Misiunea Socială „Diaconia” a lansat cea de a 16-a ediție a campaniei de Paști „Masa Bucuriei”. Este vorba despre cel mai longeviv proiect național de solidaritate socială în sprijinul bătrânilor și oamenilor nevoiași.Evenimentul de lansare a avut loc la Cantina Socială Mobilă „Aproape de Aproapele”, serviciul social unde zilnic beneficiază de o masă caldă bătrânii rămași singuri pe lume.În cadrul acțiunii de lansare, au participat tineri voluntari, studenți și elevi de la 3 instituții de învățământ, alături de cei 150 de beneficiari ai cantinei. Grație implicării tinerilor, pe lângă masa caldă distribuită tradițional la cantină de Diaconia, beneficiarii au primit gustări dulci, fructe, îmbrățișări si mesaje de sprijin din partea tinerilor. „Am ales să lansăm Campania de Paști „Masa Bucuriei” din acest an la Cantina Socială Mobilă, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la nevoia de implicare. Campania „Masa Bucuriei” nu este doar despre produse alimentare, ci și despre educație și solidaritate. De aceea, implicăm mereu tinerii, pentru că ei sunt niște eroi care aleg să-și dăruiască o zi din viața lor celor aflați în situații de vulnerabilitate. Prin conștientizare și implicare, putem dărui bătrânilor grijă și speranță, recunoștință pentru că ieri au fost cei care au avut grijă de noi”, a declarat Igor Belei, director executiv Diaconia.Tradițional, campania „Masa Bucuriei” culminează printr-o colectă națională de produse alimentare. În acest an, evenimentul va avea loc în data de 12 aprilie, sâmbăta Floriilor, atât în Chișinău, cât și în circa 25 de localități din întreaga țară. Datorită sutelor de voluntari și generozității donatorilor, în colecta națională se adună tone de alimente, care pe parcursul întregului an se transformă în prânzuri calde pentru beneficiarii Centrelor Parohiale și a Cantinelor Sociale din cadrul Mitropoliei Basarabiei și organizațiilor partenere implicate în campanie.În 2024, grație mobilizării comunității și implicării a peste 1000 de voluntari, au fost colectate un record de 57.811 kg de produse. Proiectul s-a desfășurat în 103 magazine din Chișinău și alte 25 de localități din țară. Doar în cadrul Cantinei Sociale Mobile „Aproape de Aproapele” din Chișinău, în 2024, au fost distribuite aproximativ 35 000 de mii de prânzuri calde pentru oamenii nevoiași. 

Președintele SUA, Donald Trump, a făcut noi declarații cu privire la negocierile privind un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. Într-un interviu, liderul american a dezvăluit că s-au purtat discuții privind teritoriile care vor fi păstrate sau pierdute, precum și despre viitorul centralei nucleare de la Zaporojie.„Ne dorim o încetare a focului din partea Rusiei. Nu am lucrat în întuneric. Am discutat cu Ucraina despre pământ, despre terenurile care vor fi păstrate și pierdute și despre toate celelalte elemente ale acordului final. Este implicată o centrală electrică foarte mare (aparent, referindu-se la centrala nucleară de la Zaporojie – n.r.). Cine va obține centrala, cine va obține una sau alta?”, a declarat Trump.Potrivit președintelui american, au fost analizate „conceptele teritoriale” pentru a evita un armistițiu care să nu ducă la nimic concret. „Nu vrem să pierdem timpul cu o încetare a focului care nu va avea niciun rezultat. De aceea spunem: «Iată ce puteți obține și iată ce nu»”, a explicat el.Liderul de la Casa Albă a menționat că și problema NATO a fost discutată, iar răspunsul la această chestiune „este cunoscut de 40 de ani”. Trump a sugerat că multe detalii ale unui posibil acord de pace sunt deja stabilite și că mingea este acum în terenul Moscovei.„Acum vom vedea dacă Rusia este pregătită. Dacă nu, va fi un moment foarte dezamăgitor pentru întreaga lume”, a concluzionat el.Declarațiile lui Trump ar putea genera rea

În ultimii 25 de ani, Republica Moldova a beneficiat de aproape 2,5 miliarde de dolari sub formă de granturi care au intrat direct în bugetul public național. Această sumă este, totuși, doar o parte din finanțarea externă totală, deoarece multe granturi au fost gestionate direct de donatori, fără a trece prin administrația națională, a scris expertul economic Veaceslav Ioniță pe blogul său. Deși suma este impresionantă, se ridică o întrebare esențială – cât din acești bani au fost folosiți eficient și cât s-au pierdut pe drum? Cine a primit cei mai mulți bani și când? 2010-2014 (Perioada Filat) – 878 milioane USD Ponderea în PIB: 10,1% Aceasta este cea mai mare sumă primită într-o perioadă guvernamentală și arată o deschidere fără precedent a donatorilor externi. 2020-2024 (Perioada Maia Sandu) – 841 milioane USD Ponderea în PIB: 5,5% În termeni absoluți, această perioadă se apropie de recordul precedent, dar raportat la PIB, contribuția este semnificativ mai mică. 2005-2009 (Perioada Voronin) – 7,3% din PIB Deși mai puțin menționată, această perioadă a atras granturi importante, având un sprijin semnificativ din partea UE. 2015-2018 (Perioada Plahotniuc) – 3,7% din PIB Aceasta a fost perioada cu cele mai puține granturi, ceea ce poate indica lipsa de încredere a donatorilor externi.Diferențele dintre aceste perioade reflectă atât prioritățile donatorilor, cât și nivelul de credibilitate al guvernelor în fața partenerilor externi. O administrație percepută ca fiind coruptă sau instabilă poate reduce semnificativ fluxul de finanțare externă. Ce înseamnă aceste sume în termeni reali?Dacă ajustăm la valoarea actuală a banilor, Moldova a primit echivalentul a 5,6 miliarde USD. Aici apare o întrebare interesantă: dacă aceste granturi au fost atât de consistente, de ce impactul lor asupra economiei și infrastructurii nu este mai vizibil?Când vedem sume mari primite, ne așteptăm să vedem schimbări proporționale – drumuri mai bune, servicii publice îmbunătățite, o economie mai stabilă. Dar realitatea ne arată că banii nu au fost mereu folosiți eficient, iar uneori au fost absorbiți în scheme de corupție sau proiecte prost gestionate. Concluzie: bani mulți, rezultate modesteGranturile primite de Republica Moldova sunt un element vital al finanțării externe, dar simpla lor existență nu garantează dezvoltarea. Fără transparență, o administrație responsabilă și un mecanism eficient de implementare a proiectelor, chiar și miliardele de dolari pot ajunge să aibă un impact redus.Poate că nu ar trebui să ne întrebăm doar cât am primit, ci mai degrabă ce am făcut cu acești bani?sursa: ionita.md

Poliția stabilește circumstanțele unui accident rutier produs cu puțin timp în urmă pe traseul R-30, în apropierea raionului Ștefan Vodǎ.  Preliminar s-a stabilit cǎ un autocar, care transporta 27 de pasageri, s-a tamponat cu un tractor.  Persoane decedate nu sunt. Testele la alcool, la ambii șoferi, au ieșit negative. Polițiștii sunt la fața locului. Oamenii legii documentează accidentul și acordǎ ajutor pasagerilor.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a primit joi, 13 martie, la Președinție, pe Paun Rohovei, noul ambasador al Ucrainei în Republica Moldova, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare. Șefa statului a reiterat recunoștința Moldovei pentru rezistența Ucrainei în fața invaziei ruse, lupta care protejează și pacea în țara noastră, anunță Președinția într-un comunicat.Președinta a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a sprijini eforturile pentru  o pace justă și durabilă  în Ucraina, care să contribuie la stabilitatea și securitatea întregii regiuni și a continentului european.

„Vestea bună este că Dumitru Alaiba pleacă de la Guvern, iar vestea proastă este că va fi mutat în altă funcție importantă. Declarația a fost făcută de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, pe Telegram”. „Veste bună de la guvern! Alaiba, cel mai incompetent ministru, care ne-a făcut de rușine vreo doi ani de zile și a distrus tot ce a mai rămas din economia noastră, pleacă în sfârșit. Cred că și cei din PAS au înțeles, până la urmă, că dacă mai intră în alegeri cu acest “geniu al economiei” nu doar că pierd majoritatea, dar au toate șansele nici să nu intre în parlament. Partea proastă este însă că am fost anunțați că Alaiba nu pleacă de tot, cum ar fi fost normal, dar va fi mutat în altă funcție importantă, cum se întâmplă cu toți incompetenții din PAS care au trecut prin guvern până acum”, a scris Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru a reiterat că doar alegerile parlamentare vor salva Republica Moldova de guvernarea incompetentă PAS. „Ne vom putea bucura când vor pleca toți, nu doar Alaiba, pentru că acolo a tunat și i-a adunat, de la Recean-poștașul, Bolea-agronomul, Popșoi-GPS și până la Marian Tanțor Disco, cu toți deputații lor buimaci”, a mai scris Renato Usatîi.Ministrul economiei, Dumitru Alaiba, și-a anunțat azi, 13 martie, demisia de la Guvern. Acesta a precizat însă că va rămâne alături de echipa de la guvernare.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova (FSF) anunță organizarea unei noi acțiuni de protest vineri, 14 martie 2025, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova pentru a cere o soluționare imediată a problemei restanțelor la salarii. Acțiunea va începe la ora 10:00, în fața Casei Guvernului.Potrivit Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, datoriile salariale pentru cei aproape 5000 de angajați ai CFM depășesc 191 de milioane de lei. Trenurile întâmpină dificultăți tot mai mari din cauza lipsei de motorină și a problemelor logistice, iar lipsa de finanțare amenință întregul sistem feroviar.Revendicările Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, care urmează a fi reiterate la data de 14 martie, sunt următoarele: Respectarea legislației în vigoare de către autoritățile statului, inclusiv în ceea ce privește salariații Î.S. „Calea Ferată din Moldova”; Implicarea Guvernului pentru achitarea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile salariale, conform legislației; Majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la 5500 lei; În cazul în care nu vor fi întreprinse măsuri urgente și esențiale întru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea salariaților de la CFM vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă, conform prevederilor art. 78, alin. (1), lit. d1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003.

Procurorii belgieni au anunțat joi că mai multe persoane au fost arestate pentru a fi interogate în legătură cu presupusa lor implicare într-un caz de corupție din cadrul Parlamentului European. „Putem confirma că avem o anchetă în curs privind acuzații preliminare de corupție activă, falsificare de documente și spălare de bani la Parlamentul European”, a declarat un purtător de cuvânt al biroului procurorului belgian, citat de Reuters și Politico, scrie HotNews.ro. Oficialii au precizat că 21 de percheziții au fost efectuate de poliția federală în regiunea Bruxelles, precum și în Flandra, Valonia și în Portugalia.„Putem confirma că avem o anchetă în curs privind acuzații preliminare de corupție activă, falsificare de documente și spălare de bani la Parlamentul European”, a declarat un purtător de cuvânt al biroului procurorului belgian.Aceasta a avut loc „sub masca lobby-ului comercial și a luat diverse forme, cum ar fi remunerarea pentru ocuparea de poziții politice sau cadouri excesive, cum ar fi alimente și cheltuieli de călătorie sau invitații regulate la meciuri de fotbal”, au adăugat aceștia.Procurorii nu au dezvăluit numele și funcțiile persoanelor implicate. Anchetatorii au însă aproximativ 15 foști și actuali deputați europeni „în vizor”, potrivit site-ului de investigații Follow the Money și publicațiilor belgiene Le Soir și Knack, care au dezvăluit primele informații despre caz.Prima reacție a oficialilor legislativului UE a fost reținută. „Parlamentul European ia act de informații”, a declarat un purtător de cuvânt al Parlamentului European. „Atunci când i se solicită, acesta cooperează întotdeauna pe deplin cu autoritățile judiciare”.Politico a relatat în 2023 că serviciile de informații belgiene analizează operațiunile companiei chineze Huawei.Serviciul de Securitate de Stat al Belgiei (VSSE) a solicitat interviuri cu foști angajați ai operațiunii de lobby a companiei din inima cartierului european din Bruxelles, ca parte a colectării de informații pentru a examina modul în care China ar putea folosi actori nestatali – inclusiv lobbyiști în biroul Huawei din Bruxelles – pentru a promova interesele statului chinez și ale partidului său comunist în Europa.Perchezițiile au venit pe fondul dovezilor tot mai numeroase privind influența statelor străine asupra procesului decizional al UE.Fenomenul a fost expus de recentul scandal Qatargate, în care statul din Golf a încercat să influențeze Bruxelles-ul și Parlamentul European în special prin mită și cadouri prin intermediul organizațiilor intermediare.

Ministerul de Externe rus a afirmat joi că planurile Uniunii Europene de a majora cheltuielile pentru apărare echivalează cu incitare la război pe baza mitului inventat că puterile europene sunt amenințate de Rusia, relatează Reuters, preluat de AGERPRES. Comisia Europeană a propus luna aceasta împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro către guvernele UE în cadrul unui plan de reînarmare având ca motivație războiul Rusiei din Ucraina și temerile că Europa nu mai poate fi sigură de protecția SUA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că pachetul de propuneri ar putea determina mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană, amintește Reuters.Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat joi că planurile lui Von der Leyen echivalează cu ''instigarea la război pe continentul european''.Zaharova a replicat la afirmațiile europene conform cărora Rusia, după ce a invadat Ucraina în 2022, amenință acum securitatea europeană.Potrivit ei, Europa răspândește afirmații false despre așa-numita amenințare rusă. ''Este o poveste inventată în mod deliberat, bazată pe rusofobie, care este promovată de oficiali inadecvați de la Bruxelles'', a subliniat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Procuratura informează despre condamnarea a trei bărbați pentru abuzuri sexuale comise față de două tinere, dintre care una minoră. Prin sentinţa recent pronunțată, primul inculpat, în vârstă de 25 de ani a fost condamnat pentru viol, pornografie infantilă și trafic de copii – la 25 de ani de închisoare. Al doilea inculpat, în vârstă de 21 de ani a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru trafic de copii și încălcarea inviolabilității vieții private. Al treilea inculpat, în vârstă de 29 de ani va sta 25 de ani după gratii pentru aceleași infracțiuni. Toți trei au fost privați de dreptul de a exercita activitate legată de administrarea resurselor umane pe termen de 5 ani. Conform învinuirii, în luna februarie a anului trecut, cei trei au recrutat 2 tinere pe care le-ar fi ținut captive câteva zile. Aceștia le-ar fi maltratat, abuzat sexual, umilit în diverse moduri, provocându-le suferințe fizice, inclusiv arsuri pe corp, totodată înregistrând video faptele infracționale pe care ulterior le-au expediat altor persoane. Pe parcursul urmăririi penale învinuiții s-au aflat în stare de arest preventiv, inclusiv la momentul expedierii cauzei penale în instanța de judecată și examinării judiciare a cauzei. Aceștia au pledat nevinovați. Sentința este cu drept de apel.

Activistul politic Vlad Bilețchi a venit cu noi declarații privind procesul intentat lui Marin Andonii, activist PAS, în urma unor acuzații false aduse în spațiul public. Într-un videoclip postat pe rețelele sociale, Bilețchi a subliniat că instanța de judecată a confirmat legalitatea amenzii aplicate lui Andonii pentru calomnie, iar procesul civil urmează să continue pe 18 martie. „Marin Andonii declara țării întregi că are probe, că are o listă de la CNA care ar confirma că aș fi luat bani de la Ilan Șor. Nu doar că a fost amendat pentru calomnie, dar a susținut public că va munci și va plăti amenda, continuând să facă astfel de declarații. Însă nu a fost să fie: Andonii a contestat amenda în instanță, încercând să demonstreze că nu a comis nimic ilegal. Instanța, însă, a constatat contrariul”, a declarat Bilețchi. Acesta a amintit că, în fața poliției, Marin Andonii a recunoscut că acuzațiile sale au fost „o glumă” și că probele prezentate în instanță au demonstrat că afirmațiile acestuia au fost făcute cu bună știință, având scopul de a-l defăima. „Pe 18 martie vom avea judecata și în materie civilă. Până acum, Marin Andonii a răspuns în fața statului pentru încălcarea legii, iar acum va trebui să răspundă și în fața mea pentru că mi-a lezat onoarea și demnitatea”, a adăugat activistul. Totodată, Vlad Bilețchi a făcut referire la trecutul lui Marin Andonii, menționând că acesta a fost judecat penal pentru trafic de influență și estorcare de bani, după ce ar fi pretins sume considerabile în schimbul influențării unui dosar la Curtea de Apel. „Toată această alură de activiști civici liberi, independenți, apolitici se izbește crunt de realitate. Iar realitatea înseamnă probe, dovezi și instanța de judecată”, a concluzionat Bilețchi, promițând să țină publicul la curent cu desfășurarea procesului.

Tarifele de roaming pentru cetățenii moldoveni vor continua să se reducă treptat. Guvernul a aprobat proiectul legii privind reglementarea tarifelor de roaming cu statele Uniunii Europene, pentru a face posibilă scăderea treptată a tarifelor, până la eliminarea completă a acestora, în cel mult cinci ani. Proiectul de lege introduce plafonarea tarifelor de roaming pentru utilizatorii din Republica Moldova care călătoresc în statele membre ale UE. Treptat, tarifele ar urma să fie eliminate complet, fiind aplicat principiul „Roam like at home”, care permite utilizarea serviciilor mobile fără costuri suplimentare în statele UE.Documentul prevede reducerea tarifelor la toate tipurile de servicii de comunicații electronice - apeluri, mesaje SMS și trafic de date mobile. Potrivit estimărilor, consumatorii vor economisi între 30% și 70% din costurile actuale de roaming, în funcție de tipul serviciilor utilizate.Proiectul de lege obligă furnizorii să informeze corect și în timp real consumatorii despre tarifele de roaming și eventuale costuri suplimentare. Sunt specificate și mecanisme clare de rezolvare a disputelor în cazul erorilor de facturare.De asemenea, sunt prevăzute măsuri pentru stimularea investițiilor în infrastructura de comunicații electronice, inclusiv în rețelele 4G și 5G. În așa mod, furnizorii din Republica Moldova vor putea să pregătească rețelele pentru a face față consumului crescut, odată cu eliminarea tarifelor de roaming, și să ofere servicii la standarde europene.Amintim că, la 1 ianuarie 2024, tarifele de roaming între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene au fost reduse, datorită unui acord semnat între țara noastră și UE. Operatorii de telefonie mobilă din Republica Moldova, cei din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European au convenit voluntar să ofere utilizatorilor finali oferte mai avantajoase, inclusiv pachete gratuite în cadrul abonamentelor lunare.

Comisia de Evaluare a Judecătorilor a finalizat evaluarea magistraților Angela Braga și Alexandru Spoială de la Curtea de Apel Centru (fosta Curte de Apel Chișinău) și a transmis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) rapoartele sale cu propunerea ca cei doi judecători să promoveze evaluarea integrității. CSM urmează să analizeze rezultatele evaluărilor și să decidă dacă acceptă sau respinge rapoartele, potrivit unui comunicat de presă expediat de Comisia de Vetting. Rapoartele, aprobate cu votul unanim al membrilor celor două complete care au realizat evaluarea, au fost expediate și judecătorilor vizați. Judecătoarea Angela Braga a fost evaluată de Completul A al Comisiei, format din membrii Andrei Bivol, Lavly Perling și Lilian Enciu. Evaluarea judecătorului Alexandru Spoială a fost realizată de Completul B al Comisiei, alcătuit din Scott Bales, Willem Brouwer și Iurie Gațcan. Ambii judecători au fost audiați în runda de audieri din februarie curent.Dintre cei 18 judecători în funcție ai Curții de Apel Centru supuși evaluării: 5 judecători au promovat evaluarea Comisiei, cu rapoarte transmise către CSM pentru examinare; 12 rapoarte de evaluare sunt în curs de elaborare; Audierea unui judecător a fost reprogramată la solicitarea acestuia.

Localitățile afectate de ploile torențiale, vântul puternic și grindina din lunile iunie-septembrie 2024 vor beneficia de ajutor financiar de peste 115 milioane de lei, pentru remedierea pagubelor. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, de Executiv.Fondurile vor fi distribuite către raioanele Rezina, Hîncești, Florești, Telenești, Ialoveni, Strășeni, Cantemir și Leova, unde, din cauza ploilor torențiale au fost înregistrate distrugeri masive ale infrastructurii rutiere și ale unor gospodării particulare.Circa 114 milioane de lei vor fi destinate pentru reabilitarea drumurilor publice deteriorate, iar alte 331 de  mii de lei vor fi alocate pentru reparația a 21 de imobile din comuna Cania și satul Stoianovca, raionul Cantemir.Implementarea proiectului se va realiza de către autoritățile administrației publice locale din regiunile afectate.

Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii vor avea acces mai rapid și eficient la serviciile consulare. Guvernul a aprobat înființarea Consulatelor Generale în orașele Sacramento și Chicago. Crearea noilor reprezentanțe diplomatice va asigura operativitatea prestării serviciilor consulare, va contribui la scurtarea perioadei de programare și la aprofundarea dialogului cu comunitățile moldovenești.Acest lucru este necesar în contextul creșterii numărului de cetățeni moldoveni în SUA și are drept scop acordarea asistenței consulare eficiente și de calitate. Astfel, va fi consolidat mecanismul de protejare a drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova aflați pe teritoriul SUA.Deschiderea Consulatelor Generale din Sacramento și Chicago este preconizată pentru sfârșitul lunii martie. În prezent, cetățenii țării noastre pot beneficia de servicii consulare apelând la unicul funcționar consular din cadrul misiunii diplomatice din capitala americană.

Fosta candidată la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, a lansat o serie de acuzații dure la adresa USAID și a guvernării PAS, susținând că fondurile externe oferite Republicii Moldova sunt folosite pentru „menținerea unui regim-marionetă” și nu pentru dezvoltarea reală a țării. Într-o postare pe rețelele sociale, Furtună a afirmat că USAID „șterge urmele” unor documente secrete, iar PAS „tace obedient” în fața Washingtonului. „Le e frică să nu afle moldovenii cum s-au vândut pe bucăți, cum milioane de dolari nu au fost investiți în dezvoltare, ci în menținerea unui regim-marionetă!”, a scris aceasta. Potrivit fostei candidate, USAID a direcționat 650 de milioane de dolari către Republica Moldova începând cu 2021, însă aceste fonduri ar fi fost folosite în favoarea PAS și a „curatorilor lor americani”. Furtună face trimitere și la o declarație a președintelui american Donald Trump, conform căreia 32 de milioane de dolari ar fi fost cheltuite pentru „spălarea creierului moldovenilor”. „Și restul sutelor de milioane? Pe ce au fost cheltuite? Pe coruperea funcționarilor, eliminarea opoziției, controlul presei și al ONG-urilor, falsificarea alegerilor?”, se întreabă retoric Furtună. Aceasta a calificat ajutorul extern drept „o ocupație economică și politică” și a cerut „anchetă și transparență” privind utilizarea fondurilor USAID în Republica Moldova. Până în acest moment, autoritățile nu au oferit o reacție oficială la acuzațiile Victoriei Furtună.

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a explicat în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV motivele retragerii sale din Guvern și din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Spînu a declarat că decizia a fost luată în urma unei discuții cu președinta Maia Sandu, după ce s-a considerat că imaginea sa afecta Guvernul și partidul. „La acea etapă s-a considerat că imaginea mea dăunează Guvernului și partidului. Am decis să mă retrag. Dar unele lucruri trebuie spuse. Atât timp cât eu și echipa de la Minister luptam pentru independența energetică, să construim poduri, drumuri, unii și-au făcut o obsesie despre numele Andrei Spînu. Lansau falsuri și zvonistică despre mine și activitatea mea”, a declarat fostul ministru. Spînu a sugerat că retragerea sa a fost influențată de o campanie concertată împotriva sa, orchestrată atât de adversari politici, cât și de grupuri de interese economice. „Era clar de ce – pentru că la foarte mulți șmecheri le-am încurcat. Sunt foarte mulți din diferite domenii, domeniul construcțiilor, persoane care încercau să-și continue activitatea prin corupție. Știm foarte bine ce a făcut Kremlinul și Șor. S-a făcut o campanie întreagă împotriva celor care s-au ocupat de independența energetică.” Fostul ministru a vorbit și despre presiunile la care a fost supus în perioada în care se afla în funcție, menționând amenințări la adresa sa și a familiei. „Eu am fost unica persoană de la guvernare, amenințată de mascați la poartă, amenințări trimise tatălui meu, familiei, etc. Când noi mișcam lucrurile înainte – toți vorbeau de Spînu. Sincer să fiu, m-am simțit singur la un moment dat.” În ceea ce privește plecarea sa din Guvern, Spînu a precizat că decizia a fost luată împreună cu Maia Sandu, iar ulterior i-a informat și pe premierul Dorin Recean și pe Igor Grosu, președintele PAS. De atunci, susține el, nu a mai discutat cu șefa statului.

Candidatura lui Sergiu Cotelnic a fost desemnată pentru funcția de director al Căii Ferate din Moldova. Anunțul a fost făcut presei de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. „Este cfmist înnăscut, este din familie unde părinţii au muncit la Calea Ferată, cunoaşte îndeaproape acest sector. Vine din sistem, cu viziune nouă, cu caracter, cu posibilitate şi cu voinţa de a lucra în beneficiul oamenilor”, a declarat Vladimir Bolea.La rândul său, Sergiu Cotelnic a spus că are deja idei cum să achite salariile angajaţilor şi că va activiza toate resursele tehnice ca să optimizeze activitatea CFM.Funcţia de director al Căii Ferate din Moldova a rămas vacantă după ce două săptămâni în urmă, fostul şef, Serghei Tomşa, şi-a depus demisia.

O femeie de 47 de ani a murit după ce un camion înmatriculat în Republica Moldova a ieșit pe contrasens și a lovit frontal autoturismul în care se afla. Alte două persoane au ajuns la spital. Tragedia s-a întâmplat marți seara în comuna Costești din Buzău, România, relatează ProTV România.  Potrivit sursei citate, în mașina condusă de o șoferiță în vârstă de 47 de ani erau alte două femei. Toate se întorceau de la serviciu și se îndreptau către Buzău. La un moment dat, TIR-ul înmatriculat în Republica Moldova, la volanul căruia se afla un bărbat de 55 de ani, a intrat pe contrasens, unde a lovit frontal autoturismul.În urma impactului puternic, vehiculul izbit a fost aruncat pe marginea drumului, iar cele trei femei au rămas încarcerate.Mai multe echipaje de salvatori au fost mobilizate, însă pentru victima de pe bancheta din spate medicii nu au mai putut să facă nimic - murise deja.Celelalte două femei au fost transportate la Spitalul Județean de Urgență din Buzău în stare gravă. Șoferul TIR-ului a scăpat teafăr, dar și el a ajuns la spital pentru a-i fi recoltate probe biologice. Din cauza accidentului, în zona s-a circulat cu dificultate zeci de minute.

Donald Trump ameninţă Rusia cu sancţiuni economice şi mai dure, dacă Vladimir Putin nu acceptă armistiţiul de 30 de zile în forma stabilită în Arabia Saudită. La rândul lui, Volodimir Zelenski anunţă că nu va recunoaşte niciodată teritoriile ocupate de Rusia. În timp ce Moscova analizează planul de pace, liderul de la Kremlin a mers în vizită în Kursk, pentru prima dată de la ofensiva fulger lansată de ucraineni anul trecut. Putin a ordonat armatei sale să elibereze complet regiunea. În cursul nopţii, un nou atac cu drone ucrainene a vizat mai multe regiuni ruseşti. Autorităţile ruse susţin că sistemele de apărare aeriană au reuşit să doboare 77 de drone, transmite ObservatorNews.ro. Imediat cum a ajuns în Kursk, Vladimir Putin a fost întâmpinat de Valeri Gherasimov, şeful Statului Major General al Forţelor Armate Ruse. Este pentru prima dată când liderul de la Kremlin ajunge în regiune de la ofensiva-fulger a ucrainenilor de anul trecut. Îmbrăcat în haine militare, direct de pe linia frontului, Putin le-a dat un set de ordine soldaţilor săi."Sarcina noastră în viitorul apropiat, într-un timp cât mai scurt, este să înfrângem definitiv inamicul. Să eliberăm complet teritoriul regiunii Kursk, să restabilim situaţia de-a lungul liniei graniţei de stat. Şi, bineînţeles, trebuie să ne gândim, v-aş ruga să vă gândiţi, la crearea unei zone de securitate de-a lungul graniţei de stat în viitor", a transmis liderul de la Kremlin.Armata ucraineană pierde teren în Kursk şi s-ar putea vedea nevoită să se retragă complet din regiune. Numai în ultimele 5 zile, trupele ruse au eliberat 24 de aşezări din zonă şi au reocupat peste 1.100 kilometri pătraţi din teritoriul regiunii. Trupele lui Putin au luat de asemenea ostatici 430 de soldaţi ucraineni în timpul ultimelor lupte.Între timp, oficialii de la Moscova analizează armistițiul de 30 de zile propus de Statele Unite, cu care Ucraina a fost de acord. Tot la Moscova va ajunge din moment în moment şi o delegaţie a americanilor, condusă de Steve Witkoff, considerat unul dintre oamenii de bază ai lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a ameninţat că va pedepsi Rusia cu sancţiuni economice dure, dacă Vladimir Putin nu acceptă armistiţiul în forma stabilită în Arabia Saudită."Sigur, putem pune presiune. Pot lua măsuri financiare care ar fi foarte rele pentru Rusia. Ar fi devastator pentru Rusia. Dar nu vreau să fac asta, pentru că vreau să văd pace", a spus Trump.

Președintele PSDE, Tudor Ulianovschi, a reacționat la anunțul demisiei lui Dumitru Alaiba din funcția de ministru al Economiei printr-o postare critică pe rețelele sociale. Acesta a ironizat plecarea lui Alaiba, sugerând că fostul ministru ar putea urma o carieră diplomatică și acuzând actuala guvernare de transformarea sistemului diplomatic într-o „afacere de familie”. „Clovnii își schimbă arena de la economie în diplomație… O noutate care ridică dispoziția… doar pentru un moment. A demisionat cel mai ‘debirocratizat ministru’ din istoria guvernamentală a Republicii Moldova. Stăm bine la capitolul ‘economie’ și ne ‘mutăm deja în diplomație’”, a scris Ulianovschi. Liderul PSDE a făcut referire și la numirea soacrei lui Dumitru Alaiba în funcția de ambasadoare a Republicii Moldova în Irlanda, sugerând că și fostul ministru ar putea obține o funcție diplomatică. „Domn Popușoi, cum vă permiteți să transformați sistemul diplomatic al țării în SRL de familie? Cel puțin, sper că la Washington veți propune o persoană demnă de respectat în sistemul diplomatic al țării, cu integritate și multă abnegație profesională”, a adăugat Ulianovschi. În final, acesta a făcut referire la promisiunile lui Alaiba privind creșterea economică, întrebând ironic: „Domn Recean, oare cine acuma ne va ‘dubla PIB-ul în economie?’” Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, și-a anunțat astăzi demisia printr-o postare pe rețelele sociale. Acesta a precizat că va participa la ultima sa ședință de Guvern, marcând astfel încheierea unui mandat de doi ani și jumătate. Totuși, Alaiba nu a precizat motivele demisiei sale.

Jurnalista Natalia Morari a dezvăluit public, printr-o postare pe rețelele sociale, că în urmă cu un an a fost diagnosticată cu cancer mamar și a suferit o mastectomie la sânul drept. Aceasta a decis să vorbească acum despre lupta sa cu boala pentru a inspira și ajuta alte femei care trec printr-o experiență similară. Morari a relatat că a descoperit afecțiunea întâmplător, după ce s-a plâns unei prietene de o durere la sân. În urma unor investigații medicale amănunțite, suspiciunile specialiștilor s-au confirmat: cancer mamar într-o formă rară, care necesita îndepărtarea sânului. „Nu vreau să intru acum în toate detaliile ce a urmat, ce am simțit, nu caut să mă victimizez. Eu astăzi sărbătoresc viața și scriu această postare pentru alte fete, care posibil trec prin ce am trecut eu anul trecut. (…) Eu deja știu că am învins cancerul. Știu și simt asta”, a mărturisit jurnalista. Natalia Morari a dezvăluit că a ascuns boala de mama sa, pentru a o proteja, și că abia acum a decis să îi povestească despre ceea ce a trăit. De asemenea, a subliniat importanța de a vorbi deschis despre cancerul mamar, o temă care rămâne în continuare tabu. „Fetelor, femeilor, dragelor, voi sunteți ok în pofida la tot ce vi se bagă în cap. Sunteți ok cu sân sau fără, cu cancer sau fără - voi pur și simplu sunteți ok!”, a transmis ea într-un mesaj de încurajare pentru toate femeile care trec printr-o luptă similară. Jurnalista a povestit și despre cum, la doar trei luni de la operație, a reușit să urce pe vârful Negoiu, iar la cinci luni s-a lansat în campania prezidențială. „Probabil a trebuit să trec prin tot asta ca să încep să iubesc viața la nebunie – cu toate problemele, grijile, conflictele sau neajunsurile ei, pentru că dacă este viață – este absolut tot.” În încheiere, Natalia Morari a transmis un mesaj de speranță: „Scriu această postare pentru acea fată ca mine, care știu că acum are nevoie de un singur lucru - să-i spună cineva ‘Va fi bine’. Draga mea, va fi bine!”

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, și-a anunțat astăzi demisia printr-o postare pe rețelele sociale. Acesta a precizat că va participa la ultima sa ședință de Guvern, marcând astfel încheierea unui mandat de doi ani și jumătate.Totuși, Alaiba nu a precizat motivele demisiei sale. „Au fost 2 ani jumătate de muncă enormă, în care am dat toate cunoștințele și energia mea ca să mișcăm lucrurile înainte. Acum este nevoie de următorul pas. Voi continua să servesc interesele țării oricât va fi nevoie și oriunde voi fi”, a declarat Alaiba. El a menționat că lasă în urmă un fundament solid pentru stabilitatea economică și că este nevoie de „un impuls nou” care să accelereze reformele începute. De asemenea, a subliniat că va rămâne alături de președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și echipa de guvernare.

UN NOU CANAL TV ÎN RUSĂ - EXACT CE NE LIPSEA!Sincer, îmi vine greu să-i înțeleg pe cei care, în naivitatea lor, consideră că un post de televiziune public în limba rusă îi va smulge pe concetățenii noștri rusofoni din îmbrățișarea ideologică a lui Putin.Crede cineva cu adevărat că problema este lipsa unui canal „corect” în limba rusă? Că dacă mai adăugăm încă unul pe listă, brusc se va produce iluminarea și masele vor abandona propaganda Kremlinului pentru a îmbrățișa valorile europene?Hai să fim serioși. Neo-imperialismul rusesc, la fel ca și europenismul, nu sunt chestiuni care țin de preferințe lingvistice, ci alegeri de valori. Altfel, cum explicăm că o bună parte a soldaților ucraineni care luptă pentru libertate sunt vorbitori nativi de rusă? Sau că generalul Victor Gusleacov, cel care apăra Moldova de bandele de cazaci ruși în 1992, este etnic rus?La ora actuală, oferta mediatică în limba rusă este mai mult decât generoasă: Toate posturile TV din Moldova (cu excepția TVR Moldova și PROTV) au buletine de știri în limba rusă. Canale ucrainene în rusă, precum Freedom. Presă rusă finanțată de SUA – Настоящее Время. DW – un canal de limbă rusă finanțat de Germania. Дождь – poate cel mai cunoscut canal rus anti-Putin. Pe online, proiecte de calitate în limba rusă, precum cele ale Lilia Burakovski, Ivan Sveatcenko, Mihail Sirkeli, Dmitri Garkaliuk și mulți alții.Senzația mea este că cei care urmăresc aceste surse în limba rusă sunt, în mare parte, vorbitori de română, care le apreciază pentru valorile promovate, nu neapărat pentru limba în care sunt difuzate.Și totuși, cu toate aceste resurse disponibile, putinismul nu dispare, iar audiența reală a presei libere în limba rusă rămâne modestă. Publicații anti-europene, xenofobe și propagandistice, precum „KP Moldova”, sunt mult mai populare decât instituții media obiective, precum „Newsmaker”.Problema e că moldovenii încă bâjbâie prin ceața propriei identități. Ei sunt cei care nu s-au hotărât dacă vor să-și îndrepte pașii spre stepele mongole sau spre Europa, dacă vor să vorbească româna, „moldoveneasca” sau poate un dialect inventat de Stalin. Când vine vorba de istorie, situația e și mai tragică – fiecare își alege versiunea care îi convine. Rezultatele ultimului recensământ? Un dezastru total. În acest haos identitar, e cam absurd să ai pretenții de la minoritățile etnice – de ce ei nu se „leapădă” de Putin.Dacă am fi clarificat definitiv aceste lucruri acum 30 de ani, probabil că relația cu minoritățile naționale ar fi fost mult mai limpede.Așa că, în concluzie: crearea unui canal public de televiziune în limba rusă nu va produce o revoluție în mentalități. Nu va schimba radical pe nimeni. Dar nici nu va dăuna. Pur și simplu, va mai fi un canal pe care îl vor ignora exact cei pentru care a fost creat.Autor: Alexandru Tănase, expert constituțional, fost președinte al Curții Constituționale 

Jurnalistul Mircea Surdu, angajat al Teleradio-Moldova (TRM), a publicat o postare critică în care susține că decizia privind înființarea unui post de televiziune public în limba rusă ar fi fost luată fără dezbateri interne și fără consultări publice. Acesta afirmă că proiectul a fost introdus discret în Caietul de sarcini pentru anul 2025, fără a fi discutat în cadrul Comitetului managerial.Potrivit lui Mircea Surdu, atunci când a încercat să-și exprime dezacordul față de acest proiect, ar fi fost bruiat și intimidat de către Vladimir Țurcanu. De asemenea, menționează că și colega sa, Ludmila Vasilache, directoare la Moldova 2 Cultural, ar fi fost presată să nu își exprime opoziția.Surdu susține că a încercat să aducă subiectul în atenția Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), trimițând opiniile sale președintelui acestuia, Arcadie Gherasim, însă afirmațiile sale ar fi fost ignorate.„Poate că nu am dreptate, dar hai să dezbatem, pentru că așa ar trebui să se întâmple într-o democrație. Fie ea și incipientă”, a scris jurnalistul, invitând experți, politicieni și oameni de cultură să își exprime punctul de vedere asupra acestui subiect.Deocamdată, conducerea TRM nu a oferit un răspuns oficial la acuzațiile lansate de Mircea Surdu.Postarea jurnalistului ridică și întrebări legate de statutul „național” al televiziunii publice, în contextul în care aceasta ar urma să includă un canal destinat exclusiv vorbitorilor de rusă. De asemenea, Surdu sugerează că decizia ar putea atrage reacții din partea partenerilor strategici ai Republicii Moldova, în special România.

Omorul unui cetățean turc în sectorul Rîșcani din Chișinău ar fi fost comis de un ofițer al serviciilor speciale străine. Dezvăluirile au fost făcute de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, în cadrul emisiunii „Puterea e în adevăr”. „Am fost plăcut surprins de operativitatea și profesionalismul polițiștilor noștri în investigarea omorului comis anul trecut în sectorul Rîșcani al capitalei. Oamenii legii au muncit fără odihnă și au reușit, într-un timp record, să identifice autorul crimei și să stabilească modul în care acesta a părăsit țara. Este un exemplu clar că poliția noastră poate acționa eficient atunci când își face datoria cu dedicație. Însă ceea ce guvernarea evită să ne spună este mult mai grav: asasinul ar fi un ofițer al serviciilor speciale dintr-o altă țară. Mai mult, mesajul transmis autorităților noastre a fost cât se poate de clar – acesta nu va fi extrădat, iar noi ar trebui să uităm de el. Este o situație care ridică întrebări serioase despre suveranitatea Republicii Moldova și despre capacitatea statului de a-și apăra cetățenii”, a declarat Renato Usatîi.Liderul Partidului Nostru a amintit că un caz similar s-a petrecut și în episodul răpirii judecătorului ucrainean Ceaus. „Am spus încă de atunci că acesta a fost răpit din Moldova de ofițeri ai serviciilor speciale străine, iar ulterior acest lucru a fost confirmat. Și atunci, ca și acum, conducerea țării a preferat să tacă. De ce în Republica Moldova oricine poate face ce vrea? De ce, atunci când autorităților li se cere să tacă, ele execută fără să comenteze? Vorbim despre infracțiuni comise pe teritoriul nostru, iar tăcerea nu este o soluție acceptabilă! Consider că este inadmisibil ca astfel de situații să se repete”, a mai adăugat Renato Usatîi.Președintele Partidului Nostru pledează pentru lichidarea SIS-ului și a Centrul Național Anticorupție și crearea unei instituții puternice și independente care să pună capăt ingerințelor străine.

Liderul PSD în Republica Moldova, Iurie Ciocan, a criticat guvernarea PAS, după ce deputații Eugen Sinchevici și Natalia Davidovici au propus crearea unei televiziuni de stat care să emită exclusiv în limba rusă.Într-o postare pe rețelele de socializare, Ciocan a acuzat partidul de guvernământ că promovează o politică de „rusificare pe bani publici” și că, în loc să încurajeze învățarea limbii române, preferă să investească în mass-media rusofonă.„După 200 de ani de rusificare forțată, guvernarea PAS vine și deschide televiziuni în limba rusă, finanțate de la bugetul de stat. Dacă ar fi vorba de un post privat, ar fi altceva, dar în acest caz vorbim de bani publici folosiți pentru a continua politica de subordonare lingvistică începută acum două secole”, a scris Ciocan.Liderul PSD a sugerat că această inițiativă ar reprezenta un „omagiu” adus influenței rusești asupra Republicii Moldova și a ironizat posibilitatea ca oficialii PAS să depună flori la monumentul lui Lenin de Ziua Unirii Basarabiei cu România.În plin an electoral, PAS dorește crearea unui post public de televiziune în limba rusă. De acest lucru ar urma să fie responsabilă Compania publică „Teleradio-Moldova”. Propunerea PAS a fost primită cu reacții mixte în spațiul public, susținătorii argumentând că aceasta ar putea combate propaganda rusă, în timp ce criticii o consideră o capitulare în fața influenței Moscovei.

Victor Ponta a fost exclus, miercuri, din PSD, după ce şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului Politic Naţional, scrie News.ro.Consiliul Politic Naţional al PSD a votat miercuri excluderea din partid a lui Victor Ponta, după ce fostul preşedinte PSD şi-a depus, miercuri, candidatura la alegerile prezidenţiale, ca independent.Acesta era suspendat din partid însă este deputat PSD, ales pe listele social-democraţilor.În şedinţa conducerii PSD s-a înregistrat un singur vot împotriva excluderii, a lui Radu Moldovan.Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu afirmase recent că Victor Ponta, dacă doreşte să candideze, nu va candida din funcţia de membru al PSD, el arătând că ei au o coaliţie de guvernare, unde este specificat faptul că domnul Crin Antonescu este candidatul comun al PSD, PNL şi UDMR, plus minorităţi. În februarie, Victor Ponta a fost eliberat şi din funcţia de consilier al premierului Marcel Ciolacu, el precizând că a înţeles motivele strict politice pentru care şeful Executivului a trebuit să ia decizia. Eliberarea din funcţie a venit după ce acesta a anunţat că nu îl va vota pe Crin Antonescu, candidatul comun al coaliţiei, validat de Congresul PSD, la prezidenţiale şi să ia în calcul o candidatură.

Liderul AUR, George Simion, și lidera POT, Anamaria Gavrilă, își vor depune amândoi candidaturile după ce Curtea Constituțională i-a respins definitiv candidatura lui Călin Georgescu. Anunțul a fost făcut miercuri, după întâlnirea pe care au avut-o cu Călin Georgescu, ei spunând că după validarea candidaturilor de către BEC și CCR unul dintre ei se va retrage, scrie HotNews.ro. „După ce ne-am întâlnit amândoi cu Călin Georgescu, vă putem spune care e planul. Toată presiunea pentru revenirea la turul 2. Noi, ca tineri, vom continua această mișcare suveranistă cu acceptul domnului Georgescu și vom face pașii necesari mai departe”, a transmis George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook.În același videoclip, lidera POT a spus că își vor depune candidatura și ea, și George Simion:„Așadar, atât George Simion, cât și eu, Anamaria Gavrilă, ne vom depune candidaturile. Avem nevoie de voi să fiți alături de noi. Ca urmare a validării, unul dintre noi se va retrage. Trebuie să dăm acestei mișcări suveraniste toate șansele. Fiți lângă noi, fără voi nu putem. Noi reprezentăm doar ce sunteți și ce trăiți voi”.Ultima zi de depunere a candidaturilor la alegerile prezidențiale din mai este 15 martie.Retragerea din cursa prezidențială se poate face până în 19 martie. După această dată, candidații se pot retrage, dar vor rămâne pe buletinul de vot – cum a fost cazul lui Ludovic Orban la alegerile prezidențiale din 2024, când acesta s-a retras în favoarea Elenei Lasconi.

Un oficial de rang înalt din cadrul USAID le-a ordonat angajaților rămași ai agenției să se adune marți la fostul sediu al instituției din Washington pentru o operațiune de distrugere a documentelor, multe dintre ele conținând informații sensibile.Materialele destinate distrugerii includ conținutul „seifurilor clasificate și documentele de personal” aflate în clădirea Ronald Reagan, potrivit unui e-mail trimis de directorul executiv interimar al USAID, Erica Carr, și obținut de POLITICO.„Mărunțiți cât mai multe documente mai întâi și folosiți sacii de ardere doar atunci când distrugătorul de documente devine indisponibil sau are nevoie de o pauză”, se arată în e-mail.Carr le-a cerut angajaților să eticheteze sacii cu cuvintele „SECRET” și „USAID/B/IO/” (prescurtare a agenției pentru „birou sau unitate independentă”) folosind un marker permanent de culoare închisă.E-mailul nu oferă nicio explicație pentru distrugerea documentelor. Clădirea este evacuată după disponibilizări masive, ceea ce ar fi putut perturba programul obișnuit de distrugere a documentelor.Luna trecută, Vama și Protecția Frontierei (CBP) a închiriat 390.000 de metri pătrați de spațiu de birouri în clădire și urmează să se mute acolo. 

Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a reacționat la decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova un sprijin financiar de 1,9 miliarde de euro, solicitând transparență deplină în utilizarea acestor fonduri.Într-o postare oficială, CUB a salutat ajutorul european, dar a subliniat că acesta nu este un „cadou”, ci un credit în condiții avantajoase, ceea ce impune o gestionare atentă și o monitorizare strictă. Formațiunea propune crearea unui Comitet Public de Monitorizare, asistat de Curtea de Conturi, pentru a asigura supravegherea utilizării fondurilor și evitarea oricăror abuzuri.„Ne dorim ca aceste resurse să fie gestionate responsabil, nu pentru distracții scumpe sau aranjamente obscure. Cetățenii Republicii Moldova au regretat de prea multe ori să lase prea multă putere discreționară unor politicieni”, a declarat președintele CUB, Igor Munteanu.Liderul partidului a formulat trei solicitări clare adresate guvernului:- Transparență totală asupra utilizării fondurilor, cu raportări publice clare și proiecte de impact bine monitorizate.- Creșterea contribuției proprii a statului pentru fiecare proiect finanțat din acest pachet de asistență.- Investirea strategică a fondurilor în dezvoltare economică, nu în consum și cheltuieli fără impact pe termen lung.CUB atrage atenția asupra riscului ca aceste resurse să fie folosite în scopuri electorale, mai ales în contextul alegerilor din acest an. Partidul solicită implicarea activă a Delegației Uniunii Europene la Chișinău și a viitorului Birou al Parlamentului European pentru a asigura un dialog transparent cu partidele pro-europene, societatea civilă și mediul de afaceri autohton.„Suntem un partid social-liberal cu convingeri pro-europene ferme. Ne dorim să contribuim la respectarea unei agende de reforme care să servească interesului public”, a conchis Munteanu.Decizia Uniunii Europene de a sprijini Republica Moldova cu 1,9 miliarde de euro a generat reacții diverse pe scena politică, opoziția criticând împrumutul ca pe o povară economică, în timp ce guvernul îl consideră o oportunitate pentru dezvoltare. 

Jurnalistul Ion Terguță a reacționat la inițiativa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a crea o televiziune publică în limba rusă, calificând ideea drept „absurdă” și „o capitulare în fața influenței ruse”. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta a pus la îndoială necesitatea unui astfel de canal, având în vedere ponderea minorității rusofone și dominația deja existentă a posturilor rusești în audiovizualul moldovenesc. „La o minoritate de 4%, cu un fundal de 85-90% din spațiul audiovizual dominat de posturi ruse și cu spații extrem de generoase acordate vorbitorilor de rusă de către posturile TV și radio moldovenești, să mai plătești încă un post public în limba rusă – trebuie să fii plecat de-acasă ca să ai asemenea idei”, a scris Terguță. Acesta a sugerat că decizia PAS ar putea fi motivată fie de frică, fie de anumite „obligații” politice, întrebând retoric: „Ce tribut plătiți? Doar frica vă impune asta sau aveți și alte obligații?” Terguță propune, în schimb, o altă abordare: „De ce nu mergeți pe ideea sterilizării spațiului audiovizual, să-l transformați mai întâi într-unul de limbă română și abia apoi să veniți cu asemenea idei trăsnite?” Jurnalistul a subliniat că, în opinia sa, cunoașterea limbii române trebuie să fie o obligație pentru toți cetățenii, iar astfel de inițiative nu fac decât să amplifice problemele deja existente. „Faptul că nu știți cum să procedați nu înseamnă că trebuie să creați probleme acolo unde deja există destule”, a avertizat el.În plin an electoral, PAS dorește crearea unui post public de televiziune în limba rusă. De acest lucru ar urma să fie responsabilă Compania publică „Teleradio-Moldova”. Inițiativa a fost făcută publică de deputații Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici într-un briefing de presă. Potrivit autorilor, informațiile din partea statului trebuie să ajungă la cetățeni în orice limbă.

Procuratura raionului Soroca informează despre pronunțarea unei sentințe de condamnare a unei femei de 60 de ani, într-un dosar de corupere a alegătorilor. Potrivit acuzării, femeia, împreună cu alte persoane în curs de identificare, în timp ce se afla în raionul Soroca, cu scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor potrivit poziției promovate de exponenții blocului electoral „Victoria – Победа”, din care făcea parte, a contribuit la pregătirea săvârșirii infracțiunii respective prin sfaturi, indicații și prestarea de informații, având rolul de complice. Femeia a identificat mai multe persoane de la care a colectat datele cu caracter personal ale acestora și cărora le-a instalat pe dispozitivele electronice aplicația PSB (Promsvyazbank) convingându-i să acționeze corespunzător poziției promovate de exponenții blocului, în schimbul remunerațiilor bănești promise. Ulterior, pentru atingerea scopului infracțional, persoanele, care dirijau acțiunile ilegale au transferat pe contul unui bărbat, mijloace bănești în sumă de 2 500 ruble rusești, pentru ca acesta, la 20 octombrie 2024, în primul tur al alegerii Președintelui Republicii Moldova să-și exercite drepturile electorale în favoarea candidatului promovat de bloc, numele căruia urma a fi anunțat cu o zi înainte de scrutinul electoral. Totodată, inculpata a întreprins acțiuni infracționale de determinare a persoanelor ca contra sumelor bănești să aleagă opțiunea promovată de blocul „Victoria” la referendum, și să aplice ștampila la cuvântul „NU”. Totuși, planul nu a fost dus la bun sfârșit, deoarece beneficiarii promiși ai sumelor respective, după ce au fost informați despre consecințele legale ale unor asemenea acțiuni, au renunțat la utilizarea aplicației respective, iar banii transferați nu au mai fost ridicați. Astfel, prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Central) din 10 martie 2025, inculpata a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii, fiind condamnată în baza acestui articol la pedeapsă sub formă de 1 an de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probă de 2 ani. În instanța de judecată, inculpata și-a recunoscut vinovăția.

Liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, a criticat dur noul împrumut de 1,5 miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Într-o postare pe rețelele sociale, fostul premier a acuzat actuala putere că împovărează Republica Moldova cu datorii uriașe, fără un plan clar de dezvoltare. „Ne-am pierdut cu totul simțul realității sau doar memoria colectivă?”, se întreabă Filat, subliniind că, în doar patru ani, guvernarea PAS a contractat împrumuturi de aproximativ 2,7 miliarde de euro. Potrivit acestuia, aceste fonduri nu s-au reflectat într-o dezvoltare economică reală, ci doar într-o creștere alarmantă a sărăciei și într-o infrastructură precară, cu investiții îndoielnice. „În loc de prosperitate, avem drumuri cu prețuri de lux, achiziții de gaze și energie la costuri exorbitante și o economie care abia respiră”, a mai scris liderul PLDM, punând sub semnul întrebării transparența gestionării banilor publici. Filat avertizează că datoria publică devine tot mai greu de suportat, iar costurile acesteia sunt resimțite deja de cetățeni. „Plătim anual peste 4 miliarde de lei doar pentru dobânzi. Doar aceste dobânzi sunt mai mari decât toate fondurile alocate pentru drumuri”, a punctat el. Criticile sale vin într-un moment de intensă dezbatere politică privind sustenabilitatea economică a Republicii Moldova și viitorul său financiar. În timp ce guvernul susține că împrumuturile sunt necesare pentru modernizarea țării, opoziția avertizează că povara acestora va deveni tot mai greu de gestionat.

Președintele american Donald Trump a declarat că intenționează să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cursul acestei săptămâni, în contextul unei propuneri de încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, susținute de Washington și acceptate de Kiev.Anunțul a fost făcut de Trump ca răspuns la o întrebare adresată de un jurnalist despre o posibilă discuție cu Putin. „Cred că da”, a răspuns liderul american, precizând că o astfel de conversație este probabilă în zilele următoare.Președintele american a subliniat că speră ca negocierile privind încheierea conflictului să avanseze rapid. „Ei bine, sper că această înțelegere va fi finalizată în câteva zile. Mi-ar plăcea să văd asta”, a spus Trump.Declarațiile sale vin în urma unei reuniuni esențiale între diplomați americani și ucraineni, desfăȟurate marți în Jeddah, Arabia Saudită. Această întâlnire a semnalat o accelerare a eforturilor diplomatice menite să pună capăt războiului, la trei ani după invazia rusă în Ucraina. "Convorbirea dintre Putin și Trump va avea loc vineri și va fi mai mult decât un simplu apel telefonic”, a anunțat mai apoi jurnalistul Kremlinului, Dmitri Smirnov. Ucraina a acceptat propunerea americană de încetare imediată a focului pentru o perioadă de 30 de zile pe linia frontului. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat că inițial, Kievul ceruse o încetare a focului aeriană și maritimă, dar și-a ajustat poziția pentru a sprijini planul Washingtonului.Reacția internațională nu a întârziat să apară. Președintele francez Emmanuel Macron a salutat progresul discuțiilor dintre SUA și Ucraina, subliniind importanța unui acord solid pentru pace. „Mingea este astăzi în mod clar în terenul Rusiei”, a declarat Macron pe rețeaua X (fostul Twitter), adăugând că Franța rămâne angajată pentru o pace durabilă, susținută de garanții de securitate pentru Ucraina.

Fosta candidată la prezidențiale, Victoria Furtună a lansat un atac dur la adresa guvernării, acuzând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) că împovărează țara cu datorii uriașe sub pretextul dezvoltării economice. Într-o postare pe rețelele sociale, Furtună a condamnat recentul pachet financiar aprobat de Parlamentul European, subliniind că din cele 1,9 miliarde de euro promise, 1,5 miliarde reprezintă împrumuturi. „Un sac de datorii pe care îl vor căra copiii și nepoții noștri, în timp ce guvernanții ciocnesc paharele pe bani europeni”, a scris fostul procuror anticorupție, exprimându-și nemulțumirea față de politica de îndatorare a actualei guvernări. Potrivit Victoriei Furtună, fondurile destinate „reformelor structurale”, luptei împotriva corupției și independenței energetice nu ar aduce beneficii reale cetățenilor, ci ar servi interesele unor birocrați și grupuri de influență. „Facturi de infarct, taxe noi, pensii de râs și salarii de supraviețuire” – aceasta ar fi, în viziunea Victoriei Furtună, realitatea cu care se confruntă moldovenii în urma politicilor economice ale PAS. Ea avertizează că împrumuturile externe vin cu un preț politic și economic greu de suportat. „Într-o zi ne vor pune nota de plată. Și atunci Moldova nu va mai fi a moldovenilor, ci doar un teren de joacă pentru oligarhii occidentali”, susține Furtună. Marți, 11 martie, Parlamentul European a aprobat sprijinul de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Banii sunt destinați pentru proiecte în energetică, reforma justiției, lupta cu corupția, agricultura, dar și construcția de drumuri și poduri. Din totalul de 1,9 miliarde de euro, 520 de milioane sunt granturi, iar aproximativ 1,4 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă redusă.

În cadrul vizitei de la Paris, Președinta Maia Sandu s-a întâlnit la sediul UNESCO cu Directorul General, Audrey Azoulay. Oficialii au discutat cooperarea în domeniile culturii, educației și protejării patrimoniului cultural al Moldovei. Un subiect important al discuției a fost protejarea limbii și culturii găgăuze. Limba găgăuză este pe lista UNESCO a limbilor pe cale de dispariție, iar Președinta Sandu sprijină eforturile de păstrare și promovare a acesteia, ca parte a identității culturale a Republicii Moldova, anunță Președinția într-un comunicat de presă. „Limba găgăuză face parte din moștenirea noastră culturală. Protejarea și promovarea acesteia este o prioritate pentru noi, iar sprijinul UNESCO este esențial pentru conservarea acesteia”, a declarat Președinta Maia Sandu.

Procuratura informează despre condamnarea unui bărbat, în vârstă de 54 de ani, pentru comiterea infracţiunii de viol, săvârşit cu bună ştiinţă asupra unei minore. Potrivit învinuirii înaintate s-a stabilit că, la 19 august 2024, pe timp de seară, inculpatul, fiind în stare de ebrietate alcoolică, cu scopul de a-și satisface pofta sexuală, în timp ce mergea pe teritoriul unei gări, a constrâns o minoră care trecea prin preajmă să întrețină un raport sexual forțat într-un grup sanitar public. Acesta i-ar fi aplicat lovituri și ar fi amenințat-o cu un cuțit. Printr-o sentinţă recent pronunțată de o instanță din centrul țării, inculpatul a fost recunoscut vinovat şi condamnat la 11 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul a pledat nevinovat. Sentinţa nu este definitivă şi este susceptibilă de atac.

În plin an electoral, PAS dorește crearea unui post public de televiziune în limba rusă. De acest lucru ar urma să fie responsabilă Compania publică „Teleradio-Moldova”. Inițiativa a fost făcută publică de deputații Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici într-un briefing de presă. Potrivit autorilor, informațiile din partea statului trebuie să ajungă la cetățeni în orice limbă.Deputații PAS mai spun că grupul țintă reprezintă minoritățile vorbitoare de limba rusă, inclusiv locuitorii din UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.„E adevărat că în Moldova nu lipsește comunicarea în limba rusă. Din potrivă, est foarte multă. Doar că, din păcate, adesea vine din surse obscure care manipulează și dezinformează populația. Cetățenii, indiferent de limba vorbită, trebuie să cunoască politicile statului. Din păcate, acum mulți sunt nevoiți să urmărească canalele care răspândesc falsuri”, a declarat deputatul Eugeniu Sinchevici, cunoscut în spațiul public pentru multiplele clipulețe pe TikTok făcute în timpul orelor de lucru.Inițiativa legislativă urmează să fie înregistrată în parlament și ulterior, să fie dezbătută și supusă votului în ședința plenară.

Astǎzi dimineațǎ, Poliția  a fost sesizată despre producerea unui grav accident rutier în satul Baurci din raionul Ceadîr-Lunga. La fața locului, oamenii legii au stabilit preliminar că, un bǎrbat de 74 de ani la volanul unui Renault, din motive necunoscute deocamdatǎ, a pierdut controlul mașinii și a tamponat un copil care se deplasa pe marginea carosabilului, spre școalǎ. În urma impactului, minora de 10  ani a decedat pe loc.   Fiind testat cu aparatul Drager s-a constatat că șoferul nu era în stare de ebrietate. Pe caz a fost inițiată o cauză penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, iar bărbatul se află în custodia poliției.

Trump îl va invita din nou pe Volodimir Zelenski la Casa Albă după negocierile din Arabia Saudită. Anunțul marchează o nouă etapă în relațiile diplomatice dintre Washington și Kiev. Decizia vine după negocierile dintre SUA și Ucraina desfășurate în Arabia Saudită, unde s-a discutat despre un posibil armistițiu cu Rusia.Anunțul marchează o nouă etapă în relațiile diplomatice dintre Washington și Kiev.Președintele american Donald Trump a anunțat marți că intenționează să-l invite din nou la Casa Albă pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Această declarație vine în urma unor negocieri între SUA și Ucraina desfășurate în Arabia Saudită, conform informațiilor transmise de AFP.În cadrul negocierilor din Arabia Saudită, președintele american a declarat că speră ca Rusia „să accepte (propunerea unui) armistițiu” negociat de Statele Unite cu Ucraina.Această inițiativă ar putea reprezenta un moment crucial în conflictul ruso-ucrainean, având potențialul de a pune bazele unei soluții diplomatice.Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a subliniat că discuțiile dintre americani și ucraineni din Jeddah au reprezentat „un pas înainte”. Acesta a precizat că Statele Unite vor „prezenta acum această ofertă” rușilor și că „mingea este în terenul lor”. 

Moscova va evita compromisurile care pun în pericol vieţi, a declarat miercuri Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, întrebat despre acordul de pace convenit marţi între SUA şi Ucraina, relatează Sky News.Washingtonul a propus o încetare a focului de 30 de zile, în care să înceteze atacurile cu rachete, drone şi bombe de-a lungul întregii linii de front.Lavrov a reiterat că Moscova nu va accepta prezenţa trupelor NATO în Ucraina în niciun fel de condiţii.Purtătoarea de cuvânt a lui Lavrov, Maria Zaharova, a declarat miercuri dimineaţă că Rusia va lua propriile decizii. „Formarea poziţiei Federaţiei Ruse nu are loc în străinătate datorită unor acorduri sau eforturilor unor părţi”, a comentat ea.Lavrov a fost intervievat, pe de altă parte, de blogger-ul american apropiat de mediile MAGA Mario Nawfal - cel care l-a intervievat şi pe Călin Georgescu şi a avut postări în favoarea lui, potrivit agenţiei TASS. În acest interviu, Lavrov a spus că delegaţia SUA a semnalat în timpul discuţiilor cu partea rusă de la Riad că Washingtonul doreşte relaţii normale cu Federaţia Rusă şi sunt gata pentru negocieri serioase.„Când ne-am întâlnit, cred că nu voi dezvălui un secret, la Riad, cu secretarul de stat american Marco Rubio, consilierul prezidenţial american pentru securitate naţională Mike Waltz şi trimisul special al preşedintelui SUA pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, aceştia au spus că doresc relaţii normale, în sensul că baza politicii externe americane sub administraţia Donald Trump este protejarea intereselor naţionale ale SUA”, a declarat ministrul rus.În acelaşi timp, a spus el, americanii „îşi dau seama că şi alte ţări au propriile lor interese naţionale, iar cu aceste state, care au propriile lor interese naţionale şi nu doresc să meargă împreună cu alţii, sunt gata pentru negocieri serioase”.

Ucraina susţine o propunere americană a unui armistiţiu - pe o perioadă de 30 de zile - în războiul cu Rusia, anunţă marţi americanii şi ucrainenii, iar Washingtonul va ridica ”imediat” suspendarea ajutorului Ucrainei, relatează AFP, transmite News.ro.Cele două delegaţii au convenit să-şi numească echipe de negociatori şi să înceapă ”imediat” negocieri în vederea unei păci durabile care să garanteze securitatea pe termen lung în Ucraina.În urma negocierilor între cele două părţi, Statele Unite anunţă ridicarea ”imediată” a suspendării ajutorului destinat Ucrainei cu privire la schimbul de informaţii.Un purtător de cuvânt american anunţă că cele două ţări au ”luat măsuri importante” în vederea restabilirii unei păci durabile în Ucaina.Negocierile între americani şi ucraineni s-au încheiat la Jeddah după nouă ore de discuţii.Cele două ţări vor încheia un acord cu privire la minerale ”cât mai curând posibil”, dă asigurări purtătorul de cuvânt american.Secretarul de Stat ameeican marco Rubio anunţă după încheierea negocierilor cu ucrainenii că mingea se află acum în terenul Rusiei, pentru ca să accepte un armistiţiu în Ucraina.”Ucraina a făcut un pas înainte. Sperăm ca ruşii să facă la fel”, a adăugat el.Marco Rubio confirmă că Ucraina acceptă ”negocieri imediate” cu Rusia.Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a mulţumit trimişilor speciali americani la negocierile de marţi pentru discuţiile ”constructive” în Arabia Saudită.

Livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba au fost suspendate marți în urma atacului masiv ucrainean cu drone ce a țintit Moscova și care a avariat de asemenea o stație a acestei conducte, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, potrivit agenției de presă MTI, scrie AGERPRES.Oficialul ungar a anunțat la scurt timp apoi că a fost informat de Rusia că între timp au fost efectuate reparațiile necesare și transportul petrolului prin conducta Drujba este în curs de a fi restabilit.“În cazul în care conducta Drujba ajunge inoperabilă, aprovizionarea cu petrol a Ungariei și Slovaciei va deveni practic imposibilă”, a remarcat Peter Szijjarto. “Comisia Europeană a garantat că nu vor exista atacuri asupra infrastructurii care furnizează energiei Ungariei, dar, din păcate, nu este prima dată când garanțiile Comisiei Europene sunt încălcate' de către Ucraina”, a mai spus ministrul ungar.Și Slovacia a semnalat, prin compania sa Transpetrol, că fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba a fost oprit marți și așteaptă reluarea acestuia în cursul serii.Ungaria și Slovacia au relații tensionate cu Kievul, atât ca urmare a refuzului premierilor Viktor Orban și Robert Fico de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia, cât și din cauza deciziei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a opri din ianuarie anul acesta tranzitul gazului rusesc prin conductele de pe teritoriul ucrainean.Armata ucraineană a anunțat marți dimineață că a lovit o rafinărie în atacul major cu drone efectuat asupra regiunii capitalei ruse Moscova, soldat cu cel puțin trei morți în rândul civililor, atac prin care Ucraina încearcă să determine Rusia să accepte un armistițiu aerian, însă Kremlinul consideră că salva de drone lansată asupra Moscovei riscă mai degrabă să torpileze eforturile de inițiere a negocierilor de pace.

Contestația lui Călin Georgescu împotriva deciziei de invalidare a candidaturii la alegerile prezidențiale a fost respinsă de Curtea Constituțională cu unanimate de voturi. Călin Georgescu pierde astfel ultima cale de atac și nu va fi prezent pe buletinul de vot la scrutinul din 4 mai, scrie HotNews.ro.„Rușine! Rușine! Rușine! Nu ne veți învinge! Deja poporul român s-a trezit! Și va fi învingător” CG”, a reacționat George Simion, președinte AUR, după decizia Curții Constituționale.El a avut și un mesaj în limba engleză pe X. „Ce rușine! Încă o dată, Curtea Constituțională își bate joc de poporul român, atacă democrația noastră și drepturile și libertățile noastre esențiale”, a acuzat Simion.Oamenii prezenți în fața Curții Constituționale la o manifestație pentru susținerea lui Călin Georgescu au început să scandeze ”Hoții, hoții” după ce au aflat verdictul CCR.Duminică seară, Biroul Electroral Central (BEC) a invalidat candidatura lui Călin Georgescu, cu zece voturi „pentru” și patru „împotrivă”.BEC și-a motivat decizia susținând că a ţinut cont de aspectele „deja tranşate” de Curtea Constituțională, iar persoanele care candidează la Preşedinţie trebuie „să respecte Constituţia şi să apere democraţia”.Călin Georgescu a atacat decizia BEC la Curtea Constituțională care i-a respins astăzi definitiv ultima cale de atac pentru a candida.În cazul în care Călin Georgescu și partidele care-l susțin – AUR și POT – vor să înscrie un alt candidat în alegerile din mai, ei vor trebui să depună dosarul de candidatură și lista cu cele minimum 200.000 de semnături până în 15 martie, ora 24.00, termenul limită impus de calendarul electoral.

Curtea Constituțională a României s-a reunit la ora 17.00, iar pe ordinea de zi se vor regăsi contestația lui Călin Georgescu, dar și alte sesizări formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale. Decizia celor 9 magistrați constituționali va fi definitivă și executorie, iar Georgescu va pierde orice șansă de mai candida în alegerile din mai dacă îi va fi respinsă sesizarea.În așteptarea ședinței CCR, în apropierea sălii sunt prezenți și câțiva jandarmi, dar și oameni de pază ai Curții, poziționați în fața sălii unde va avea loc ședința.Autoritatea electorală din România i-a interzis candidatului pro-rus de extremă dreapta Călin Georgescu să participe la alegerile prezidenţiale din luna mai, determinându-l pe acesta să conteste decizia la Curtea Constituţională. Blocarea candidaturii lui Călin Georgescu riscă să alimenteze tulburările interne şi să tensioneze parteneriatul strategic al României cu Statele Unite, scrie Reuters, conform News.ro.

Fostul Ministru al Mediului din Republica Moldova, Valeriu Munteanu, în prezent deputat AUR la București, a fost ales președinte al Comisiei Comune (Senat și Camera Deputaților) pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de politician pe rețelele sociale, care a scris că aceasta nu este doar o funcție, ci “o misiune de suflet, un angajament ferm pentru viitorul european al Basarabiei românești”.“Mă voi dedica cu toată abnegația și hotărârea pentru ca Republica Moldova să își continue parcursul ireversibil către Uniunea Europeană, având în gând și în suflet cel mai înalt ideal: reîntregirea națională, Unirea pentru vecie a Basarabiei cu România”, a scris Valeriu Munteanu.Potrivit deputatului, locul Basarabiei nu este la periferia Europei, ci în inima lumii civilizate, alături de România, în cadrul aceleiași familii naționale, istorice și culturale. În noua sa calitate, deputatul AUR își propune să intensifice cooperarea instituțională dintre București și Chișinău și să sprijine toate inițiativele menite să apropie Republica Moldova de standardele europene.”Împreună, prin eforturi susținute, vom construi un viitor în care frontierele dintre frați să rămână doar o tristă amintire a trecutului. Dumnezeu să binecuvânteze România și Basarabia românească!”, a conchis Munteanu.La sfârșitul anului 2024, Valeriu Munteanu, fost ministru al Mediului și fost deputat în Parlamentul R. Moldova pe listele Partidului Liberal a fost ales deputat în Parlamentul României pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Munteanu a obținut mandatul de deputat candidând în circumscripția Dâmbovița.

Parlamentul European a aprobat sprijinul de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova. 499 de voturi au fost pentru, 117 împotrivă, 44 abțineri.Anunțul a fost făcut de președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan.„Ca negociator-șef pe acest dosar, sunt foarte bucuros că am obținut votul final, iar banii vor ajunge în Republica Moldova începând cu luna viitoare”, spune eurodeputatul.Banii sunt destinați pentru proiecte în energetică, reforma justiției, lupta cu corupția, agricultura, dar și construcția de drumuri și poduri.Din totalul de 1,9 miliarde de euro, 520 de milioane sunt granturi, iar aproximativ 1,4 miliarde de euro sunt împrumuturi cu dobândă redusă.

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată, pentru examinare în fond, cauza penală de învinuire a președintei oficiului teritorial Călărași a Partidului Politic „Şor” (declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții Constituționale), fiindu-i incriminată complicitatea la finanțarea ilegală a partidului politic din partea unui grup criminal organizat. Cauza penală a fost disjunsă în 2024, de către Procuratura Anticorupție, din cauza penală de bază pornită în anul 2022 în care se continuă cu investigațiile pentru a stabili întreg cercul de persoane vinovate în comiterea infracțiunilor de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Şor” din partea unui grup criminal organizat. Conform informațiilor obținute în urma investigațiilor, învinuita, în perioada iulie  – octombrie 2022, activând în calitate de președintă a organizației teritoriale Călărași a Partidului Politic „Şor”, a coordonat activitățile organizației, știind că partidul respectiv era finanțat de un grup criminal organizat. Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, figuranta a contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului în scopul transportării și remunerării persoanelor participante la protestele organizate de către Partidul Politic ,,Șor”. În asemenea circumstanțe, învinuita a acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de aproximativ 468 mii de lei, provenite de la grupul criminal organizat. Această finanțare a fost folosită pentru activitățile partidului, cu scopul de a promova interesele politice ale acestuia și de a obține puterea în stat prin mijloace ilegale. Învinuita nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 57 500 la 92 500 lei sau cu închisoare de la 2 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. În cadrul urmăririi penale, în scopul garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări speciale, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor învinuitei în valoare de aproximativ 200 000 de lei.

Biroul Electoral Central de la București a adoptat, în şedinţa de marţi, decizia privind înregistrarea candidaturii lui Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale din luna mai."Știți că au existat chiar și în ultima perioadă eforturile multora pentru ca această candidatură să fie împiedicată. Cu toți acești oameni alături de mine, am mers înainte", a spus Crin Antonescu.El a declarat că vrea să fie președintele fiecărui român: "Vreau să fiu președintele tuturor".Până în prezent, BEC a decis înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan pentru prezidenţiale şi a respins candidaturile lui Călin Georgescu, Petru Mîndru, Maria Marcu şi Ion Popa.Candidatura lui Nicuşor Dan a fost contestată la Curtea Constituţională. Totodată, Călin Georgescu a contestat la CCR decizia BEC de a-i respinge candidatura.Partidele politice, alianţele politice sau electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot depune candidaturile la BEC până cel mai târziu la data de 15 martie, ora 24:00.