Rușii au bombardat deosebit de intens regiunea Odesa săptămâna trecută. În afară de orașul Odesa, au avut de suferit și satele apropiate de Republica Moldova și România. Este vorba de localitățile cu etnici români, care sunt acum într-o situație dificilă. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Ce înseamnă pentru Republica Moldova deschiderea negocierilor tehnice cu UE și lipsa unei decizii la nivel politic? Răspunsul – în interviul cu invitatul Moldova Zoom de astăzi, europarlamentarul Eugen Tomac, membru al grupului Renew Europe. Un interviu realizat la Strasbourg de Valeria Vițu.

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, face, luni, o vizită în R.Moldova, la invitația omologului moldovean, Mihai Popșoi, în contextul reuniunii șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale R.Moldova din străinătate. Este pentru a doua oară, de la preluarea mandatului, când șefa Externelor de la București vine la Chișinău.

Invitatul emisiunii Moldova Zoom este Ghenadie Râbacov, coordonator de proiecte educaționale, profesor, lingvist și traducător. Discutăm despre câți vorbitori de franceză are astăzi Republica Moldova, cine sunt ei și de ce interesul pentru franceză rămâne viu, chiar și într-o perioadă în care engleza domină.

În nordul Republicii Moldova, într-o gospodărie veche din satul Mândreștii Noi, raionul Sângerei, meșteșugul cojocăritului prinde din nou viață. În cămăruța unde se taie pielea, se bate cusătura și se topește mirosul de lână naturală, soții Artur și Alexandra Oleinic duc mai departe priceperea moștenită din bătrâni. În atelierul lor prind formă căciula țurcănească, căciula de miel astrahan, opincile cusute fir cu fir, dar și bundițele ornamentate, lucrate sută la sută manual, toate din materiale naturale și purtate tradițional de urători și colindători în Ajunul Anului Nou.

Un studiu recent realizat de o organizație neguvernamentală care promovează coeziunea socială în Republica Moldova arată că, în sudul țării, informația circulă foarte fragmentat. Cercetarea s-a concentrat pe Găgăuzia și Taraclia și a arătat că oamenii se informează în mare parte online, mai ales prin rețelele de socializare, sau de la prieteni și rude. În același timp, există o neîncredere ridicată față de mass-media națională, în special cea în limba română, și față de mesajele oficiale ale autorităților centrale. Locuitorii consideră că dezinformarea este o problemă serioasă, dar responsabilitatea este atribuită mai mult autorităților, politicienilor locali, Uniunii Europene și țărilor occidentale, și mai puțin Rusiei. Pe baza acestor constatări contradictorii, studiul recomandă dezvoltarea unui ecosistem media mai incluziv, cu conținut multilingv, sprijin pentru jurnalismul regional și programe de educație media. Liliana Barbăroșie a analizat mai detaliat cercetarea și are amănunte.

Vladimir Putin i-a numit pe europeni porci. Televiziunea de stat de la Moscova a încercat să explice retorica lui Vladimir Putin. Ce acuzații aduce României și ce legătură are eticheta cu Republica Moldova, explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. O femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți pe un pod peste răul Nistru din sudul Ucrainei, pod care făcea legătura dintre Odesa și Reni. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat că cei patru se aflau într-un automobil civil care se deplasa pe pod în momentul în care drona rusească a explodat.

Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru.

O echipă a FMI a purtat în ultimele două săptămâni discuții cu autoritățile Republicii Moldova, iar șefa misiunii, Alina Iancu, a declarat la încheierea misiunii că după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, FMI atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale.

Dezvoltarea economică este o sarcină dificilă în condițiile unui război la hotar, spune expertul economic Dumitru Pîntea, expert la asociația Parteneriate pentru Noua Economie, invitat la RFI, la emisiunea Moldova Zoom. „Suntem optimiști pentru că suntem pro-europeni și considerăm că putem aduce Republica Moldova în UE. Mulți din noi am văzut nivelul de trai, valorile, principiile care stau la baza societăților europene și vrem să le vedem și la noi. Respectiv, trebuie să depunem eforturi și să sperăm că acel rezultat final va fi cât mai aproape”, spune Dumitru Pîntea.

Republica Moldova urmărește cu mult interes unul dintre cele mai spectaculoase procese de judecată din istoria statului. Este vorba de procesul lui Vlad Plahotniuc, acuzat de mai multe scheme de corupție. Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Discuțiile de aderare la UE pentru Republica Moldova rămân la nivel tehnic din cauza opoziției Ungariei pentru aderarea Ucrainei. Chișinăul, însă, nu dramatizează și pune accent pe continuarea reformelor, în așteptarea unei noi oportunități. Cele mai dificile reforme țin de reformarea justiției, anticorupția, dar și de dezvoltarea economică. Noul premier moldovean Alexandru Munteanu a preluat acum ceva mai mult de o lună conducerea executivului cu promisiunea de a pune accent pe dezvoltarea economică. Un obiectiv susținut și de UE prin planul de creștere economică de 1,9 miliarde. Invitatul de astăzi al Moldova Zoom este expertul economic de la Chișinău, Dumitru Pîntea, cu care am discutat despre perspectivele de creștere economică a Republicii Moldova

Douăsprezece cete de colindători au urcat pe scenă în cadrul Festivalului-concurs Național „Colindăm din sat în sat”, ajuns la cea de-a patra ediție. Evenimentul a adus în prim-plan colindul și urătura tradițional românească, obiceiuri care își au originile daco-romane care, de-a lungul timpului, au fost adaptate și îmbogățite cu semnificații creștine.

Republica Moldova devine un subiect de interes tot mai mare în mediul academic european, iar dosarul transnistrean continuă să genereze întrebări, mituri și dezbateri intense. Despre aceste teme, dar și despre parcursul personal al unui tânăr originar din Bender, am discutat cu Dmitri Damian, doctorand la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și asistent universitar. Dmitri a atras atenția printr-o prezentare despre Transnistria susținută în fața studenților de la Facultatea de Științe Politice. El spune că interesul academic pentru Republica Moldova pornește de la complexitatea internă a statului.

Chișinăul a deschis Forumul Justiției cu discursuri solemne despre integrarea europeană, statul de drept și ireversibilitatea reformelor. Mesajul a fost aproape unanim: Republica Moldova este pe finalul celei mai dificile reforme posibile în justiție – evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Doar că sistemul are și o altă realitate. După vetting, sunt mai puțini judecători și procurori, funcțiile vacante se ocupă greu, iar profesiile juridice rămân, în continuare, puțin atractive. Acesta este contextul în care a început cea de-a șaptea ediție a Forumului Justiției.

Comisia de la Veneția nu vede cu ochi buni reorganizarea a două procuraturi de la Chișinău. Ceea ce readuce în discuție problemele cu justiția, călcâiul lui Ahile în aderarea Republicii Moldova la UE. Despre ce este vorba ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Republica Moldova este pe finalul celei mai dificile reforme posibile în justiție – evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Doar că sistemul are și o altă realitate. După evaluarea externă, procedură numită vetting, în sistem au rămas mai puțini judecători și procurori, funcțiile vacante se ocupă greu, iar profesiile juridice rămân, în continuare, puțin atractive. Justiția, unul din capitolele foarte importante pentru aderarea la UE, este și unul din domeniile cele mai dificile de reformat. Care este etapa la care se află această reformă în Republica Moldova și ce provocări stau în fața autorităților și a factorilor din domeniu? Subiectul este discutat la Forumul anual al Justiției care are loc zilele acestea la Chișinău, iar Liliana Barbăroșie are detalii.

Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, într-un interviu la RFI. „Trebuie să pregătim țara ca să fie eligibilă pentru aderare, indiferent de cum progresează negocierile”, a declarat Marcel Spătari, invitat la emisiunea Moldova Zoom.

La final de an, Chișinăul mizează pe un semnal politic clar din partea Uniunii Europene privind începutul negocierilor de aderare. Așteptarea este susținută de ritmul accelerat al reformelor și de evaluările favorabile ale Comisiei Europene, dar rămâne condiționată de un obstacol major: lipsa consensului între cele 27 de state membre, în special din cauza poziției Ungariei față de Ucraina.

Republica Moldova trebuie să continue reformele și pregătirea internă pentru integrarea europeană, indiferent de ritmul sau deblocarea deciziilor politice la nivelul Uniunii Europene, afirmă Marcel Spătari, președintele Comisiei pentru integrare europeană din legislativul de la Chișinău, invitatul de astăzi al Moldova Zoom. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie, care trece în revistă și contextul în care Consiliul European va discuta săptămâna aceasta felul în care vor continua negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

Premierul moldovean Alexandru Munteanu a anunțat că statul va prelua în 20 de zile infrastructura companiei Lukoil-Moldova, din cauza neîndeplinirii de către aceasta a obligațiilor investiționale, dar și din cauza că întreprinderea nu a exclus din structura corporativă entitățile vizate de sancțiunile impuse de SUA.

Dificultățile energetice prin care trece Republica Moldova, pe fondul atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, au devenit subiect de știri false în România, alimentate de retorica unor lideri de opinie și chiar a unor politicieni din zona suveranistă. Autoritățile de la Chișinău explică: Republica Moldova își achită integral nota de plată către România, chiar dacă energia de avarie costă de 4–5 ori mai mult decât cea cumpărată în regim comercial. Este adevărat că România ajută la menținerea funcționalității rețelelor electrice din Republica Moldova, însă consumul este achitat integral. Cui servește această dezinformare explică Ecaterina Tanasiiciuc.

Administrația de la Tiraspol a reintrodus, luni, starea de urgență în domeniul economic, invocând dificultăți în aprovizionarea regiunii cu gaze naturale, livrări finanțate de Federația Rusă. Măsura este declarată temporară și este justificată de autoritățile separatiste prin situația energetică pe care o califică drept „complicată”. Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat, în cadrul unei ședințe oficiale, că administrația de la Tiraspol menține situația sub control, deși recunoaște impactul direct asupra economiei și populației. Totodată, Krasnoselski a acuzat Uniunea Europeană că ar influența negativ contextul economic și energetic din regiune, potrivit serviciului său de presă.

La Prepelița, comună traversatã de drumul național Bălți–Chișinău, reabilitat în 2022 din fonduri europene, schimbarea nu are nevoie de panouri sau discursuri oficiale, spune o localnicã, Elena. „Satul nostru este unul frumos, dar pe zi ce trece se schimbă la față datorită investițiilor europene. Suntem foarte bucuroși de toate proiectele care le primim. Suntem și noi un popor care merităm să trăim bine, să avem și noi tot ce au europenii”, a spus ea.

Cetățenii străini care vor să se mute în Rusia vor fi obligați să semneze un contract cu Ministerul rus al Apărării. Riscă, astfel, să fie mobilizați pe front. În această situație ar putea fi cei 200 de mii de cetățeni moldoveni, avertizează Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău. De ce se întâmplă asta și ce s-a schimbat în legislația rusească, ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Autoritățile de la Chișinău trebuie să fie mai atente atunci când vin cu mesaje care vorbesc despre faptul că Transnistria ar putea fi lăsată în urmă în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru că politicienii pro-ruși interpretează imediat aceste mesaje ca semnal că Republica Moldova ar putea renunța la Transnistria, or nu este așa, declară la RFI Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

Autoritățile de la Chișinău planifică să separe procesul de reintegrare a regiunii transnistrene și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe care a avut loc la Chișinău și la care a participat și invitata de astăzi a Moldova Zoom, Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale. Am discutat și despre ce se știe despre noul plan de reglementare despre care se vorbește foarte puțin la Chișinău, dar și despre viitoarea decizie a Consiliului European privind formatul de continuare a negocierilor de aderae a Republicii Moldova la UE.

Ce se va întâmpla cu aderarea Republicii Moldova la UE dacă Rusia nu va fi de acord cu asta? Îngrijorarea este în creștere în contextul discuției despre planul de pace între Rusia și Ucraina. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Poliția de Frontieră din Republica Moldova a activat sâmbătă semnalul „Exploziv BRAVO”, după o alertă privind posibila minare a trenului internațional București–Kiev. 

Un nou sfârșit de an, un nou ghid al vinurilor bune din R.Moldova. Somelierul Andrei Cibotaru, jurat la competiții internaționale, autorul Fine Wine Guide a selectat 50 de vinuri, divinuri și băuturi tradiționale din R.Moldova și le-a prezentat în cea de-a șasea ediție a ghidului său. În acest an, în premieră, ghidul se axează doar pe vinuri din soiuri locale și tradiționale care cresc în R.Moldova. Fine Wine Guide urmează să ajungă la ambasadele R.Moldova, prin vinării, biblioteci, la Ministerul de Externe, fiind o carte de vizită a țării. Valeria Vițu a fost printre invitați la lansarea Fine Wine Guide și a stat de vorbă cu somelierul și autorul noului ghid, Andrei Cibotaru. 

„Republica Moldova participă activ la planul de reconstrucție a Ucrainei prin proiecte de infrastructură majore, iar acest angajament nu mai reprezintă doar o obligație morală, ci o oportunitate strategică pentru dezvoltarea economică a țării”, a declarat Ambasadorul Republicii Moldova la București, în cadrul forumului dedicat reconstrucției Ucrainei, desfășurat între 11–12 decembrie la Palatul Cercul Militar Național din capitala României.

Ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, declară că informațiile din presa ucraineană despre un posibil atac asupra Ucrainei din Transnistria sunt exagerate și că în regiunea separatistă nu are loc o amplificare a activităților cu caracter militar. În Transnistria nu s-ar întâmpla acum nimic deosebit față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, inclusiv de la începutul războiului din Ucraina, spune ministrul Apărării într-o emisiune la Jurnal TV.

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere.

Televiziunea națională publică din Ucraina publică o informație îngrijorătoare, potrivit căreia regiunea separatistă Transnistria ar fi reactivată de Federația Rusă. Presa din Ucraina scrie că au început măsuri de mobilizare a militarilor și au fost create capacități de producere a dronelor. În același timp, ministrul Apărării de la Chișinău, Anatolie Nosatîi, spune la Jurnal TV că aceste declarații sunt exagerate și că în regiunea transnistreană nu s-ar întâmpla acum nimic deosebit față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, inclusiv de la începutul războiului din Ucraina. Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari prezintă în „Cronica lui Vitalie” perspectiva descrisă de presa ucraineană.

Invitatul emisiunii, directorul asociației Promo-Lex, Ion Manole, vorbește despre drepturile omului în Transnistria, despre care se poate spune că este cea mai defavorizată zonă din Europa din acest punct de vedere. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie pe marginea unei conferințe dedicate subiectului care a avut loc la Chișinău. Conferința a subliniat existența în continuare a unor dificultăți serioase privind libertatea de expresie și de circulație, obstacole în accesul mass-media independente și al apărătorilor drepturilor omului în regiune, dar şi problemele cu care se confruntă școlile cu predare în limba română din regiune. Ion Manole avertizează că Transnistria poate deveni „buturuga mica care să împiedice carul mare” al integrării europene a Republicii Moldova.

Invitat la emisiunea Moldova Zoom, Eugen Tomac a subliniat că românii, polonezii și balticii au avertizat încă de acum 10 ani că Rusia nu se va opri la anexarea Crimeii. „Spuneam că Ucraina trebuie susținută, pentru că Rusia nu se va opri doar din acest atac barbar. Nimeni nu credea că acest război va atinge atât de puternic Uniunea Europeană”, spune europarlamentarul.

”Procesul de integrare a R.Moldova în Uniunea Europeană, dar și procesul de reintegrare a țării ar putea fi decuplate pentru a permite o abordare sistemică, responsabilă și calmă”, declară vicepremierul pentru reintegrare al R.Moldova, Valeriu Chiveri. De partea sa, directorul executiv Promo-Lex, Ion Manole, consideră că acum Moldova are ”o fereastră de oportunitate” pentru a avansa în procesul de reintegrare. Discuții pe marginea acestui subiect au avut loc la Chișinău, la conferința națională privind drepturile omului din stânga Nistrului. 

Un eveniment consacrat interferenței ruse în alegerile din România și Republica Moldova a avut loc zilele trecute în Parlamentul European. La acesta au participat mai mulți europarlamentari români, dar și reprezentanți ai Comisiei Europene și experți în securitate cibernetică. Republica Moldova și România sunt studii de caz la Bruxelles în ceea ce privește interferențele ruse în alegeri, declară pentru RFI europarlamentarul Dan Barna, unul dintre organizatorii dezbaterii, și vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță.

Talentul își găsește, uneori, căi pe care nimeni nu le-ar fi putut prevedea. Pentru Vlad Lupușor, un adolescent din satul Stolniceni, raionul Edineț, ceea ce pentru alții ar fi părut o limită a devenit un nou început. Deși a pierdut darul vorbirii, nu s-a lăsat învins. A ales să se exprime prin culoare. De șase ani, pensula este vocea lui, iar prin pictură, Vlad reușește să spună lumii ceea ce cuvintele n-ar putea transmite niciodată.

Săptămâna aceasta a avut loc o ședință a grupurilor de lucru Chișinău-Tiraspol pe domeniul educației. În regiunea transnistreană funcționează opt școli cu predare în limba română, instituții, care, fiind subordonate Chișinăului, sunt sistematic, de peste 30 de ani, persecutate de administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol. Școlile românești din Transnistria au avut și un câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar acest lucru nu a schimbat foarte mult atitudinea administrației separate. La ședința de săptămâna aceasta, Chișinăul a cerut Tiraspolului să înceteze orice formă de presiune asupra elevilor și cadrelor didactice din cele opt școli, inclusiv să renunțe la practica de înregistrare ilegală a minorilor în structurile militare transnistrene. Corespondenții noștri din nordul Republicii Moldova, Dumitru Pelin și Ecaterina Tanasiiciuc, au fost în regiunea transnistreană și au vizitat una dintre școlile românești de acolo – liceul Evrica de la Râbnița, pentru a vedea care sunt condițiile și atmosfera în care își fac studiile elevii care învăță în limba română în Transnistria. 

În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se întreabă cum de au fost achitați pe bandă rulantă persoane acuzate că au furat milioane de euro? Cum a ajuns justiția din România să fie capturată? Ca să înțeleagă mecanismele capturării justiției, românii se pot uita, de pildă, peste Prut. Republica Moldova a trecut prin această situație acum 15 ani, când la putere era Vlad Plahotniuc, așa cum explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari, în „Cronica lui Vitalie”.

Invitatul Moldova Zoom este europarlamentarul Eugen Tomac, cu care am discutat la sediul Parlamentului European de la Strasbourg. Eugen Tomac a vorbit despre sprijinul de care beneficiază Republica Moldova din partea UE, dar și despre faptul că autoritățile, dar și societatea Republicii Moldova trebuie să se mobilizeze pentru a face reformele necesare aderării. L-am întrebat pe Eugen Tomac și despre cum a citit el mesajele transmise de Rusia prin incursiunile cu drone în spațiul european din ultima perioadă și ce spun aceste incursiuni despre sinceritatea intențiilor Rusiei atunci când negociază pacea în Ucraina.

„Societatea noastră e foarte politizată. Se vorbește mult despre luptele politice de azi, dar mai puțin despre istoriile noastre adevărate de altădată. Cred că încă suntem în proces de a înțelege ce ni s-a întâmplat și de a crea narațiuni comune care să ne unească”, a spus jurnalista Maria-Paula Erizanu, invitată specială la RFI. Autoarea a publicat recent la Editura Cartier (Chișinău) volumul „Aicea-i și raiul, și iadul”.

”Campaniile de dezinformare regizate din Federația Rusă vor continua, se vor schimba modalitățile și tehnologiile. Iată de ce una din lecțiile învățate în urma scrutinului din toamnă este că instituțiile mass-media trebuie să devină actori activi în combaterea dezinformării. Reziliența fiecărui om în parte, de fapt, constituie reziliența noastră ca societate și ca țară”, spune într-un interviu la RFI, directorul executiv al Asociției Presei Independente din R.Moldova, Petru Macovei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a fostului premier, Dorin Recean, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. El are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre consolidarea capacității statului de a preveni și combate amenințările de tip hibrid la adresa securității naționale, anunță Președinția.

Oligarhul moldovean Ilan Șor și-a extins operațiunile de influență în Ungaria, unde anul viitor vor avea loc alegeri, iar actualul premier Viktor Orban este în pericol să piardă puterea. Investigația care a deconspirat această operațiune a constatat, pe baza documentelor interne și a analizelor fluxurilor financiare ale companiei, că opțiunea crypto a redevenit pentru Șor o miză strategică. Liliana Barbăroșie l-a contactat pe unul dintre autorii investigației, Matei Roșca, care a adăugat la analiza jurnalistică perspective suplimentare privind implicațiile rețelei.

Republica Moldova devine, în ultimii ani, un loc tot mai important pe harta cooperării europene, iar diplomația franceză își consolidează aici o prezență care merge dincolo de dialogul politic clasic. Într-un interviu pentru RFI, Dominique Waag vorbește despre rolul ambasadei ca „punte” între oameni și instituții, despre miza cooperării culturale și științifice ca formă de soft power, dar și despre felul în care Chișinăul se descoperă, treptat, ca un oraș care merită cunoscut.

Când se referă la Republica Moldova, Federația Rusă folosește termenul de „Moldavia” și nu „Moldova”. E o formă mai veche, sovietică a denumirii statului. Ca și în cazul Ucrainei, Rusia folosește și inventează doar anumite cuvinte impuse uneori prin lege. Care sunt explicațiile acestor exprimări lingvistice? Ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Oligarhul moldovean Ilan Șor, cel care a coordonat tentativa Moscovei de a deturna alegerile din Republica Moldova, încearcă acum să-și extindă operațiunile de influență în Ungaria, acolo unde anul viitor vor avea loc alegeri, iar actualul premier Viktor Orban este în pericol să piardă puterea. O corespondență de la Liliana Barbaroșie.