În R.Moldova, trei suspecți au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile în dosarul contrabandei cu muniții descoperite la vama Leușeni-Albița.”V-au aruncat oase, căutați carnea”, le-a spus jurnaliștilor directorul companiei de transport, în timp ce era escortat în sala de judecată. Între timp, reprezentanții instituțiilor de forță sunt așteptați, pe 26 noiembrie, la Parlament, pentru a fi audiați în Comisia pentru securitate națională. Expertul comunității Watchdog, Andrei Curăraru, susține că, de fapt, R.Moldova este ținta unei posibile operațiuni sub steag fals. 

Republica Moldova este în plin scandal din cauza unor lansatoare de rachete și alt armament pe care vameșii români le-au descoperit într-un camion moldovenesc. Vameșii moldoveni sunt acuzați că încărcătura le-a scăpat controlului, dar se apără și susțin că anume ei au alertat vameșii români. Despre această poveste încurcată ne vorbește jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în ”România lui Vitalie”:

Georgia pregătește măsuri care ar restrânge dreptul de vot al cetățenilor aflați în străinătate, într-un scenariu pe care Chișinăul consideră că l-a evitat prin alegerea unei guvernări proeuropene. Și în Republica Moldova, opoziția pro-rusă a încercat anterior să promoveze aceeași direcție, iar autoritățile cred că aceasta ar fi fost aplicată dacă PSRM ar fi ajuns la putere. 

„Stabilitatea Europei depinde de garantarea deplină a independenței, suveranității și securității Ucrainei. Unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei sunt esențiale pentru a asigura o pace durabilă”. Este mesajul președintei Maia Sandu referitor la Planul de pace al SUA pentru Ucraina. Liliana Barbaroșie a discutat evoluțiile legate de planul administrației Trump cu invitatul emisiunii de astăzi, Laurențiu Pleșca, analist politic la Black Sea Trust.

Acum peste 30 de ani, în plin război pe Nistru, Ilie Ilaşcu era arestat la Tiraspol, pe 2 iunie 1992. Avea 39 de ani şi fusese condamnat la moarte de un tribunal nerecunoscut. Celula lui, cu numărul 13, a devenit punctul zero al unei corespondenţe clandestine, care s‑a întins pe aproape patru ani. Jurnalista Alina Radu, care a lucrat la ziarul ,,FLUX”, îşi amintea că a primit prima scrisoare în 1998 de la un tânăr necunoscut, în formă de sul de hârtie. 

O parte dintre scrisorile din închisoare ale lui Ilie Ilașcu au fost publicate joi de Ziarul de Gardă de la Chișinău. Directoarea publicației, Alina Radu, spune la RFI că partea cea mai dificilă în cei trei ani cât a corespondat cu Ilașcu a fost că după fiecare nouă publicație în ziar, Ilașcu și ceilalți trei colegi săi din grup – Alexandru Leșco, Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov Popa – erau bătuți și torturați.

Zdob și Zdub, legendara formație de la Chișinău, a împlinit 30 de ani. Cunoscuții artiști de peste Prut au început o serie de concerte în care să celebreze momentul. Jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari ne vorbește în ”Cronica lui Vitalie” despre formație, despre cum a ajuns să fie inspirată de folclorul românesc și despre cum s-a schimbat lumea în 30 de ani!

Scrisorile lui Ilie Ilașcu din închisoare – sute de pagini de mărturii și demersuri ale deținutului condamnat la moarte la Tiraspol, publicate de Ziarul de Gardă. Ecaterina Tanasiiciuc a citit scrisorile și prezintă câteva dintre ele, iar invitata Moldova Zoom este jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, cea care a purtat această corespondență cu Ilie Ilașcu.

Ministerul Afacerilor Externe al R.Moldova l-a convocat, joi, pe ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, după ce o dronă rusească a survolat ilegal spațiul aerian al R.Moldova. De partea sa, trimisul lui Putin la Chișinău s-a arătat surprins de invitația la MAE, declarând că nu există dovezi că drona ar fi rusească.”A fost doar zumzăit”, spune Ozerov. Între timp, președinta Maia Sandu a cerut comunității internaționale un răspuns unit la agresiunea Rusiei, după atacurile din Ternopil, în urma cărora 26 de persoane au murit, printre care trei copii, iar peste 70 de persoane au fost rănite.

Deși autoritățile de la Chișinău nu au prezentat public un document oficial privind reintegrarea regiunii transnistrene, declarațiile din ultimele săptămâni indică tot mai clar că un asemenea plan există și este discutat intens cu partenerii occidentali.

Ilie Ilașcu este înmormântat cu onoruri militare în București, la Cimitirul Bellu. Însă numai în Republica Moldova este zi de Doliu. În România nu a fost decretată, deși au existat petiții în acest sens. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari.

Ilie Ilașcu este înmormântat cu onoruri militare astăzi în București. La ora 10.30 are loc slujba religioasă la biserica Sfânta Sofia, iar la 12.30 va fi dus la Cimitirul Bellu. Însă numai în Republica Moldova este zi de Doliu. În România nu a fost decretată, deși au existat petiții în acest sens. De ce? Ne explică jurnalistul Euronews România, Vitalie Cojocari în ”Cronica lui Vitalie”.

Soldați, pompieri, carabinieri, politicieni și angajați din diverse domenii au lăsat birourile și uniformele, s-au îmbrăcat în haine de lucru și au pus mâna pe lopeți. Peste 700 de voluntari s-au alăturat, pe 15 noiembrie 2025, campaniei ,,Generația Pădurii”, pentru a sădi 80 de mii de puieți de salcâm și 10 mii de puieți de vișin turcesc pe un teren de peste 22 de hectare în zona forestieră a satului Chișcăreni, raionul Sângerei.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul prin care ziua de 20 noiembrie, când va fi înmormântat Ilie Ilașcu, simbol al rezistenței și al luptei pentru independența și integritatea teritorială a R.Moldova, să fie zi de doliu național. Toți cei care l-au respectat pe Ilie Ilașcu sunt invitați, joi, să își ia simbolic rămas-bun la Palatul Național, în intervalul 10:00–13:00. 

Ilie Ilașcu, unul dintre cei mai mari patrioți români din Basarabia, a decedat pe 17 noiembrie. A stat nouă ani închis în regiunea transnistreană, fiind chiar condamnat la moarte. Totuși, a supraviețuit și, chiar din temniță, a devenit parlamentar atât la Chișinău, cât și la București. Deși, după eliberare, a trăit în România, baștina sa a rămas satul Taxobeni din raionul Fălești, unde am mers să auzim poveștile rudelor și celor care l-au cunoscut.

Pentru a ocoli blocajul intervenit în lansarea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina, UE are în vedere deschiderea unei foi tehnice de parcurs pentru Chișinău și Kiev, cu un plan de acțiune pentru perioada următoare, urmând ca decizia politică să vină mai târziu, spune la RFI europarlamentarul român Dan Barna. Este o soluție pentru a ocoli opoziția Ungariei față de aspirațiile europene ale Kievului.

La Bruxelles s-a desfășurat, marți, 17 noiembrie, prima ediție a Forumului pentru Extinderea UE, organizat de Comisia Europeană. În dimineața zilei, înainte de Forum, premierul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu europarlamentarii români Dan Barna, Siegfried Mureșan, Victor Negrescu și Nicu Ștefănuță. Larisa Bernaschi a discutat cu Dan Barna despre conținutul acestor discuții.

Ilie Ilașcu, luptătorul din regiunea separatistă Transnistria, care a fost închis timp de 9 ani după un simulacru de proces la Tiraspol, va fi înmormântat la București. Întristați de moartea lui Ilașcu, pe rețelele de socializare, oamenii cer ca în România și Republica Moldova să fie declarată o zi de doliu cu această ocazie. Mai multe ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Republica Moldova discută cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite ale Americii un plan de reintegrare a regiunii separatiste Transnistria, a declarat, marți, la Bruxelles, premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu. Regiunea estică a Republicii Moldova este subordonată politic Rusiei și are pe teritoriul său un contingent redus de trupe ruse și un important depozit de muniții rusești. Alexandru Munteanu spune că, deocamdată, nu poate oferi mai multe detalii despre planul discutat, dar precizează că acesta prevede și retragerea armatei ruse din stânga Nistrului, notează TV8.

O dronă rusească a intrat în spațiul aerian al R.Moldova, noaptea trecută. Informația a fost confirmată de Poliția de Frontieră, dar și Ministerul Apărării de la Chișinău. Drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor, susțin autoritățile. Între timp, Ministerul Afacerilor Externe a condamnat cu fermitate incidentul, iar ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat, joi, la Externe. 

Expertul anticorupție Drago Kos, care a făcut parte din comisia internațională de evaluare a procurorului general și din Comitetul Consultativ Independent Anticorupție de pe lângă Președinție, respinge acuzațiile opoziției despre un posibil conflict de interese în activitatea sa de la Chișinău, numindu-le ridicule și subliniind că adevărata miză este atacarea Maiei Sandu și subminarea parcursului european al Moldovei. Mai multe despre mizele acestei controverse politice, aflăm de la Liliana Barbăroșie.

”Moldova demonstrează zi de zi că poate îndeplini angajamentele necesare pentru a deveni stat european. Să mergem înainte spre apartenența la UE înseamnă o garanție de pace și stabilitate pentru Republica Moldova”. Declarația aparține prim-ministrului R.Moldova, Alexandru Munteanu, și a fost făcută la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de rang înalt.Totodată, prim-ministrul moldovean a participat la prima ediție a Forumului pentru Extinderea UE, organizat de Comisia Europeană. 

Lotul de elevi al Republicii Moldova ia de cinci ani medalia de aur la olimpiada internațională de robotică. În acest an, competiția a avut loc în Panama, iar la concurs au participat peste 100 de țări. Robotica a ajuns în Republica Moldova acum mai bine de 10 ani și a devenit un domeniu de joc, pasiune și performanță pentru mii de elevi. În acest an, provocarea concursului a ținut de mediu, iar tinerii ingineri din Republica Moldova au prezentat juriului un păianjen robotizat care poate planta, în mod autonom, copaci în zone greu accesibile.

Creșterea consumului de substanțe interzise nu ocolește nici Republica Moldova. O delegație a Agenției Naționale pentru Politici și Coorodonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor codusă de președintele instituției, Rareș-Petru Achiriloaie, a avut o primă discuție cu reprezentanții Guvernului de la Chișinău.

România și Republica Moldova se despart de Ilie Ilașcu, fost parlamentar la Chișinău, dar și la București. Familia sa este cea care a anunțat moartea fostului luptător în războiul din Transnistria. Ilașcu a fost condamnat la moarte în Tiraspol, apoi a fost eliberat după 9 ani de închisoare. Jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari ne povestește despre lupta lui Ilie Ilașcu în „Cronica lui Vitalie”.

Ilie Ilaşcu, fost senator român, deținut politic în regiunea transnistreană și una dintre figurile centrale ale mișcării de eliberare națională din Republica Moldova de la începutul anilor 1990, a murit luni, la vârsta de 73 de ani, potrivit familiei. Trupul său va fi depus la capela Bisericii „Sfânta Sofia” din București între 18 și 20 noiembrie, după care va fi înmormântat în capitala României, orașul în care a locuit mulți ani. Moartea lui Ilie Ilaşcu marchează dispariţia unuia dintre cele mai simbolice nume ale rezistenţei românești în Transnistria — omul care a stat nouă ani în detenția de la Tiraspol, care a fost condamnat la moarte. Un portret semnat de Liliana Barbaroșie.

Ilie Ilaşcu, fost senator român, deținut politic în regiunea transnistriană și una dintre figurile centrale ale mișcării de eliberare națională din Republica Moldova, a murit luni, la vârsta de 73 de ani. Moartea lui Ilaşcu marchează dispariţia unuia dintre cele mai simbolice nume ale rezistenţei românești în Transnistria — omul care a stat nouă ani în detenția de la Tiraspol, care a fost condamnat la moarte, închis într-o cușcă de fier în sala tribunalului, ales parlamentar în timp ce era în lanțuri și devenit subiect de hotărâre la CEDO, într-un dosar ce a schimbat jurisprudența Curții Europene.

Chișinăul a găzduit, timp de trei zile, cea de-a patra ediție a Festivalului Astra Film, cel mai longeviv eveniment de film documentar din România, care de patru ani a ajuns și în Republica Moldova. Sute de spectatori au umplut, seară de seară, sala Cineplex Loteanu din Chișinău, pentru a urmări documentare premiate la ediția din acest an de la Sibiu și pentru a participa la dezbateri cu specialiști din industria de film și experți în teme sensibile: ura din mediul online, fenomenul Tate sau războaiele din Ucraina și Afganistan.

Despre noile provocări din Transnistria, discutăm azi cu profesorul Cristian Barna, expert în studii de securitate și cu jurnalistul Mihai Isac, sosit de la Chișinău.

Abia instalat în funcție, premierul moldovean Alexandru Munteanu se află deja în centrul unei controverse. Euromaidan Press — un portal proucrainean cunoscut pentru tonul său militant — a publicat un articol promovat masiv prin campanii plătite pe rețelele de socializare, sugerând că Munteanu ar controla firma ucraineană de securitate Venbest și că aceasta ar reprezenta un risc pentru Ucraina. Materialul combină date reale cu speculații alarmiste și insinuări, fără probe concrete și fără a consulta premierul. Într-un context regional tensionat, acuzația atrage atenția și provoacă îndoieli — iar articolul însăși e destul de controversat. De ce, ne spune Liliana Barbăroșie.

După ce săptămâna trecută a efectuat prima sa vizită externă la București, prim-ministrul R.Moldova, Alexandru Munteanu, merge, luni, la Bruxelles, într-o vizită oficială de două zile.”Mesajul nostru peste tot va fi unul ferm. Moldova a demonstrat prin acțiuni concrete că este capabilă și pregătită să îndeplinească toate angajamentele necesare pentru a deveni stat european și contribuitor la economia și securitatea europeană”, susține premierul R.Moldova 

Transnistria, zonă separatistă din Republica Moldova, este practic ultimul teritoriu din Europa în care s-a păstrat Uniunea Sovietică. Acest lucru, paradoxal, atrage turiști, inclusiv din România, care vor să vadă cu ochii lor ce presupunea să trăiești în fostul colos comunist. Despre călătoria în trecut ne vorbește jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Încă o criză de gestionat pentru autoritățile de la Chișinău – autonomia găgăuză, controlată de la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor este într-un vid de putere, iar Chișinăul ar trebui să se asigure că noile alegeri de acolo vor fi corecte și vor readuce regiunea într-o logică democratică. Mandatul actualului Legislativ local – Adunarea Populară – expiră, însă noi alegeri nu pot fi organizate pentru că aceeași Adunare Populară a desființat acum doi ani Comisia Electorală din autonomie. Șefa puterii executive, bașcana regiunii Evghenia Guțul, va sta în închisoare în următorii șapte ani, condamnată pentru corupție electorală și finanțarea ilegală a partidelor lui Ilan Șor. Iar vineri și-a prezentat demisia președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov. „Constantinov a comis mai multe crime și vrea să scape de răspundere și cred că va încerca să fugă din Republica Moldova”, spune la RFI directorul portalului Nokta din Comrat, jurnalistul Mihail Sirkeli, într-un interviu realizat de Valeria Vițu.

Ce faci când îți este dor de gustul de acasă, dar te afli în străinătate? Ei bine, moldovenii, românii, dar și ucrainenii din Franța au găsit se pare o cale. Magazinele ”Moldova” le alină dorul fie de sărbători, dar și zilele obișnuite. Corespondenta RFI, Valeria Vițu, a descoperit zilele trecute o ”Moldova” în orașul francez Meaux și a aflat că,în regiunea pariziană sunt șase magazine de acest fel. 

Pe un teren de antrenament de lângă Bălți, strigătele de comandă s-au amestecat cu sirenele ambulanțelor și nori de fum dens. În ciuda ploilor reci de noiembrie, zeci de militari și carabinieri aleargă printre baricade, simulând apărarea unei baze, dispersarea unei mulțimi furioase și acordarea primului ajutor unui „rănit” întins pe câmp. Este atmosfera exercițiului „Scutul Păcii 2025” — un test riguros de trei săptămâni, desfășurat între 26 octombrie și 13 noiembrie.

Radu Magdin, analist politic, spune că vizita premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, la București are două aspecte: unul simbolic ca primă vizită externă și al doilea strategic pentru viitorul Republicii Moldova în UE.

Actualul Guvern de la Chișinău va continua proiectele de infrastructură cu România începute în ultimii patru ani și va dezvolta altele noi, din fondurile oferite de UE, din contribuții proprii și cu finanțare de la București. „Începând cu 2021, Republica Moldova a intrat într-o normalitate în relația cu România, însemnând o colaborare de acasă-acasă”, spune în studioul RFI vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii de la Chișinău, care a făcut parte din delegația oficială care l-a însoțit joi pe premierul moldovean în vizita la București.

Republica Moldova și România au o relație istorică și culturală deosebit de importantă. Acest lucru este repetat insistent de politicienii de la Chișinău și de la București. Dar există riscul ca relația de frăție să fie distrusă? De ce anume? Ne explică jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

În cadrul primei sale vizite externe, noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu a transmis joi la București un mesaj de recunoștință pentru sprijinul României în integrarea europeană a Republicii Moldova. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al infrastructurii, a acordat un interviu în studioul RFI, în care a vorbit despre proiectele în derulare sau în pregătire cu România, care vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să unească cele două maluri ale Prutului.

Parlamentul de la Chișinău a denunțat acordul cu Rusia privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, semnat la Moscova, pe 30 octombrie 1998. Documentul a fost votat, joi, în prima lectură, de 60 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, dar și cei ai Partidului ”Democrația Acasă”. Opoziția pro-rusă a criticat inițiativa guvernării.”Denunțarea acordului nu este împotriva culturii sau limbii ruse, ci împotriva politizării și camuflării”, declară ministrul Culturii, Cristian Jardan. 

Ministrul Infrastructurii de la Chișinău, Vladimir Bolea, a declarat într-un interviu acordat în studioul RFI, pentru emisiunea Moldova Zoom, că prima vizită externă a premierului moldovean Alexandru Munteanu la București are o semnificație aparte, iar proiectele comune vor transforma în următorii ani frontiera moldo-română într-un șantier care să conecteze cele două țări.

Corespondenta RFI în R.Moldova, Valeria Vițu, este printre cei șapte finaliști ai concursului Premiului Național de Etică și Deontologie Jurnalistică 2025. Este pentru a patra oară când corespondenta RFI la Chișinău a fost admisă la concurs și ajunge în finală. Potrivit Regulamentului concursului, la totalizarea cumulativă a punctajului candidaților, 75% îl constituie votul comun al experților și membrilor Consiliului de experți și experte, iar 25%, votul publicului. Câștigătorul Premiului va fi anunțat la Forumul Mass-Media din decembrie.

Stereotipul potrivit căruia doar femeile pot avea grijă de copiii mici în grădinițe și școli are rădăcini adânci în Republica Moldova. Totuși, la Bălți, există exemple care contrazic această percepție. Printre cele 453 de cadre didactice din instituțiile de educație timpurie din municipiu se numără și trei bărbați — toți în calitate de coordonatori muzicali. La fel, în școlile din municipiu, doi dintre cei 239 de învățători sunt reprezentanți ai „sexului puternic”.

Noul Premier al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, vine într-o vizită în România. Este prima vizită externă a prim-ministrului de la Chișinău de la preluarea mandatului. Despre importanța vizitei, dar și despre o declarație nefericită a șefului Executivului de peste Prut ne vorbește jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

Noul prim-ministrul moldovean Alexandru Munteanu este la București pentru prima sa vizită externă. Ce semnifică această vizită și care sunt temele de pe agenda relațiilor Chișinău-București, discutăm cu invitata Moldova Zoom de astăzi, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă.

Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe toate cele șase clustere tematice. Concluzia aparține lui Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care subliniază că „procesul tehnic este finalizat”, iar acum miza este una politică — să nu fie blocat calendarul comun cu Ucraina.

Soprana Valentina Nafornița spune că Republica Moldova are mare nevoie de o sală de concerte de talie mondială și și-ar dori să se implice într-un eventual proiect de construire a unei noi Filarmonici la Chișinău, în locul celei care a ars acum cinci ani.

La Chișinău s-a declanșat un război al declarațiilor între cele două Mitropolii Ortodoxe. Mitropolia Moldovei care ține de Patriarhia Rusă este supărată că i-au plecat preoți la Mitropolia Basarabiei, care ține de Patriarhia Română. Așa că a transmis un comunicat în care anunță că i-a caterisit pe prelați. Mitropolia Basarabiei a răspuns că Mitropolia Moldovei este o structură bisericească a Patriarhiei Moscovei. Mai multe ne spune jurnalistul Euronews România Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

De la ștampile în pașaport, la amprente digitale și poza feței. Așa arată acum trecerea frontierelor europene pentru cetățenii din țările care nu fac parte din blocul comunitar. Granițele a 25 de state membre ale Uniunii Europene și ale celor patru state din Asociația Europeană a Liberului Schimb: Elveția, Liechtenstein, Islanda și Norvegia, funcționează, din 12 octombrie 2025, cu un nou sistem de intrare-ieșire, cunoscut drept EES. Amprentarea nu se va aplica copiilor sub 12 ani și nici persoanelor pentru care prelevarea datelor biometrice este imposibilă. În Republica Moldova, noul sistem funcționează, deocamdată, doar pe partea română a punctului de trecere Costești–Stânca, fiind considerat de mulți călători un adevărat know-how tehnologic.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declară la Chișinău că obiectivul Republicii Moldova de a încheia negocierile până în 2028 este unul extrem de ambițios, dar realist, numind Republica Moldova o campioană a aderării la UE. Moldova este pregătită, din punct de vedere tehnic, de deschiderea negocierilor de aderare. Ce-i mai lipsește ca să treacă la o nouă etapă? Liliana Barbăroșie a discutat cu expertul de la Chișinău Iulian Groza, directorul Institutului de Politici și Reforme Europene, invitatul de astăzi la Moldova Zoom.