materiale ar putea fi eliminate la cererea autorităților sau a așa-numiților notificatori de încredere.Măsurile propuse ar putea avea un impact negativ asupra libertății de exprimare în mediul online, oferind statului un control excesiv asupra informațiilor distribuite pe internet. Pe de altă parte, guvernarea PAS argumentează că aceste reglementări sunt necesare pentru combaterea dezinformării și protejarea utilizatorilor, în special a minorilor.Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, iar dacă va fi aprobat în forma actuală, Republica Moldova va deveni una dintre puținele țări din regiune care impun un control atât de strict asupra vlogurilor și podcasturilor video, transformând creatorii de conținut online în subiecți ai legislației audiovizuale.Recent, în cadrul unui forum, Liliana Vițu-Eșanu, șefa CA, și-a exprimat speranța că activitatea vloggerilor și a autorilor de podcasturi va fi reglementată, având în vedere că aceștia au depășit audiențele TV, iar politicienii s-au mutat online pentru a-și promova ideile și campaniile.Aceleași prevederi se vor aplica și în cazul posturilor TV.Sursa: Telegraph.md

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a comentat cazul tragic al Liubei Babuțchi în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, menționând că autoritățile nu pot preveni astfel de situații dacă oamenii aleg să recurgă la servicii medicale în locuri neautorizate. „Eu cred că ce s-a făcut acolo e o crimă, este echivalent cu a face o operație într-un salon de reparație a automobilelor. Sunt unele crime pe care nu le poți preveni”, a declarat Nemerenco, referindu-se la circumstanțele în care a avut loc intervenția estetică fatală. Ministra a criticat și reacțiile soțului victimei, care a acuzat autoritățile medicale de lipsă de reacție și întârzieri în expertiza medico-legală. „Expertiza se face în minim trei săptămâni, așa că nu trebuie puse presiuni pe medicina legală”, a precizat ea. Totodată, Nemerenco a pus sub semnul întrebării lipsa de precauție a celor care apelează la astfel de intervenții: „Pentru operații serioase, tu mergi într-o coafură? Mă iertați.” Oficiala a subliniat că Ministerul Sănătății nu este responsabil pentru activitatea saloanelor de frumusețe și a îndemnat oamenii să fie mai vigilenți în alegerea serviciilor medicale: „Nu ne ocupăm noi, medicii, cu manichiura sau pedichiura.”Liuba Babuțchi, în vârstă de 35 de ani, s-a stins din viață joi, 30 ianuarie 2025. Ea se programase pentru mai multe proceduri – injectarea feselor, intervenții la bărbie și la buze, însă s-a stins din viață în salonul dr. Serebrova.Proprietara salonului a fugit din țară, la două ore de la tragedie, iar soțul decedatei caută să-și facă dreptate. Roman Babuțchi, soțul decedatei, a spus anterior că este amenințat și că se încearcă mușamalizarea dosarului, fără a oferi alte detalii în acest sens.

Fostul premier, Vlad Filat, a lansat critici dure la adresa prim-ministrului Dorin Recean, contestând afirmațiile acestuia despre stabilitatea economică a țării. Într-o postare pe rețelele sociale, Filat a pus sub semnul întrebării optimismul guvernului privind situația economică, invocând date concrete care ar indica, dimpotrivă, instabilitate și îndatorare excesivă. „Dorin, despre care stabilitate economică vorbești tu? Ai citit raportul Fitch? Felicitări! Moldova este în top la capitolul instabilitate politică, corupție și birocrație”, a scris Filat. Acesta a subliniat că datoria publică a depășit pragul de 125 de miliarde de lei în 2024, iar conform estimărilor Fitch, va ajunge la 43% din PIB până la sfârșitul anului 2025. De asemenea, Filat a atras atenția asupra inflației cumulate de peste 70% în perioada 2021-2025, precum și asupra creșterii prețurilor care afectează direct puterea de cumpărare a cetățenilor. Fostul premier a evidențiat și scorul slab al Republicii Moldova în ratingul ESG, unde țara a obținut un „5” la capitolul stabilitate politică, calitate instituțională și control al corupției. „Ce înseamnă această stabilitate, dacă prețurile explodează, iar cetățenii privesc neputincioși cum puterea lor de cumpărare scade dramatic? Realitatea, Dorin, este că stabilitatea economică pe care încerci să o vinzi în discursurile tale nu există decât pe hârtie și în imaginația voastră distorsionată”, a concluzionat Vlad Filat. Deocamdată, prim-ministrul Dorin Recean nu venit cu o reacție la aceste acuzații.

Angajații Căii Ferate din Moldova (CFM) au ieșit astăzi la protest, cerând achitarea imediată a salariilor restante. Cu pancarte pe care scria „Verificați salariile noastre!”, „Opriți genocidul la CFM!” și „Cum să trăim fără salarii?”, feroviarii și-au exprimat nemulțumirea față de întârzierile salariale care au ajuns la șase luni. La protest a venit și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care a încercat să calmeze spiritele, promițând că „procesul de degradare al CFM va fi oprit” și că guvernul este alături de angajați. Totodată, el a recunoscut că salariile angajaților CFM, de aproximativ 6.000 de lei, sunt printre cele mai mici din întreprinderile de stat și că este „rușinos” ca acestea să nu fie achitate la timp. Noul director al CFM le-a spus protestatarilor că „se planifică achitarea a trei salarii în două luni”, însă nu a oferit mai multe detalii. Declarația sa a stârnit și mai multă frustrare în rândul angajaților, care au cerut soluții concrete și termene clare. În același timp, ministrul Bolea a menționat necesitatea unui proces de optimizare în cadrul CFM, dar nu a oferit un răspuns clar dacă acest lucru va duce la concedieri. „Optimizare înseamnă productivitate și eficiență”, a spus el. „Este rușinos că acești oameni au 6.000 de lei salariu. Este unul dintre cele mai mici salarii la întreprinderile de stat. Și încă au șase luni de restanțe.  Din acest considerent, trebuie să aibă loc un proces de optimizare și toate aceste lucruri depind în totalitatea sa de conducerea CFM.  Este agent economic care se ocupă de transport de mărfuri și persoane”, a declarat Vladimir Bolea.Ulterior, au continuat protestul în fața Parlamentului. 

Un avion American Airlines a fost cuprins de flăcări după o aterizare de urgenţă pe aeroportul din Denver. La bord se aflau 178 de persoane şi, din fericire, nimeni nu a fost rănit grav. Imaginile surprinse de martori arată cum pasagerii au fost evacuaţi pe aripa aeronavei în timp ce erau înconjuraţi de nori negri de fum. Avionul trebuia să ajungă în Dallas, însă a fost redirecţionat după ce membrii echipajului au raportat vibraţii puternice ale motorului.Aparatul, care efectua un zbor între Colorado Springs (Colorado) și Dallas (Texas) s-a îndreptat de urgență spre Denver după ce echipajul a semnalat „vibrații ale motoarelor”, potrivit FAA.Imagini de la fața locului arată zeci de pasageri ieșind din aeronavă și stând pe aripă în timp ce fumul umplea aerul. Douăsprezece persoane au fost transportate la spital cu răni ușoare. American Airlines plane catches fire at Denver airportpic.twitter.com/cCvcxQKPXP— Geoff Pilkington (@geoffpilkington) March 14, 2025 American Airlines trimite o aeronavă și un echipaj de înlocuire la Denver pentru a ajuta clienții să-și continue zborul spre Dallas, a anunțat compania aeriană.„După aterizare și în timpul rulării pe pistă până la poartă, un motor a luat foc și pasagerii au fost evacuați din avion utilizând toboganele de siguranță”, indică FAA într-un comunicat.FAA a lansat o anchetă pentru elucidarea circumstanțelor acestui incident.Incendiul motorului avionului de joi are loc la doar trei săptămâni după ce un zbor Delta Air Lines s-a prăbușit, s-a răsturnat și a luat foc pe pista Aeroportului Internațional Pearson din Toronto.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a recunoscut vinovat pe un  avocat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Instanța de judecată a dispus o pedeapsă cu amendă în mărime de 250 mii de lei cu privarea de dreptul de a exercita activitatea de avocat pe un termen de 5 ani. De asemenea, s-a dispus confiscarea specială din contul inculpatului, mijloacele bănești rezultate din comiterea infracțiunii și anume suma de 299 400 de lei. Potrivit probelor acumulate Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, s-a constatat că în perioada 2015-2016, avocatul acționând în complicitate cu o altă persoană, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, ar fi pretins și ar fi primit mijloace bănești de la clientul său pentru a influența judecătorii și procurorii implicați la examinarea cazului penal în privința ultimului, la emiterea unei decizii favorabile. În acest sens, inculpatul ar fi primit în mai multe tranșe mijloace bănești în valută străină (dolari SUA și Euro), echivalent a 299 400 de lei. O parte din banii pretinși ar fi fost oferiți inculpatului de rudele clientului său, iar o altă parte transferați prin intermediul persoanei în privința căreia cauza penală a fost disjunsă. Deși inculpatul a negat comiterea faptei incriminate, instanța analizând probele, a stabilit vinovăția acestuia. Sentința poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău Centru în termen de 15 zile.

Un incendiu uriaş, care acoperă peste 1.000 de metri pătraţi, a izbucnit noaptea trecură la rafinăria Tuapse din regiunea Krasnodar, Rusia, după un atac atribuit Ucrainei, a transmis guvernatorul Veniamin Kondratiev pe Telegram.Autoritățile ruse susțin că atacul ar fi fost lansat de forțele ucrainene, scrie The Kyiv Independent. God morgon! I natt kl 02.30 kunde drönarljud höras vid Rosnefts oljeraffinaderi i Tuapse i ryska Krasnodarregionen och sen small det och en kraftig brand utbröt.Dessutom har det varit nervöst vid flera ryska flygplatser som stängt ner flygtrafiken under natten. pic.twitter.com/wlrsc2gXK5— Fria Ukraina (@FriaUkraina) March 14, 2025 Explozia a fost auzită în jurul orei 5:00 dimineața. Imaginile publicate pe rețelele de socializare arată un incendiu intens în zona rafinăriei. Potrivit lui Veniamin Kondratiev, un rezervor de benzină este în flăcări. Mai mult de 100 de pompieri intervin pentru a stinge incendiul.Ucraina nu a comentat oficial atacul. The area of ​​the fire at the oil refinery after the attack in Tuapse is more than 1 thousand square meters pic.twitter.com/t93rEBWhGT— big ben (@alternative_war) March 14, 2025 Rafinăria Tuapse, cu o capacitate anuală de procesare de 12 milioane de tone, reprezintă un obiectiv strategic pentru aprovizionarea armatei ruse.Instalația a fost vizată de atacuri și anterior, inclusiv pe 26 februarie.În ultimele luni, Ucraina a intensificat loviturile asupra infrastructurii petroliere din Rusia.Joi, ministerul rus al Apărării a anunţat că armata a interceptat și distrus 77 de drone ucrainene peste noapte. 30 de drone au fost doborâte deasupra regiunii vestice Briansk, la granița cu Ucraina, în timp ce 25 au fost doborâte deasupra Kaluga, a precizat ministerul într-un comunicat citat de AFP.Alte drone au fost interceptate deasupra regiunilor Kursk, Voronej, Rostov și Belgorod. ️A fire has engulfed tanks at an oil depot in Tuapse.The fire was initially thought to have started as a result of a Western coalition UAV attack. According to Governor Kondratyev, the area of the fire exceeds 1,000 square meters.16 fire brigade units are currently… pic.twitter.com/g6fUJ1w3AR— Peacemaker (@peacemaket71) March 14, 2025

Doina Nistor este oficial noua ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării. Aceasta a depus astăzi jurământul în prezența prim-ministrului Dorin Recean și a președintei Maia Sandu. „Republica Moldova trece printr-o perioadă complicată, economia noastră este afectată de războiul din vecinătate, de aceea este nevoie de eforturi duble ca să creștem competitivitatea agenților economici, ca să reușim să atragem investiții și să punem bazele unei economii durabile”, a spus Maia Sandu.Potrivit șefului Guvernului, Doina Nistor are peste 20 de ani de experiență în dezvoltare economică și transformare digitală în Republica Moldova. Totodată, Nistor a condus proiecte majore în sectoare-cheie, precum tehnologiile informaționale și comunicații, turism, vinificație, industria ușoară, inginerie, securitate cibernetică și industrii creative.Dumitru Alaiba și-a anunțat demisia în dimineața zilei de joi, 13 martie curent. Acesta a fost învestit în funcție în noiembrie 2022.

Misiunea Socială „Diaconia” a lansat cea de a 16-a ediție a campaniei de Paști „Masa Bucuriei”. Este vorba despre cel mai longeviv proiect național de solidaritate socială în sprijinul bătrânilor și oamenilor nevoiași.Evenimentul de lansare a avut loc la Cantina Socială Mobilă „Aproape de Aproapele”, serviciul social unde zilnic beneficiază de o masă caldă bătrânii rămași singuri pe lume.În cadrul acțiunii de lansare, au participat tineri voluntari, studenți și elevi de la 3 instituții de învățământ, alături de cei 150 de beneficiari ai cantinei. Grație implicării tinerilor, pe lângă masa caldă distribuită tradițional la cantină de Diaconia, beneficiarii au primit gustări dulci, fructe, îmbrățișări si mesaje de sprijin din partea tinerilor. „Am ales să lansăm Campania de Paști „Masa Bucuriei” din acest an la Cantina Socială Mobilă, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la nevoia de implicare. Campania „Masa Bucuriei” nu este doar despre produse alimentare, ci și despre educație și solidaritate. De aceea, implicăm mereu tinerii, pentru că ei sunt niște eroi care aleg să-și dăruiască o zi din viața lor celor aflați în situații de vulnerabilitate. Prin conștientizare și implicare, putem dărui bătrânilor grijă și speranță, recunoștință pentru că ieri au fost cei care au avut grijă de noi”, a declarat Igor Belei, director executiv Diaconia.Tradițional, campania „Masa Bucuriei” culminează printr-o colectă națională de produse alimentare. În acest an, evenimentul va avea loc în data de 12 aprilie, sâmbăta Floriilor, atât în Chișinău, cât și în circa 25 de localități din întreaga țară. Datorită sutelor de voluntari și generozității donatorilor, în colecta națională se adună tone de alimente, care pe parcursul întregului an se transformă în prânzuri calde pentru beneficiarii Centrelor Parohiale și a Cantinelor Sociale din cadrul Mitropoliei Basarabiei și organizațiilor partenere implicate în campanie.În 2024, grație mobilizării comunității și implicării a peste 1000 de voluntari, au fost colectate un record de 57.811 kg de produse. Proiectul s-a desfășurat în 103 magazine din Chișinău și alte 25 de localități din țară. Doar în cadrul Cantinei Sociale Mobile „Aproape de Aproapele” din Chișinău, în 2024, au fost distribuite aproximativ 35 000 de mii de prânzuri calde pentru oamenii nevoiași. 

Președintele SUA, Donald Trump, a făcut noi declarații cu privire la negocierile privind un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. Într-un interviu, liderul american a dezvăluit că s-au purtat discuții privind teritoriile care vor fi păstrate sau pierdute, precum și despre viitorul centralei nucleare de la Zaporojie.„Ne dorim o încetare a focului din partea Rusiei. Nu am lucrat în întuneric. Am discutat cu Ucraina despre pământ, despre terenurile care vor fi păstrate și pierdute și despre toate celelalte elemente ale acordului final. Este implicată o centrală electrică foarte mare (aparent, referindu-se la centrala nucleară de la Zaporojie – n.r.). Cine va obține centrala, cine va obține una sau alta?”, a declarat Trump.Potrivit președintelui american, au fost analizate „conceptele teritoriale” pentru a evita un armistițiu care să nu ducă la nimic concret. „Nu vrem să pierdem timpul cu o încetare a focului care nu va avea niciun rezultat. De aceea spunem: «Iată ce puteți obține și iată ce nu»”, a explicat el.Liderul de la Casa Albă a menționat că și problema NATO a fost discutată, iar răspunsul la această chestiune „este cunoscut de 40 de ani”. Trump a sugerat că multe detalii ale unui posibil acord de pace sunt deja stabilite și că mingea este acum în terenul Moscovei.„Acum vom vedea dacă Rusia este pregătită. Dacă nu, va fi un moment foarte dezamăgitor pentru întreaga lume”, a concluzionat el.Declarațiile lui Trump ar putea genera rea

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a beneficiat de aproape 2,5 miliarde de dolari sub formă de granturi care au intrat direct în bugetul public național. Această sumă este, totuși, doar o parte din finanțarea externă totală, deoarece multe granturi au fost gestionate direct de donatori, fără a trece prin administrația națională, a scris expertul economic Veaceslav Ioniță pe blogul său. Deși suma este impresionantă, se ridică o întrebare esențială – cât din acești bani au fost folosiți eficient și cât s-au pierdut pe drum? Cine a primit cei mai mulți bani și când? 2010-2014 (Perioada Filat) – 878 milioane USD Ponderea în PIB: 10,1% Aceasta este cea mai mare sumă primită într-o perioadă guvernamentală și arată o deschidere fără precedent a donatorilor externi. 2020-2024 (Perioada Maia Sandu) – 841 milioane USD Ponderea în PIB: 5,5% În termeni absoluți, această perioadă se apropie de recordul precedent, dar raportat la PIB, contribuția este semnificativ mai mică. 2005-2009 (Perioada Voronin) – 7,3% din PIB Deși mai puțin menționată, această perioadă a atras granturi importante, având un sprijin semnificativ din partea UE. 2015-2018 (Perioada Plahotniuc) – 3,7% din PIB Aceasta a fost perioada cu cele mai puține granturi, ceea ce poate indica lipsa de încredere a donatorilor externi.Diferențele dintre aceste perioade reflectă atât prioritățile donatorilor, cât și nivelul de credibilitate al guvernelor în fața partenerilor externi. O administrație percepută ca fiind coruptă sau instabilă poate reduce semnificativ fluxul de finanțare externă. Ce înseamnă aceste sume în termeni reali?Dacă ajustăm la valoarea actuală a banilor, Moldova a primit echivalentul a 5,6 miliarde USD. Aici apare o întrebare interesantă: dacă aceste granturi au fost atât de consistente, de ce impactul lor asupra economiei și infrastructurii nu este mai vizibil?Când vedem sume mari primite, ne așteptăm să vedem schimbări proporționale – drumuri mai bune, servicii publice îmbunătățite, o economie mai stabilă. Dar realitatea ne arată că banii nu au fost mereu folosiți eficient, iar uneori au fost absorbiți în scheme de corupție sau proiecte prost gestionate. Concluzie: bani mulți, rezultate modesteGranturile primite de Republica Moldova sunt un element vital al finanțării externe, dar simpla lor existență nu garantează dezvoltarea. Fără transparență, o administrație responsabilă și un mecanism eficient de implementare a proiectelor, chiar și miliardele de dolari pot ajunge să aibă un impact redus.Poate că nu ar trebui să ne întrebăm doar cât am primit, ci mai degrabă ce am făcut cu acești bani?sursa: ionita.md

Poliția stabilește circumstanțele unui accident rutier produs cu puțin timp în urmă pe traseul R-30, în apropierea raionului Ștefan Vodǎ.  Preliminar s-a stabilit cǎ un autocar, care transporta 27 de pasageri, s-a tamponat cu un tractor.  Persoane decedate nu sunt. Testele la alcool, la ambii șoferi, au ieșit negative. Polițiștii sunt la fața locului. Oamenii legii documentează accidentul și acordǎ ajutor pasagerilor.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a primit joi, 13 martie, la Președinție, pe Paun Rohovei, noul ambasador al Ucrainei în Republica Moldova, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare. Șefa statului a reiterat recunoștința Moldovei pentru rezistența Ucrainei în fața invaziei ruse, lupta care protejează și pacea în țara noastră, anunță Președinția într-un comunicat.Președinta a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a sprijini eforturile pentru  o pace justă și durabilă  în Ucraina, care să contribuie la stabilitatea și securitatea întregii regiuni și a continentului european.